Surprinzător sau nu, cercul celor care accesează banii publici pentru romi se închide la Brăila cu firme cunoscute, fie din "anturajul" oamenilor de afaceri gălăţeni agreaţi la licitaţiile pentru achiziţii publice de însuşi Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ, fie cu firme "abonate" şi la nivel naţional la fondurile structurale accesate de autorităţile locale.
În ciuda părerilor contradictorii legate de investiţiile inutile şi "fără număr" pentru romi, Brăila continuă să absoarbă fonduri peste fonduri, adesea sute de mii de euro, taman pentru categoriile defavorizate, între care şi romii. La nivelul judeţului sunt considerate eligibile mai multe localităţi, cum ar fi Râmnicelu, Gradiştea, Şuţeşti, iar la nivelul municipiului zonele cu grupuri ţintă compacte - categorii defavorizate, inclusiv romi - sunt: Colonia de la Kilometrul 10, Cartierul Lacu Dulce, Centrul Istoric şi Chercea.
De integrarea şi desegregarea romilor s-au preocupat şi se preocupă toate instituţiile internaţionale, iar sumele alocate pentru rezolvarea acestor probleme sunt consistente. Curios, nu liderii romilor sunt aceia care fac proiecte şi atrag bani, ci autorităţile locale care, în ultimii doi ani, au reuşit să perfecteze contracte prin care se absorb sute de milioane de lei din fonduri nerambursabile, fie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit pentru romi, fie pentru servicii sociale de calitate pentru aceştia. Mai mult, beneficiarii banilor publici veniţi pentru romi sunt firme parcă anume făcute pentru a absorbi bani publici.
Evident, între toate aceste investiţii, sunt şi unele care nu-şi justifică existenţa într-o zonă sau alta.
Firme falimentare, campioane la contracte publice
Vorbim aici despre parcul din Lacu Dulce, unde trăiesc peste 1.000 de romi, un spaţiu în care s-au investit - potrivit site-ului Primăriei Brăila - nu mai puţin de 4.568.422 lei, din 2010 până în 2012, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi. Puţin peste două milioane de lei a dat, în acest proiect, Fondul de Mediu, iar 2,4 milioane de lei provin de la bugetul local. Potrivit rezultatelor licitaţiei publicate pe SEAP, firma care a realizat lucrările este Garden Center Group SRL Bucureşti, în asociere cu Carroponte SRL Galaţi. Şi de aici începe "idila": Garden Center Group Bucureşti, în asociere cu firma Carroponte Galaţi, este una şi aceeaşi asociere care a mers în multe contracte zonale braţ la braţ cu Tancrad Galaţi, firma controlată de fraţii Stăncic, aceeaşi "făcătoare" universală de drumuri din Brăila, al cărei asociat, Cătălin Stăncic, este anchetat penal pentru fapte de corupţie în aceleaşi dosare penale ca şi Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila. Ce-nseamnă braţ la braţ?! Unde n-a câştigat Tancrad, a câştigat asocierea sau una dintre cele două firme, iar unde a câştigat Tancrad, au pierdut celelalte. Practic, cum e şi exemplul proiectului de reabilitare a platoului din faţa Primăriei, firmele respective asigurau numărul minim legal impus de autoritate pentru desfăşurarea procedurii.
La Garden Center Group este asociat şi acţionar majoritar Ionuţ Olteanu, iar la Carroponte, un anume Marius Petcu.
O simplă căutare pe site-ul licitatii-eu.ro despică, practic, ţesătura de contracte de milioane pe care le-au câştigat aceste companii, unele cu o bonitate îndoielnică. Ne referim aici la Carroponte Galaţi, care în 2009 intrase în procedură de faliment, deşi în acelaşi timp punea mâna pe un contract de 2,14 milioane de lei cu CJ Brăila, pentru "Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale" în cadrul proiectului "Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila". Potrivit site-ului Fondului de Dezvoltare Socială, aceeaşi Carroponte a câştigat, între 2009 şi 2011: 79.350 lei din reabilitarea şcolii 38 din Galaţi, 58.661 lei din reabilitarea şcolii 26 tot din Galaţi, 78.800 lei, de la o altă şcoală, dar şi 2,1 milioane lei de la CJ Brăila, în proiectul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă. Curios, pentru toate aceste achiziţii publice, organele de cercetare penală şi fiscală, în cazul Galaţiului, s-au sesizat şi au declanşat anchete.
Pe de altă parte, Garden Center Group Bucureşti are un palmares nemăsurabil în materie de contracte cu bani publici, în toată ţara. Amintim aici doar contractul de notorietate de 45 de milioane de euro cu ADP, Sector 2, Bucureşti, aşa numitul contract "Panseluţa". Tot în Brăila, tot cu CJ, Garden a câştigat, în 2011, 350.116 lei din lucrări de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate din comuna Bărăganu. Licitaţia în acest caz a fost coordonată de nimeni altul decât Nicolae Moisiu, fostul şef al Achiziţiilor Publice de la Judeţ, cercetat penal sub control judiciar în acelaşi dosar de corupţie deschis de DNA pe numele şefului CJ, Bunea Stancu.
