Înlocuirea intersecţiilor importante din municipiu cu sensuri giratorii, devierea traficului greu de pe strada Carantinei, reabilitarea fântânii arteziene şi a ceasului din Piaţa Traian, montarea de semafoare speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, sau reabilitarea clădirilor din situl istoric al oraşului, precum şi a hrubelor. Toate acestea sunt proiecte pe care administraţia Simionescu le avea în plan dar pe care n-a mai apucat să le pună în practică. Le lasă totuşi "moştenire" noului edil şef, Marian Dragomir, sub administraţia căruia, cel mai probabil, o parte dintre ele vor fi preluate din mers, mai ales că schimbarea de ştafetă se face în cadrul aceluiaşi partid. Nu sunt lăsate doar proiecte la cheie. Acestea vin, totuşi, la pachet cu o serie întreagă de "bile negre", mai explicit investiţii-problemă pe care în ultimii ani procurorii au pus lupa şi reflectorul (aşa cum e cazul cu modernizarea bulevardului Dorobanţilor), sau proiecte a căror implementare este mult întârziată (din nou Dorobanţiul sau Teatrul Maria Filotti) şi deja au atras atenţia finanţatorului public european. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv", gândită pe 3 mari capitole: proiecte lăsate moştenire de administraţia Cibu şi continuate de Simionescu, proiecte demarate în mandatul actualului edil şef şi finalizate, iar ultimul - investiţii începute şi lăsate spre finalizare noii administraţii.
Proiectul ISPA: bani mulţi, nervi şi constructori neserioşi
Unul dintre cele mai mari proiecte cu fonduri europene care s-a derulat în perioada de mandat a liberalului Constantin Sever Cibu dar care a fost finalizat în primul mandat al actualului primar, Aurel Simionescu, este cel care a vizat, la pachet, realizarea Staţiei de Epurare, reabilitarea/extindere reţea de canalizare în municipiu şi realizarea canalului colector. Toate aceste investiţii au fost cuplate într-un mega proiect cu finanţare prin ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), conform memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, fiind vorba de 60 milioane de euro.
Prima componentă a fost "contractul de urgenţă pentru menţinerea echipamentului şi intreţinerea lucrărilor deja executate la colectorul general de ape uzate de pe Str. Roşiori", care a şi fost finalizat, la 4 august 2004, contractorul general fiind "Tunele" Braşov.
Cel de-al doilea contract, privind extinderea reţelei de canalizare şi finalizarea lucrărilor la colectorul general de ape uzate de pe str. Roşiori, semnat cu "Athena" SA Grecia, a avut 4 componente: finalizarea lucrărilor la colectorul Roşiori, extinderea reţelelor de canalizare în cartierele Chercea, Radu Negru şi Vidin (Brăiliţa), construirea noii staţii de pompare din Radu Negru şi modificarea/reutilarea Staţiei de pompare existente în sudul Brăilei (circa 21 milioane euro).
Cel de-al treilea contract viza construirea Staţiei de Epurare a apelor uzate, adjudecat de italienii de la "Termomecanica Ecologia SpA". Toate aceste contracte au fost încheiate şi derulate cu cântec şi mari întârzieri, autoritatea locală fiind tot timpul sub presiunea returnării banilor europeni atraşi în acest proiect. De departe, cea mai gravă problemă a fost la Staţia de Epurare finalizată cu mari greutăţi şi dată în folosinţă în 2011 cu un efort investiţional de circa 49 milioane de euro şi schimbarea în mai multe rânduri a executanţilor.
Griviţa şi Regala "gândite" de Cibu, executate de Simionescu
O altă importantă investiţie la Brăila a fost reabilitarea străzii Griviţa pe toată lungimea sa, cu precizarea că execuţia s-a derulat totuşi în mandatul lui Simionescu. Lucrarea a început în luna martie 2010, iar contractor general a fost "Tehnologica Radion". În total, investiţia s-a ridicat la 13,3 milioane lei, bani asiguraţi 80% prin accesarea fondurilor nerambursabile ale UE.
