Sănătate, învăţământ şi cazuri sociale. Acestea sunt domeniile în care brăilenii au ales să direcţioneze 2% din impozitul pe venit, aşa cum permite Codul Fiscal. O statistică a Finanţelor locale arată că anul trecut, doi din cinci brăileni au făcut minimul efort de a finanţa anumite ONG-uri prin completarea unui formular fiscal special. Ca să vă faceţi o idee, pentru judeţul nostru, miza anuală este de peste 2 milioane de lei, bani ce reprezintă o cotă din impozitul pe venit şi asupra cărora brăilenii pot dispune în sensul de a face o donaţie. Cu aceste sume, dar şi cu banii veniţi pe aceeaşi formulă din toate judeţele ţării, SMURD-ul, de exemplu, principalul beneficiar al donaţiilor brăilenilor, şi-a cumpărat un avion sanitar şi a investit în autospeciale cu ajutorul cărora salvează vieţi. Cel mai probabil brăilenii nu au uitat că iarna trecută, dar şi în anii precedenţi, elicopterele SMURD au fost cele care au preluat cazurile medicale grave din zonele blocate de nămeţi. Şi unităţile de învăţământ s-au folosit de această oportunitate de finanţare: şi-au modernizat sălile de curs ori au cumpărat calculatoare. Prin aceeaşi metodă, familii care căutau să strângă bani pentru operaţii costisitoare au reuşit să acopere o parte din cheltuieli. Pentru brăilenii ce vor să facă donaţia celor 2% din impozitul pe venit, anul acesta termenul limită până la care pot depune la Fisc formularele speciale expiră pe 26 mai.
Potrivit Codului Fiscal, orice contribuabil poate dispune direcţionarea a 2% din impozitul pe venit, plătit statului, către orice organizaţie nonprofit doreşte, fie ea asociaţie, fundaţie sau unitate de cult. Pentru aceasta trebuie să completeze două formulare speciale, în funcţie de veniturile pe care le realizează şi să le depună apoi la organul fiscal. Practic, în acest fel, contribuabilii transmit statului modul în care doresc să fie cheltuită o parte din impozitul pe venit, pe care oricum îl plăteau şi asupra cheltuirii căruia nu aveau înainte niciun control. Acum ei pot alege un anumit ONG, organizaţie nonprofit sau unitate de cult, în contul căreia vor intra cei 2% din propriul impozit pe venit, fie el din salarii ori din alte activităţi.
Aşa cum a explicat şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila, Ilie Decă, "în cazul celor care obţin venituri doar din salarii, direcţionarea se face prin completarea formularului fiscal 230, disponibil pentru a fi descărcat de pe pagina web a ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală), unde contribuabilul menţionează în clar numele şi contul bancar al organizaţiei sau fundaţiei alese. Pentru cei care obţin venituri în afara salariului, formularul fiscal pe care trebuie să-l completeze în acelaşi scop este Declaraţia 200 privind veniturile realizate din România, unde la fel trebuie să menţioneze destinatarul cotei sale din impozitul pe venit". Ar mai fi de adăugat că unele ONG-uri cu site-uri proprii au secţiuni speciale din care contribuabilii pot descărca cele două formulare, de cele mai multe ori având deja completate numele şi contul bancar, astfel încât cei interesaţi să nu mai aibă de completat decât datele personale. Poate vă întrebaţi câţi brăileni au făcut acest pas anul trecut, în sensul de a direcţiona cu dedicaţie cota de 2% din impozitul pe venit. Potrivit informaţiilor prezentate de AJFP Brăila, a fost vorba de 28.080 contribuabili care au donat suma de aproape 1,51 milioane lei. Ca termen de comparaţie, au posibilitatea direcţionării cotei de 2% toţi salariaţii (o statistică pe anul 2013 arată că erau circa 67.000 de salariaţi) plus aproximativ 6.000 de persoane fizice autorizate. Rezultă, aşadar, un total de circa 73.000 de contribuabili pentru o sumă de aproximativ 2,11 milioane de lei. Putem stabili prin calcul că, de fapt, cam doi din cinci brăileni au ales să direcţioneze cumulat aproximativ 72% din totalul sumelor disponibile pentru astfel de donaţii.
