Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a lăsat "moştenire" o adevărată comoară pe mâna predecesorilor săi. Este vorba despre 80 milioane lei (800 miliarde lei vechi), bani publici care se află în prezent în conturile instituţiei, fără un scop anume sau o destinaţie exactă, după cum ne-a precizat chiar preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu. Surse din administraţia brăileană susţin că cele 80 milioane de lei ar fi fost puse la păstrare de fostul şef al judeţului pentru momentul în care ar fi început construcţia podului peste Dunăre. Aceşti bani ar fi urmat să acopere eventuala contribuţie a administraţiei judeţului la acest proiect de anvergură, despre care politicienii vorbesc de zeci de ani. Potrivit aceloraşi surse, existau şi nişte planuri, în baza cărora, din suma uriaşă despre care vorbim ar fi urmat să se înfrupte şi firmele de suflet ale fostului preşedinte CJ. Cum Stancu nu va mai apuca să vadă niciun leu cheltuit din uriaşa moştenire, toate acestea ar putea fi simple speculaţii. Cert este însă că în conturile CJ există 800 miliarde lei vechi. În acest context, este mai puţin important modul în care aceste sume au ajuns în fondul de rezervă al judeţului şi mult mai interesant de văzut ce proiecte de anvergură ar putea fi realizate cu ajutorul lor. Problemele Brăilei - municipiu şi judeţ - sunt multe, dacă ne gândim că în 2021 oraşul nostru ar putea avea şansa de a deveni Capitală Europeană a Culturii. Oricum ar fi, cu aceşti bani se pot face multe. Tocmai de aceea, partidele de opoziţie par îngrijorate în privinţa modului în care administraţia PSD-istă are de gând să-i cheltuie, mai ales că 2016 este un an electoral. Mai mult, fostul preşedinte interimar al CJ Brăila, liberalul Ovidiu Nechita avertizează că actuala conducere deja ar fi început să împartă banii către primari, discreţionar, pe criterii politice.
Planul administraţiei Mortu: deocamdată nu ne atingem de bani!
Contactat de redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" în legătură cu acest subiect, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean, Viorel Mortu, a confirmat existenţa a aproximativ 80 milioane de lei în fondul de rezervă al instituţiei. Cu toate acestea, PSD-istul a afirmat că deocamdată nu are de gând să se atingă nici măcar de un leu din "moştenirea lui Stancu" şi că banii sunt destinaţi exclusiv unor investiţii majore. Potrivit acestuia, suma respectivă a avut încă de la început o astfel de destinaţie, element de la care nu doreşte să se abată. "Banii aceştia au fost adunaţi, în timp, de domnul preşedinte Gheorghe, evident, pentru un proiect important la nivelul judeţului. Aceşti bani vor fi categoric folosiţi în acelaşi spirit. Adică nu vom deturna nimic din rostul acestora. Sunt rezervaţi pentru proiectele mari de investiţii şi de modernizare a infrastructurii sau dotărilor la nivelul Brăilei. Nu îi vom împărţi primarilor, nu îi vom da pe lucruri mărunte, banale, efemere. Sub niciun chip!", a declarat Viorel Mortu. Întrebat dacă are în plan să profite de aceste sume şi să sprijine proiectul "Brăila - Capitală Culturală a Culturii 2021", şeful interimar al CJ a explicat că şi o astfel de variantă este posibilă, însă numai în contextul unor proiecte de anvergură, adiacente, dar care ar putea fi în avantajul acestei idei. "Indirect. Adică, în cazul în care vom putea folosi o părticică din aceşti bani pentru a încheia bine proiectul cu Spitalul Judeţean, pentru că nu e de glumă cu ce cheltuieli sunt acolo? Categoric da! Dacă ne vom putea adăuga vreun proiect de dezvoltare a unei zone de infrastructură? Categoric da! Atenţie! Aşa au fost sortiţi aceşti bani şi vreau să nu ies din canonul acestei sortiri", a mai completat social democratul.