Tot cu bani europeni a fost gândit şi parcul industrial din Zona Liberă, finanţat prin PHARE, cu o valoare totală de aproximativ 5 milioane de euro. Din păcate a eşuat lamentabil, iar finalizarea lui trenează de ani buni. Într-un final, construcţiile realizate până la momentul la care s-a pus definitiv lacătul pe investiţie au fost preluate de autoritatea locală şi predate celor de la Zona Liberă Brăila care şi acum încearcă să găsească parteneri pentru a da totuşi o utilitate clădirilor de acolo.
Reabilitatea centrului istoric al municipiului a fost un alt proiect pornit de Cibu, dar care a fost finalizat de Aurel Simionescu. Cu siguranţă vă aduceţi aminte de reabilitarea fostei străzi Regale, însemnând refacerea infrastructurii subterane, iar la suprafaţă, montarea de pavele atât pe mijlocul străzii, cât şi pe trotuare, plus plantarea de salcâmi de-a lungul Regalei. Nici acest proiect nu a fost scutit de frământări legate de contractorul general şi modul în care acesta a înţeles să-şi facă treaba.
Bulevardul "incompetenţilor"
De departe însă cel mai mare proiect lăsat moştenire de Cibu a fost mega-investiţia cu modernizarea bulevardului Dorobanţilor. A însemnat un efort financiar de circa 100 milioane de lei şi ani întregi de nervi întinşi la maxim pentru întreaga comunitate locală din cauza lucrărilor derulate acolo şi care încă nu s-au încheiat: încă se mai intervine la partea subterană, mai precis la canalul colector de sub bulevard. Dorobanţiul rămâne totuşi unul dintre proiectele controversate ale mandatului lui Simionescu. În primul rând a ieşit un întreg scandal legat de atribuirea mega-contractului către o asociere de companii din care face parte şi "Tancrad", cunoscută drept firma de casă a PSD local. În al doilea rând s-a ridicat problema criteriilor de departajere a ofertanţilor la această lictaţie. Pe scurt steguleţele roşii au fost ridicate la Caietul de Sarcini în dreptul unei prevederi care impunea ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, au concluzionat cei de la Auditul Naţional, şi au spus-o cu subiect şi predicat procurorii anticorupţie, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi. De altfel, în urma acestor concluzii, proiectul cu Dorobanţiul a fost "amendat" cu 25%, mai precis, o corecţie cu 25% în minus în contul banilor pe care Comunitatea Europeană se angajase să-i investească în proiect.
Ansamblul rezidenţial "Caporalul Muşat", pe pauză de mai mulţi ani
Au existat şi câteva proiecte imobiliare care au fost iniţiate în mandatul Cibu şi predate mai departe.
Povestea construirii unui cartier în locul cazărmii de la "Caporalul Muşat" a început în 2005. Liberalul Constantin Cibu, a făcut public faptul că doreşte să preia acel teren din administrarea MApN, pe motiv că oricum unitatea militară de acolo fusese desfiinţată şi să îl transforme în cel mai ambiţios proiect imobiliar văzut vreodată la Brăila. Terenul respectiv a ajuns în ograda municipalităţii brăilene, în martie 2008, chiar pe final de mandat al administraţiei Cibu. Au trecut mai mulţi ani până când pe terenul respectiv a fost săpată prima cupă de excavator. Dacă pentru partea de locuinţe s-a găsit rapid un dezvoltator imobiliar care să se apuce de treabă, nu la fel au stat lucrurile în ce priveşte porţiunea de teren destinată realizării unui complex comercial. Întreaga poveste cu acest proiect îşi are izvorul într-o licitaţie publică organizată de Primăria Brăila în 2013, la solicitarea celor de la CORA, care voiau să construiască un hypermarket în zona respectivă. În mod surprinzător, cei de la CORA n-au mai dat nici un semn de viaţă. Pe fir însă a intrat "Apan Motors" care în vara lui 2013 a câştigat contractul pentru o perioadă de 49 de ani. A urmat un lung şir de tergiversări în derularea proiectului, totul învârtindu-se în jurul a două clădiri aparţinând fostei cazărmi militare asupra cărora investitorul a stat în cumpănă dacă să le demoleze sau nu. Într-un final s-a hotărât să le demoleze, iar anul trecut, consilierii municipali au fost de acord să dea o ultimă şansă acestui proiect la care nu s-a pus nici o singură cărămidă, în vreme ce proiectul imobiliar din vecinătate este o frumuseţe.
