Ceea ce până la un moment dat a fost un imens şantier, Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Brăila - cuprins de febra investiţiilor din bani publici făcute hei-rup-ist de către ex-preşedintele CJ Gheorghe Bunea Stancu - se dovedeşte acum o mare ogradă plină cu "odoare imobiliare" care au supt aproape 6 milioane de euro din bugetul Consiliului Judeţean, dar care nu au sisteme de legătură şi, prin urmare, sunt sortite - cel puţin în viitorul apropiat - să nu funcţioneze împreună. Că în doi ani Pediatria rămâne cu un singur medic, iar Cardiologia cu doi, pare să fie acum ultima problemă de la SJU.
Vorbim aici despre: Secţia de Cardiologie- Pediatrie (făcută de Vamed cu subcontractorul Carroponte Galaţi), Secţia Anestezie- Terapie Intensivă (ATI) - făcută cu firma Confort 2000, a fostului fin al lui Stancu, răposatul Pipera, Secţia de Oncologie cu Radioterapie şi Accelerator de Particule (de asemenea adjudecată de Confort 2000), despre Blocul Operator (Carroponte), dar şi despre Amfiteatrul (Confort 2000) care ar trebui să găzduiască săli de studiu, conferinţe, o bibliotecă arhivă şi una utilă cu aproape 3000 de titluri. Niciunul dintre aceste obiective - cele mai multe clădiri goale, ba chiar cuprinse de igrasie, precum Radioterapia - nu are făcute conexiunile cu spitalul-mamă astfel încât să se poată vorbi despre o unitate medicală cu statut ferm în domeniu.
"Noi încercăm să obţinem acreditarea spitalului, cel mai probabil vom avea o comisie la începutul anului 2016, însă nu ştim dacă reuşim în contextul în care ne ocupăm de aceste investiţii şi nu există şanse reale să le conectăm într-un timp record, să stabilim un circuit coerent în întreaga unitate. Vorbim despre criteriul maximal, dar şi despre acela optimal, dacă noi ne ocupăm de achiziţii, nu ne mai putem ocupa de spital", ne-a declarat dr. Mihail Iugulescu, managerul SJU Brăila.
Cinci proceduri mari de achiziţii într-un an, fără specialişti în achiziţii
Numai anul trecut, din august, de după arestarea lui Stancu şi "decimarea" Serviciului de Achiziţii din CJ de către DNA, SJU a fost nevoit să-şi angreneze oamenii în servicii de achiziţii publice pentru a continua procedurile de finalizare a lucrărilor începute şi/sau dotarea spaţiilor nou înfiinţate.
"Ne-am trezit peste noapte că trebuie să refacem, cu doi oameni, câţi aveam noi la Economic, o groază de proceduri de achiziţii. Oamenii aceştia nu sunt specialişti nici în proiecte tehnice, nici în achiziţii. Unul dintre ei a decedat, am mai rămas cu un om. I-am rugat pe cei de la CJ să ne sprijine, însă nu a fost posibil decât în mică măsură. Aşa se face că omul care ar fi trebuit să se ocupe de achiziţii mici, de medicamente, servicii, utilităţi, a trebuit să facă proceduri de licitaţie publică, caiete de sarcini, proiecte tehnice...Iar legislaţia în domeniul achiziţiilor este ceva de speriat", a adăugat Mihail Iugulescu.
Aşa se face că, numai anul trecut, SJU a făcut cinci proceduri de achiziţie publică mare, în speţă licitaţii publice, proceduri întoarse şi răsîntoarse, contestate şi răscontestate.