"Fundaţia pentru SMURD" a primit aproape 0,5 milioane lei de la brăileni
Surse din cadrul ANAF ne-au confirmat că anul trecut, în preferinţele brăilenilor a fost "Fundaţia pentru SMURD", care a canalizat circa 0,45 milioane lei, adică o treime din totalul donaţiilor. De altfel, la nivel naţional această fundaţie a reuşit să strângă sume importante, cu ajutorul cărora anul trecut, de exemplu, a cumpărat un avion sanitar. "În Campania din anul 2013, Fundaţia pentru SMURD a reuşit să adune fondurile necesare continuării acţiunilor de sprijin a intervenţiilor SMURD şi a personalului din cadrul SMURD. Fondurile au fost utilizate în cadrul mai multor iniţiative, dintre care amintim: dotarea cu echipamente de protecţie, finanţarea întreţinerii tehnice a avionului SMURD achiziţionat tot din 2% şi sprijinirea efectuării unor misiuni umanitare în cooperare cu Inspectoratul General de Aviaţie din cadrul M.A.I., dotarea unor inspectorate pentru situaţii de urgenţă cu tehnică şi echipamente de formare personală şi de intervenţie (...) Mai mulţi tineri profesionişti din cadrul SMURD au beneficiat de burse de pregătire şi participare la manifestări ştiinţifice şi cursuri", este mesajul postat pe site-ul fundaţiei de către preşedintele consiliului director, dr. Raed Arafat. Tot pe pagina web a fundaţiei, Arafat cere şi în acest an sprijinul contribuabililor din întreaga ţară pentru a putea fi finanţate proiecte precum amplasarea de platforme de aterizare a elicopterelor în zonele rurale şi oraşele fără aeroport în vederea realizării unor intervenţii şi pe timp de noapte, dotarea echipajelor SMURD cu echipamente de comunicaţii sau deschiderea unui punct SMURD în Delta Dunării, dotat cu mijloace de intervenţie acvatice.
Proiecte europene de mică anvergură finanţate din 2%
Dar şi cazurile sociale punctuale ale unor copii care necesitau operaţii chirurgicale costisitoare în străinătate sau aveau nevoie de diferite proteze şi orteze medicale speciale au atras o bună parte din aceşti bani, donaţiile pe fiecare caz în parte fiind între 100.000 şi 200.000 lei. Finanţele nu au putut prezenta nominal aceste cazuri sociale, dar au precizat că au fost în general cazuri mediatizate prin intermediul "Obiectiv Vocea Brăilei".
Revenind, sume frumuşele, de ordinul zecilor de mii de lei, au strâns şi asociaţiile de părinţi din unităţile de învăţământ, bani care au rotunjit fondurile şcolilor. Astfel, unele unităţi chiar au reuşit să sporească baza materială, dotările sau să organizeze diverse acţiuni pentru elevi, în condiţiile în care alocările de fonduri de la Primărie sunt la limită şi abia ajung pentru întreţinerea zilnică a şcolii şi reparaţiile curente.