Proiecte imobiliare eşuate
Un alt proiect de proporţii lansat pe vremea primarului PNL-ist şi pasat administraţiei Simionescu este construirea unui hotel de 5 stele pe malul Dunării. De la ce s-a pornit şi la ce s-a ajuns între timp este, însă, o poveste încâlcită. Practic, în 2005, la propunerea primarului Cibu, CLM a aprobat concesionarea către firma italiană "FinCoGeRo" a terenului din spatele blocurilor de la "hexagoane", pe care se află şi o bază sportivă în paragină. O bună bucată de vreme italienii au făcut demersuri pentru obţinerea avizelor, dar, s-au răzgândit, şi au anunţat că vor face acolo blocuri de locuinţe şi un spaţiu comercial. Întrebat la momentul respectiv cum e posibil să se întâmple aşa ceva pe domeniul public şi ce măsuri va lua, Cibu a dat neputincios din umeri şi a recunoscut că în loc să verifice personal contractul de concesiune a avut încredere în jurişti şi a semnat... ca primarul. La fel de orbi au fost şi cei 27 de consilieri municipali, care se presupune că au citit contractul de concesiune. Cert este că italienii au rămas cu terenul concesionat pe 49 de ani, iar Primăria cu buza umflată. Nici acum, la 11 ani distanţă de perfectarea concesiunii, nu s-a întâmplat nimic, ultima discuţie pe tema investiţiei italienilor fiind aceea că municipalitatea se pregătea să ceară prin Curtea Internaţională de Arbitraj 1,5 miliarde de lei vechi de la FinCoGeRo, după ce partea italiană a ameninţat cu rezilierea contractului şi cu solicitarea de despăgubiri uriaşe.
Cel de-al treilea proiect major de investiţii imobiliare este cel legat de construirea unui ansamblu de spaţii comerciale, birouri şi locuinţe în Barieră, de către firma israeliano - română SC "ISROM Investment" SRL. Ca şi celelalte două de mai sus, şi acesta a fost început de către Constantin Cibu, care, în 2006, prin intermediul CLM, a concesionat terenul aflat la intersecţia dintre Bariera Călăraşilor şi Aleea Parcului. Conform proiectului aprobat cu entuziasm de către consilierii locali în 2006, în următorii trei ani, în zona Bariera Călăraşilor ar fi trebuit să se înalţe un complex imobiliar pe 14 etaje plus subsol. Basmul s-a terminat însă după 3 ani, când Aurel Simionescu, s-a văzut pus în situaţia de a rezilia contractul cu "ISROM".
Ce a făcut Simionescu în mandatele sale
Aurel Simionescu a continuat parte dintre proiectele sale mai vechi. Pe durata celor opt ani se poate spune că a avut şi câteva realizări: modernizarea străzii Griviţa, reabilitarea Casei "Goangă" şi începerea refacerii a două clădiri de pe strada Anghel Saligny, modernizarea Căii Călăraşilor, a Bulevardului Dorobanţilor, modernizarea Esplanadei Dunării, a fântânii cinetice, extinderea sistemelor de canalizare şi apă în cartierele Chercea, Brăiliţa şi Radu Negru, reamenajarea Parcului Monument sau derularea de campanii de sterilizare a câinilor comunitari şi dezvoltarea unui sistem de adopţie la distanţă. Ar mai fi de adăugat şi sistemul de supraveghere video de tip "Big Brother" dat spre administrare celor de la Poliţia Locală.
Proiectul de reabilitare a Căii Călăraşilor pe tronsonul Barieră - Independenţei a avut drept scop "îmbunătăţtirea infrastructurii urbane şi a accesabilităţii în municipiul Brăila, a serviciilor de transport şi a mobilităţii populaţiei". Pentru a se atinge aceste ţinte s-a procedat la reabilitarea şi modernizarea a 1,33 kilometri de cale dublă linie de tramvai, 20.800 metri pătraţi de stradă, 6.500 mp de parcări, trotuare şi alveole. De asemenea, au fost reabilitate reţeaua de apă, pe o lungime de 1.128 metri liniari, reţeaua de canalizare, pe 1.106 ml, realizându-se totodată 173 locuri de parcare şi patru staţii de autobuz cu alveole. După cum se ştie, lucrările au fost executate de firma gălăţeană "Tancrad" SRL contra sumei de aproape 35 milioane de lei cu o economie de 2,4 milioane faţă de bugetul iniţial. De precizat că acest proiect, la fel ca şi Dorobanţiul şi strada Griviţa au fost gândite în timpul administraţiei Cibu, însă licitaţia şi execuţia lor s-au întâmplat în mandatul lui Simionescu.
