Nu cred că România postdecembristă a avut vreodată vreun ministru mai praf decât Liviu Pop. Personajul acesta s-a remarcat de atâtea ori prin gafe, declaraţii halucinante, exprimări submediocre şi decizii penibile, încât, oricât m-aş strădui, nu pot să-l numesc altfel decât agarici.
Zău aşa, cu ce alt epitet să cataloghezi această ruşine a învăţământului românesc, acest izvor de perle, care, de exemplu, deunăzi, rugat să comenteze subiectul „Educaţia e gratuită conform Constituţiei” n-a găsit o replică mai bună decât „Pentru copil, da. Copilul nu plăteşte nimic. Dar plăteşte şcoala şi părintele”.
Ce încredere să ai în acest agramat, care se bazează pe colegi „din punct de vedere a termenelor” sau face tot posibilul să rezolve „problemele care le am”, că doar e profesor de matematică. Ce bază să pui în acest impostor, care nu înţelege ce e greşit în faptul că predă la Liceul SALYGNY, dar e bucuros că a trecut cu bine peste o operaţie „la genunche”, adică exact acolo până unde ajunge şi inteligenţa lui.
Cu ce s-a mai remarcat bravul fost lider de sindicat astfel încât să fie numit ministru, mai întâi interimar, apoi plin, al Educaţiei? Evident prin deciziile de-a dreptul revoltătoare luate în 2012 în scandalul plagiatului lui Ponta, dar şi cu faza mai mult decât jenantă, tot din 2012 , când, la Evaluarea Naţională, după ce în interiorul unei şcoli s-a bătut cu cărămida în piept în faţa camerelor că a văzut subiectele şi le consideră foarte uşoare, drept urmare aşteaptă note mari de la copii, afară, rugat de jurnalişti, n-a fost capabil să rezolve unul dintre itemi, practic o problemă considerată de dificultate medie. Cam acesta este parvenitul Pop, la mintea căruia PSD a considerat de cuviinţă să lase destinul unuia dintre cele mai importante ministere.
Şi, cum prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul, Pop, această bătaie de joc la adresa întregului corp profesoral, s-a pus pe reformat sistemul - Dumnezeu sper să aibă milă de noi! Aşa că, după ce a dat de gard cu manualele, cu auxiliarele, cu pregătirea noului an şcolar, creând un haos iminent în rândul cadrelor didactice, la sfârşitul săptămânii trecute a decis să facă şi o „curăţenie generală” în rândul inspectorilor şefi. Aşa că, matematic, a pus pe hârtie „problemele care le are” în teritoriu şi a decis că 13 trebuie să plece, pentru că nu s-a putut baza pe ei „din punct de vedere a termenelor” .
Ei bine, da, întârzierea de una, două zile în predarea unor rapoarte este motivul oficial al demiterii celor 13 inspectori generali din: Caraş- Severin, Ialomiţa, Ilfov, Buzău, Vrancea, Constanţa, Sibiu, Arad, Tulcea, Mehedinţi, Călăraşi şi, aşa cum deja ştiţi, Brăila, toţi numiţi pe post în urma susţinerii unor concursuri ce ar fi trebuit să asigure stabilitate. Lor, dar şi întregului sistem.
Deci nu rezultatele la examenele naţionale, nu eventuale incidente neplăcute în şcoli, nu probleme în organizarea unor concursuri pentru cadrele didactice, deci nu acuzaţii grave, ci BIROCRAŢIA şi hârţogăraia au impus aceste decizii radicale. Penibil şi complet nemeritat pentru Sibiu şi Brăila mai ales, judeţe care anul acesta au ocupat primele poziţiile în top naţional, Sibiu la bacalaureat, iar Brăila la Evaluarea Naţională. Oricum, mai multe dintre judeţele de pe lista neagră a lui Pop s-au clasat în prima jumătate a topului la ambele examene. Dar rezultate acestea par să nu conteze în evaluarea ministrului „genunche”, pentru care, „binele elevilor” este mai presus de orice. “Dacă ai un contract de management şi nu-l respecţi, pleci acasă. Cu soarta copiilor nu te joci”, a motivat ministrul decizia revocării. Probabil uitând că e vorba de aceiaşi copii care, în ciuda tuturor asigurărilor date chiar de el peste vară, şi anul acesta vor începe şcoala tot fără manuale.
Penibilă explicaţie, penibil mod de acţiune, penibile motive. Ca de altfel tot jocul acesta naţional de-a organizarea de concursuri pentru instituţiile deconcentrate. Este pentru a nu ştiu câta oară când la preluarea puterii partidele se pun în tot felul de situaţii jenante revocând directorii vechi aiurea, doar pentru a face loc noii camarile, încât chiar nu înţeleg de ce mama naibii nu dau o lege care să spună clar: ţi-a căzut guvernul, ţi-a căzut şi scaunul. Punct. Şi s-ar şti o treabă, şi nu s-ar mai cheltui sume exorbitante pe recuperarea salariilor şi plata daunelor morale ori civile, pentru că toţi directorii numiţi prin concurs, demişi politic, şi-au redobândit toate drepturile în instanţă. Perfect legal. Chit că realitatea arată că toată legea asta e doar de fanfaronadă. Dar ăştia sunt politicienii noştri, tot după cireş, ca nu cumva să-şi asume decizii nepopulare. Şi de ce ar face-o, câtă vreme găsesc întotdeauna la îndemână incompetenţi, dornici de parvenire, adică agarici precum ministrul Pop, dispuşi să-şi vândă sufletul pentru o funcţie. Şi ştim bine cu toţii de ce-s capabili să facă impostorii ăştia ... demiterea celor 13 inspectori e doar o frecţie la „genuncheul” de lemn.
Un “genunche” pe care sunt tare curioasă să văd cine e dispus să se aplece până la pământ să-l pupe, din septembrie încolo. Cel puţin la Brăila.
P.S. agarici - nerod - (Persoană) care are mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acţionează fără să judece.