"Numai în cazul ATI am făcut de două ori licitaţia. Noi am preluat caietul tehnic, de exemplu, de la proiectant, dar au venit unii şi ne-au contestat pentru că acolo era un anumit tip de piesă, şurub, nu ştiu, condiţiile noastre au fost restrictive. Nu ştiam să facem caiete de sarcini, proiecte tehnice, nu era treaba noastră ca angajaţi ai spitalului. ATI-ul, doar infrastructura, a costat 4 milioane de lei. Aparatura urmează aşa: 750 mii euro - aparatură medicală, 100 mii euro - mobilier nemedical. Deocamdată, nu avem aceşti bani, am cerut listă de investiţii de la CJ, aşteptăm aprobarea", ne-a declarat economist Lenuţa Petrea, singurul angajat de la Achiziţii din SJU.
Aparatura, 2 ani garanţie din momentul punerii în funcţiune
Problema e că multe dintre investiţii au fost începute pe vremea fostei directoare Rodica Sin, iar în contracte nu sunt trecute toate utilităţile pe care firma constructoare ar trebui să le asigure şi nimeni nu poate fi responsabilizat. Este cazul ATI-ului, unde mai trebuie lift şi trei tuneluri de legătură cu spitalul pentru ca secţia să devină funcţională. E nevoie de trei străpungeri: una la subsol spre morga, una la parter spre UPU şi alta spre Ambulator. Practic, cea de la subsol ridică cele mai multe probleme fiindcă ar însemna spargerea structurii de rezistenţă a spitalului, a unui pilon.
"Am făcut o evaluare şi străpungerile ar costa 50.000 lei. Am anunţat CJ-ul, ne-am oferit să plătim noi aceste lucrări, din veniturile noastre, dar încă n-am primit un răspuns. Avem venituri zilnice de peste 13.000 lei, deci am putea să suportăm această cheltuială", a adăugat ec. Lenuţa Petrea.
Am vizitat şi noi ATI-ul cel nou şi am constatat că parte din aparatură este deja achiziţionată. Practic, ATI-ul ar putea să pornească şi într-o singură zi dacă ar fi realizat circuitul cu imobilul-bază. "Aparatura are garanţie de doi ani din momentul punerii în funcţiune, dar şi sustenabilitate pe alţi trei ani, motiv pentru care n-avem motive de îngrijorare. La fel e şi cu angiograful achiziţionat pentru Cardiologie. I-au fost făcute probele, dar garanţia intră în vigoare după punerea în funcţiune", a precizat Lenuţa Petrea.
Vamed mai cere 1 milion de euro
Cardiologia şi Pediatria, secţia cu patru nivele, aparent funcţională, este goală, iar firma care a subcontractat lucrarea de la câştigătoarea Vamed, Carroponte Galaţi, lucrează acum cu doi, trei oameni la finisaje. Mai trebuie aparatură, lift, scară de evacuare, tuneluri de legătură cu spitalul, străpungeri în zidul de rezistenţă, cu asigurarea unui hidrant de rezervă...
"Vamed a cerut încă un milion de euro pentru ceea ce a făcut şi pentru ceea ce urmează să facă. Multe dintre lucrări nu au fost prinse în contract, s-a prelungit termenul de execuţie. Până atunci, secţia e...cum o ştiţi. O clădire. Noi ne-am gândit că am putea muta acolo, după ce termină şi finisajele, Cardiologia şi Pediatria, cu ce avem şi să facem mai apoi celelalte. Vorbim despre 90 de paturi pe câte o secţie. Capacitatea maximă a clădirii este de 200 de paturi. Deocamdată, aşteptăm răspunsuri de la Consiliul Judeţean", a declarat Mihail Iugulescu.
Tot Vamed a executat şi prima etapă a Blocului Operator. Lucrarea se ridică la 12,9 de milioane de lei, dar, de asemenea, nu sunt făcute circuitele cu spitalul, iar a doua etapă, patru săli, nici n-a fost pregătită pentru demararea lucrărilor. "Noi am început procedura de achiziţie de aparatură medicală pentru Blocul Operator. Pe 31 iulie se deschid ofertele", a precizat ec. Lenuţa Petrea.