Au fost totuşi şi câteva proiecte care nu-şi trag rădăcinile din administraţia Cibu: reabilitarea şi modernizarea platoului din faţa Palatului Administrativ cu tot cu fântâna cinetică, sau a parcului Monument ori a unor clădiri de patrimoniu, aşa cum este cazul Casa Goangă. Majoritatea acestora au fost gândite în cadrul Planului Integral de Dezvoltare Urbană (PIDU) şi au fost finanţate de UE cu participare şi de la bugetul local. De punctat că o parte dintre ele, cele mai importante ca dimensiune a bugetelor alocate, au ajuns prin licitaţii să fie executate de firma gălăţenilor de la "Tancrad".
Şi eşecuri...
Însă trebuie subliniat că majoritatea investiţiilor au întâmpinat pe parcurs o serie întreagă de probleme sau întârzieri. Câteva proiecte unde administraţia Simionescu a dezamăgit fac referire la reabilitarea stadionului de atletism, sau a castelului de apă. În ciuda nenumăratelor discuţii şi încercări, aceste proiecte au rămas înţepenite spre dezamăgirea brăilenilor.
Nu putem uita nici multitudinea de probleme apărute la capitolul proiecte realizate prin fonduri europene, unde, din cauza depăşirii termenelor stabilite prin contract, sau a faptului că s-a lucrat prost municipalitatea riscă penalizări din partea Uniunii Europene. Episodul cu rampa pentru persoane cu handicap, care ajunge doar până la jumătatea scărilor de pe Esplanadă vorbeşte de la sine despre modul în care au fost concepute şi executate unele dintre aceste proiecte. Însă cea mai des întâlnită problemă rămâne, totuşi, cea a întârzierilor pe diverse proiecte. Reabilitarea bulevardului Dorobanţilor ar fi trebuit să fie gata de vreo doi ani.
Interesant de amintit este şi faptul că înainte de alegerile locale din 5 iunie, primarul Aurel Simionescu a vorbit despre faptul că în momentul de faţă, Brăila plăteşte câte 2,5 milioane de euro pe an de la bugetul local contribuţii sau împrumuturi, pentru proiecte finalizate deja. Simionescu a atras atunci atenţia că proiectele nu se fac integral cu bani europeni, astfel că un procent din investiţie este acoperit, obligatoriu, prin contribuţia Primăriei, cu bani de la bugetul local. Ca exemplu, acesta a amintit contribuţia Brăilei în proiectul ISPA (celebra lucrare făcută de firma grecească "Athena") prin care au fost canalizate şi asfaltate străzile cartierului Chercea şi s-a construit staţia de epurare a oraşului. Potrivit lui Simionescu, oraşul nostru s-a angajat, în 2002, când s-a semnat contractul, să contribuie cu 15 milioane de euro, după o perioadă de graţie de 10 ani. Astfel, din 2012, după ce a trecut acea perioadă, Brăila a început să achite 1,5 milioane de euro pe an.
Ce a lăsat Simionescu urmaşului său la Primărie
Primarul Aurel Simionescu a întocmit pe final de mandat o listă cuprinzând proiecte pe care le pune la dispoziţia câştigătorului alegerilor locale, în esenţă investiţii cu finanţare din fonduri Europene aflate în derulare în 2016. Printre acestea se regăsesc: renovarea imobilului situat în Brăila, Str. Ancorei, nr. 12 pentru asigurarea unor locuinţe sociale de calitate; centrul de informare şi promovare turistică din municipiu; modernizarea Bulevardului Dorobanţilor; istoria holografică multietnică a Brăilei, realizare infrastructură rutieră în municipiu, restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului "Maria Filotti", extinderea pe verticală a şcolii cu clasele I-VIII "Ion Creangă", realizarea Centrului Comunitar "Bunici şi Nepoţi" din municipiul Brăila, str. Anghel Saligny, nr. 17. Trebuie punctat, că între timp o parte dintre aceste proiecte au fost încheiate până la finele mandatului, însă câteva (cele mai importante precum Bulevardul Dorobanţilor, Teatrul Maria Filotti), nu au fost încă finalizate.