Magnolii şi arbuşti exotici pentru romi
Obiectivul proiectului de realizare a parcului din Lacu Dulce a constat, potrivit Primăriei Brăila, în "asigurarea unui climat optim pentru petrecerea timpului liber prin amenajarea de spaţii verzi şi alei ecologice, realizarea de drumuri de acces, reţea de apă şi canalizare, reţele electrice şi stâlpi de iluminat, montarea de mobilier stradal (bănci, coşuri de gunoi, wc ecologic), realizarea unei fântâni arteziene, plantarea de arbuşti (650) şi magnolii". Fiind pe o groapă de gunoi, acolo s-au turnat 300 basculante de pământ- sol fertil. Culmea, de la locul proiectului a dispărut la un moment dat chiar şi placa de şantier care anunţa obiectivele şi finanţatorii.
Adevărul e că, măcar pe hârtie, investiţia pare măreaţă. La fel de adevărat e şi că parcul nu-şi dovedeşte utilitatea, tocmai fiindcă este amenajat la periferia oraşului, într-o zonă în care casele sunt la mare distanţă, iar blocurile ANL la şi mai mare distanţă, situaţie în care locul a devenit raiul câinilor comunitari şi al hoţilor - motive temeinice pentru ca zona să fie ştearsă de pe harta spaţiilor de distracţie şi relaxare din Brăila.
Pentru a-şi spăla obrazul, autorităţile locale au tot organizat în parcul respectiv evenimente cu grupuri de copii, însă copiii nu erau romi din zonă, ci majoritari aduşi "de poză" din alte cartiere ale municipiului. Una peste alta, parcul există, însă fără o regândire a felului în care evoluează zona respectivă, riscă să rămână o picătură într-un ocean.
Avere din fondurile amărâţilor
O altă investiţie declarată pentru romii din Brăila este Centrul Social Multifuncţional pentru Comunitatea Romă din cartierul Lacu Dulce, proiect realizat de Primăria Brăila între 2009 şi 2011 prin Programul de intervenţii prioritare pentru comunităţile rome. Deşi a fost mai ieftin decât parcul, în valoare de 392.464 lei, proiectul a constat - se arată în documentaţia Primăriei Brăila - în "construirea unui centru social multifunţional destinat comunităţii rome, dar şi în desfăşurarea de activităţi în scopul formării de aptitudini şi comportamente care să ducă la creşterea nivelului stării de sănătate a membrilor comunităţii şi îmbunătăţirea nivelului educaţional". Potrivit documentaţiei de pe Fonduri Europene, în cazul Centrului, Cic Cons SRL Brăila câştigat proiectarea cu 17.500 lei, iar Luxcon Danube SRL Brăila, lucrările cu 314.989 lei.
Potrivit Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est, Cic Cons SRL Brăila a mai câştigat, în ianuarie 2014, prin instrumentele structurale din 2007-2013, "pentru crearea unei noi unităţi de producţie, în vederea creşterii competitivităţii", 914.995 lei finanţare nerambursabilă din Fondul de Dezvoltare Rurală şi 148.952 lei de la Bugetul Naţional. Firma are participaţie acţionarială Aldun Proiect SRL Brăila.
La Luxcon Danube SRL este administrator şi acţionar majoritar un anume Ionel Marius Ivanciu. Firma a fost situată iniţial pe Rahovei, iar mai apoi pe Ştefan cel Mare. Această firmă are o lungă listă de achiziţii publice în spate: 175.578 lei - Reabilitarea Şcolii din Valea Cânepii; 6.999.810 lei - Reabilitare şi extindere Primăria din Roşiori; 1.200.809 lei - Consolidare grădiniţă din Gropeni; 108.839 lei - Reabilitare şcoala din Găvani; 189.969 lei - Reabilitare şcoală Gemenele; 405.714 lei - Reabilitare Grădiniţă la Râmnicelu; 67.834 lei - instalare gard la Liceul "C.D. Neniţescu" Brăila, dar şi: 387.515 lei - Reabilitare tâmplărie şi igienizare la birourile Palatului de Justiţie Brăila şi 89.531 lei - Reparaţii pentru trecerea peste vârful de iarnă 2009-2010 cu FDE Electrica - Muntenia Nord SA.
Vizavi de Centrul Social pentru romi, atunci, la inaugurare, primarul Brăilei, Aurel Gabriel Simionescu, era extrem de încântat de rezultatele proiectului şi chiar numea centrul ca fiind un loc al romilor şi numai al lor: "Casa Romilor sper să fie un proiect de succes. Reprezentanţii lor trebuie să păstreze locul şi să se poată desfăşura activităţile prevăzute". La scurt timp, din zonă au dispărut capacele canalizărilor.
Preluat de Direcţia de Asistenţă Socială, Centrul nu asigură nici acum servicii care să ducă la "formarea de aptitudini şi comportamente ce vor creşte nivelul stării de sănătate", tocmai fiindcă nu are un cabinet medical şi nici personal specializat. Când şi când - luând în calcul ieşirile publice ale instituţiei de resort - în centru au loc manifestări educaţionale destinate romilor, în special copiilor.