De exemplu, la Grădiniţa nr. 37 din cartierul Hipodrom, de mai bine de şapte ani conducerea unităţii face apel la bunăvoinţa părinţilor pentru acei 2% din impozitul pe venit. "În fiecare an strângem ceva bani din aceste donaţii, prin Asociaţia de Părinţi. Am preferat să strângem banii şi să-i folosim pentru a finanţa proiecte europene, nu de mare anvergură, dar care ne permit să dotăm grădiniţa, să o facem mai atractivă pentru copii şi pentru părinţi. Anul acesta ne trebuie bani pentru cota de cofinanţare în cadrul unui proiect european pe sport. Ar însemna să putem amenaja un loc de joacă pentru copii, un traseu aplicativ, o pistă pentru concursurile de biciclete şi triciclete, cu semne de circulaţie. Această pistă o vom putea folosi şi pentru concursurile de desene pe asfalt, chiar în curtea grădiniţei. Dacă nu se va concretiza, vom cumpăra aparate de sport pentru interior, pentru ca micuţii să facă mişcare. Este vorba de biciclete ergonomice, mingi flexibile, poate un labirint cu jaloane, salteluţe. Oricum, orice variantă trebuie aprobată de Consiliul de Administraţie şi Asociaţia Părinţilor", a explicat directorul grădiniţei, Doina Jălăveanu.
Tot cu finanţare din 2% de la părinţi s-a reuşit în anii trecuţi plantarea de pomi, gazon şi flori plus montarea de băncuţe în curtea grădiniţei. Banii strânşi din donaţia a 2% s-au mai folosit pentru premierea micuţilor care participă la diverse concursuri. "Nu au completat formularul toţi părinţii, ci numai cei care au dorit acest lucru. Unii au alte priorităţi, sunt implicaţi în alte proiecte, şi am acceptat acest lucru, dar marea majoritate a părinţilor acceptă pentru că au văzut că banii se folosesc pentru copii, că se materializează în diverse dotări. Anul trecut am câştigat un proiect de 8.000 de lei şi ne-a prins foarte bine", a mai spus directorul Doina Jălăveanu.
Bani pentru calculatoare în şcoli
Şi unele şcoli gimnaziale folosesc această sursă de finanţare. La Şcoala "Mihai Eminescu", de exemplu, anul trecut s-au strâns din cota de 2% peste 10.000 de lei, cu care s-au achiziţionat şapte calculatoare. "Nu strângem sume foarte mari, dar tot ne ajută să mai dotăm şcoala acolo unde este nevoie. Ne-am orientat către zona IT pentru că vrem să oferim copiilor condiţii bune de studiu. Acum 2 ani am strâns aproape 8.000 de lei. Anul acesta vom vedea câţi bani strângem, dar îi vom folosi tot pentru dotarea şcolii. Noi nu obligăm părinţii să ne dea aceşti 2%, dar le argumentăm nevoile noastre, le explicăm că oricum aceşti bani se duc într-un sac mai mare şi aşa pot fi siguri că banii ajung în şcoala în care învaţă copilul lor. Noi folosim această metodă de finanţare de mai mulţi ani. Nu se strâng sume colosale, dar sunt binevenite", este părerea prof. Victorina Ciomârtan, directorul Şcolii "Mihai Eminescu".
Metoda de finanţare suplimentară este cunoscută şi folosită şi în licee. La Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau" aceste sume sunt direcţionate tot pentru elevi. "Noi oferim elevilor fişele prin care părinţii pot dona acei 2%, iar cei care vor aduc fişele completate. Nu ştiu exact câţi donează. Între donatori sunt şi colegi sau chiar elevi de la seral care lucrează. Noi folosim aceşti bani pentru finanţarea unor proiecte mai importante, pentru dotările şcolii, dar de cele mai multe ori pentru susţinerea financiară a activităţilor cu elevii. Aşa am făcut anul acesta pentru programul «Şcoala altfel», pentru oferta educaţională, pentru a stimula elevii care se implică în diverse concursuri", a punctat prof. Laura Vasiliu, directorul Colegiului Tehnic "Edmond Nicolau".
Iată, aşadar, câteva exemple de bune practici în ce priveşte atragerea de finanţări de către fundaţii şi asociaţii şi care probabil vor fi preluate şi de tot mai mulţi brăileni, mai ales că în această perioadă Fiscul aşteaptă depunerea declaraţiilor speciale privind direcţionarea cotei de 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice. Termenul limită de depunere a formularelor 200 şi 230 expiră luni, 26 mai.