Investiţii în derulare în anul 2016 de peste 34 milioane lei
Printre investiţiile aflate în derulare în acest an se numără, potrivit lui Simionescu, amenajarea unui punct de alimentare cu apă din Dunăre pentru sistemul de irigat din Parcul Monument şi reabilitarea conductei de aducţiune aferentă. De asemenea, viabilizarea străzii Cimbrului care implică realizarea reţelei apă - canal, iluminat public, reţea de gaze, trotuare şi spaţii verzi. Viabilizarea străzii Prelungirea Lanului, a străzii Mecanizatorilor, extinderea reţelei de apă - canal pe Şoseaua Râmnicu Sărat până la Şoseaua de Centură, amenajarea sensului giratoriu în zona intersecţiei Strada Comuna din Paris cu Şoseaua Focşani, modernizarea Calea Galaţi între Pod Brăiliţa şi DJ 221B, dar şi modernizarea Calea Călăraşilor între Bulevardul Dorobanţilor şi Şoseaua de Centură.
Potrivit primarului, în 2016 s-a finalizat consolidarea fântânii arteziene din Piaţa Traian şi studiul de fezabilitate pentru viabilizarea terenului pentru locuinţe în Cartierul Lacu Dulce, Strada Cazasului. De asemenea, ar trebui să se încheie amenajarea sensului giratoriu din zona intersecţiei Calea Galaţi cu Bulevardul Al. I. Cuza, amenajarea staţiilor de tramvai pentru a permite accesul persoanelor cu dizabilităţi şi întreţinerea şi reparaţia ceasurilor de orientare publică din Municipiu. Interesant de precizat este faptul că toate aceste proiecte au o valoare cumulată de 34,58 milioane lei.
Propunerile fostului CLM pentru 2016
Primarul Aurel Simionescu şi fostul CLM Brăila au lăsat în urmă un număr de 20 de propuneri de proiecte noi, care ar putea fi implementate de către Dragomir&Co. Conform documentelor puse la dispoziţie de Simionescu, una dintre aceste propuneri face referire la consolidarea şi amenajarea Casei de Cultură "Monumentul Biruinţei" din Cartierul Chercea. La acest proiect se adaugă: viabilizarea utilităţilor publice în Cartierul Minerva, reabilitarea şi modernizarea de fântâni arteziene în municipiu, reabilitarea hrubelor, consolidarea taluzului pe strada Sabinelor şi în zonele adiacente Penitenciarului, realizarea unei expertize tehnice privind riscul seismic pentru clădirile aflate în inventarul Primăriei, viabilizarea bazinului de înot olimpic. De asemenea, amenajarea unui sens giratoriu în zona intersecţiei Calea Galaţi cu Bulevardul Al. I. Cuza, dar şi realizarea unor studii de fezabilitate pentru posibile sensuri giratorii în zona străzii Mircea Mălăeru colţ cu DN22B şi în zona străzii Comuna din Paris cu Şoseaua Baldovineşti. O altă idee ar fi echiparea semafoarelor cu sisteme necesare pentru asigurarea accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi la serviciile publice locale. De asemenea, modernizarea străzii Debarcaderului între Strada G-ral Ghe. Avramescu şi Strada Griviţa, pentru optimizarea traficului auto, realizarea unui studiu pentru o arteră de circulaţie în vederea devierii traficului greu de pe Strada Carantinei în zona Portului, modernizarea mai multor parcări în municipiu, reabilitarea ceasului floral din Grădina Mare, reabilitarea sistemului de irigaţii, lucrări de mentenanţă la Grupul statuar "Traian", reabilitarea ceasului din Piaţa Traian şi consolidarea şi amenajarea clădirilor din zonele declarate de interes local, parte din situl istoric al municipiului.
La toate acestea se mai adaugă câteva proiecte legate de realizarea documentaţiei tehnico-economice pentru amenajarea în continuare a Parcului Monument, pentru modernizarea transportului electric, modernizarea inelului rutier ca traseu de transport electric, amenajarea şi revitalizarea Grădinii Publice şi creşterea eficienţei energetice a clădirilor din municipiu.