De asemenea, Viorel Mortu a ţinut să mai sublinieze că în niciun caz această sumă consistentă nu va fi cheltuită într-un singur an şi că are în plan să drămuiască banii în aşa fel încât să poată ajunge doar către domenii investiţionale importante. "2012 - 2013 a fost anul Sănătăţii, iar banii au fost puşi deoparte în acest context. Categoric vom susţine ideea de proiecte mari pentru Brăila. Nu vom da banii aceştia pe lucruri mărunte, banale şi efemere. Încă ceva, ei nu vor fi cheltuiţi într-un an, deci se va pune această problemă abia în anii ce vin. Până acum se puteau pune deoparte 10 - 12 milioane pe an, este adevărat că şi acum se mai poate face acelaşi lucru, nu e o problemă, dar sunt lucruri începute care cer finanţări foarte mari. De exemplu, spitalul înghite sume teribil de mari. Dacă începe podul - şi eu am garanţii că lucrările vor începe primăvara viitoare -, categoric şi acolo va fi nevoie de bani grei, de cofinanţări, de parteneriate, de asocieri", a conchis acesta.
Opoziţia acuză că banii se cheltuie deja
Dacă preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, a dat asigurări că nu s-a atins încă de banii rămaşi din timpul în care Gheorghe Bunea Stancu se afla la şefia instituţiei, nu aceeaşi părere împărtăşesc şi liberalii. Mai exact, fostul lider interimar al CJ Brăila până de curând, PNL-istul Ovidiu Nechita, a confirmat existenţa celor 800 miliarde de lei vechi în fondul de rezervă, însă a ţinut să sublinieze că aceşti bani sunt cheltuiţi deja. Potrivit acestuia, Viorel Mortu ar direcţiona diverse sume din "moştenire" către primarii PSD, continuând astfel vechile practici ale partidului din care face parte. "Banii nu aveau o destinaţie clară şi, din păcate, actuala conducere a început să-i risipească într-o parte şi alta în funcţie de interesele politice. Deja au făcut tot felul de promisiuni, dar doar către primari PSD. Păcat, pentru că domnul Mortu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, risipeşte o bună şansă de a se delimita de practicile lui Bunea-Stancu", a declarat Nechita. Liberalul a ţinut să precizeze că, din punctul său de vedere, aceşti bani ar putea fi utilizaţi mult mai inteligent în contextul în care ar avea loc discuţii cu toţi primarii în privinţa proiectelor pe care le au, indiferent de culoarea politică. Astfel, banii ar fi distribuiţi în funcţie de nevoile reale ale fiecărei comunităţi şi nu de culoarea politică a primarilor. "Banii trebuie folosiţi transparent, nu cum încearcă actuala conducere a CJ să procedeze acum, mai exact să favorizeze primarii PSD, pe principiul că au majoritate în consiliu şi că, oricum, pot trece orice hotărâre. Îi avertizez că grupul liberal din CJ va fi foarte atent cum vor fi gestionaţi aceşti bani din fondul de rezervă. Mai mult, le atrag atenţia să cheltuiască cu responsabilitate orice leu, pentru că, altfel, voi merge până în pânzele albe pentru a demonstra că banii judeţului au fost cheltuiţi din nou discreţionar, în dispreţ faţă de problemele reale ale oamenilor", a conchis sursa citată.
Revocarea lui Stancu
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a fost revocat din funcţia deţinută pe 26 noiembrie 2014, printr-un ordin emis de prefectul judeţului la acea vreme, Vasilica Vîlcu. Stancu era deja suspendat după ce judecătorii au dispus arestarea la domiciliu la cererea procurorilor DNA într-un dosar ce este acum pe rolul Tribunalului Vrancea. Decizia Prefecturii a fost luată după câteva zile în care instituţia a analizat informarea venită din partea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) în privinţa grefei emise de către Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie în dosarul "Sportul", unde Stancu a fost găsit vinovat că a încălcat regimul privind conflictul de interese în materie administrativă, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă. Verdictul final a fost încetarea înainte de termen a mandatului său de preşedinte. Acesta a atacat ordinul prefectului în instanţă, însă în data de 24 februarie 2015 Tribunalul Brăila i-a respins cererea ca nefondată, cu posibilitate de recurs în 15 zile.
Totul a început din luna august 2014, când procurorii DNA l-au ridicat pe Stancu de la sediul CJ Brăila, iar judecătorii au dispus asupra sa, iniţial, măsura arestului la domiciliu, după care cea a controlului judiciar, care încă îşi mai produce efectele.