Despre pretenţiile financiare suplimentare ale Vamed amintea, iritat, şi actualul preşedinte al CJ, Viorel Mortu, însă deocamdată discuţiile nu s-au încheiat amiabil pentru niciuna dintre părţi.
Oncologia - 6,7 milioane de lei
Nici Secţia Oncologie cu Radioterapie şi Accelerator de Particule nu stă mai bine. Lucrările la clădire trebuia finalizate în aprilie, dar fiindcă nu s-a conservat lucrarea în iarna trecută, pereţii au prins mucegai, iar acum se lucrează în plus la izolaţii şi infrastructură, existând promisiuni că imobilul va fi gata în luna august a acestui an.
"Secţia aceasta e un vis frumos. Sunt două buncăre pentru două acceleratoare, dar n-avem decât o promisiune că vom putea lua un accelerator prin Banca Mondială. Există două variante: 1. CJ să aducă acest accelerator care ajunge la 14 milioane de lei, să aducă şi SPECT, de 2,2 milioane şi un City SIM, de 4,5 milioane, pentru ca să avem cu adevărat o secţie de Oncologie-Radioterapie. 2. Să se apeleze la un centru care să vină şi cu aparatură, şi cu radioterapeuţi, fizicieni, tehnicieni şi oncolog, dar şi cu pacienţi, care să-şi amortizeze investiţia într-un anumit timp. Aceasta e cea mai viabilă soluţie, dar CJ nu ne-a răspuns nici în acest caz", a mai spus dr. Iugulescu. O altă cheltuială pe care Stancu şi Sin n-au luat-o în calcul când au decis că vor Accelerator de Particule la Brăila este magistrala electrică şi termică. O secţie de nivelul celei ce se vrea aici consumă energie din Barieră până la Chiscani. Întreg spitalul ar avea nevoie de 3500 KW Putere, cât un cartier, din care 560 KW Putere ar însemna numai Radioterapia. Or, deocamdată, nimeni nu s-a hazardat să facă un deviz pentru o asemenea cheltuială.
Şi celebrul amfiteatru al lui Stancu, cel ce avea să fie un centru al medicinei din zonă, va rămâne o construcţie goală. "A fost la Bucureşti şi a zis că vrea amfiteatru, că vrea spital clinic. I s-a spus: NU! Era de la sine înţeles că dacă n-avem facultate de medicină, nu putem fi centrul Sănătăţii din zonă. Şi atunci s-a decis ca amfiteatrul să fie o bibliotecă, cu săli de conferinţe şi şedinţe", a povestit Iugulescu.
Acum, amfiteatrul nu există. Există doar o clădire veche şi goală, de pe care muncitorii de la Confort 2000 jumulesc izolaţia. "Noi avem biblioteca de colecţie a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, 2.500 de titluri, literatură de specialitate, unică şi extrem de preţioasă. Sunt volume de la începutul secolului până în 1995. Am depozitat-o la Biblioteca Judeţeană până când vom avea acel amfiteatru. De asemenea, avem 260 de titluri noi, achiziţionate după o consultare a medicilor. Acestea pot fi studiate cu permisul de intrare la bibliotecă", ne-a explicat dr. Alina Neacşu, director medical al SJU.
Cert este că amfiteatrul este prins în bugetul de achiziţii al CJ din 2015, cu 1,4 milioane de lei, preţul clădirii nefuncţionale. Tot în bugetul din acest an mai sunt prinse lucrările la Blocul Operator, dotările acestuia, lucrările la Radioterapie/ Oncologie, Cardiologia şi Pediatria (cu utilităţi şi instalaţii de gaze medicale). În aceste condiţii, SJU rămâne un spital de gradul al III-lea, cu autorizaţie de funcţionare de conformitate de la DSP, fără să poată prinde curând Programul Naţional de Stenturi (cardiologie), ori vreo nominalizare între spitalele de calibru din România, în ciuda investiţiilor abracadabrante făcute aici: şase milioane de euro!
