Miliarde sifonate printr-o instituţie publică având doar 14 salariaţi şi un obiect de activitate extrem de simplu şi la vedere: administrarea Palatului Agriculturii, clădire reprezentativă pentru municipiul Brăila. În doar câţiva ani, din contabilitatea instituţiei au dispărut pur şi simplu 4 - 5 - 6, nu se ştie exact câte miliarde de lei vechi (după unele documente 4,2 miliarde, după altele 5,7), nu se ştie cum, când şi nici cu ce destinaţie. Ieri, directorul instituţiei a mers personal la Bucureşti pentru a cere ajutor din partea superiorilor de la Ministerul Agriculturii, prin efectuarea unui control care să lămurească misterul. Şi asta pentru că, după cum declară el, încă din septembrie 2013, de când a preluat şefia instituţiei, contabila nu a reuşit să-l lămurească faţă de vechimea datoriilor şi provenienţa lor. Ştie doar că la momentul învestirii, unitatea înregistra către Finanţe circa 5,7 miliarde lei vechi inclusiv majorări şi penalităţi, încă aproximativ 600 milioane lei vechi la furnizorii de utilităţi - între timp mare parte achitate -, şi litigii cu prestatorii de servicii în valoare de alte 350 milioane lei vechi. Tot la acel moment, facturile neîncasate de la chiriaşii clădirii se ridicau la circa 600 milioane de lei. Şi mai ştie că, zilele acestea, după ce a decis să facă publice neregulile, întregul Palat s-a transformat într-un butoi de pulbere. Conflictul este de-a dreptul deschis cu conducerea Direcţiei Agricole, proprietara unei părţi din imobil, mocnit cu unii chiriaşi şi în stadiul de discuţii ori negocieri cu alţii. Asupra tuturor planează, însă, pericolul sistării activităţii, asta în condiţiile în care, pe fondul blocării conturilor administratorului clădirii, plata facturilor la utilităţi va fi aproape imposibilă.
Fierbere mare în Palatul Agriculturii. Conducerile Direcţiei Agricole şi altor instituţii care funcţionează în clădire susţin că sunt la un pas de a rămâne în frig, fără energie electrică şi apă, pentru că furnizorii de utilităţi ar fi somat administratorul Palatului să achite restanţele sub ameninţarea debranşării. Numai că administratorul, o instituţie înfiinţată în 2004 cu denumirea "Casa Agronomului", se află în imposibilitate de plată, având conturile blocate din cauza datoriilor prea mari către bugetul de stat.
Directorul Casei Agronomului, liberalul George Cristian Ancuţa, îi contrazice: situaţia nu e atât de dramatică şi asta pentru că, susţine el, relaţia lui cu furnizorii de utilităţi este foarte clar stabilită prin contract şi se derulează fără probleme. Cu o singură condiţie, însă: aceea ca şi proprietarii clădirii să dorească să se aşeze la masa discuţiilor şi împreună să găsească soluţia ieşirii din impas, aşa cum şi altădată s-a reuşit acest lucru. Pentru că Ancuţa recunoaşte problemele legate de datoriile istorice ale instituţiei pe care o conduce, confirmă poprirea impusă de Finanţe pe conturi, dar susţine că nu e pentru prima dată când Palatul trece prin asemenea momente şi, aşa cum în trecut a reuşit să le depăşească, la fel de bine poate să le depăşească şi acum.
O scrisoare rătăcită
De fapt, scânteia întregului scandal - explică Ancuţa -, este dorinţa lui de a lămuri situaţia financiară a instituţiei pe care o conduce. "Din septembrie am preluat mandatul la Casa Agronomului Brăila. La momentul venirii mele, instituţia înregistra o datorie de circa 5,7 miliarde de lei vechi către bugetul de stat general consolidat, câte 240 milioane de lei vechi la apă şi gaze naturale şi circa 180 milioane de lei vechi la energie electrică, plus litigii cu furnizori pentru încă 350 milioane de lei vechi. Dacă în ce priveşte furnizorii de utilităţi am reuşit să rezolv în mare parte cu datoriile, situaţia este critică în ce priveşte obligaţiile fiscale restante. De altfel, am cerut insistent contabilei să mă lămurească exact cum au stat lucrurile la acest capitol, însă nici până acum nu am un răspuns satisfăcător. Oricum, nu sunt lămurit cum s-a ajuns la această sumă, care e raportul între valoarea datoriei de bază şi valoarea accesoriilor bugetare. De aceea am cerut un audit din partea Corpului de Control al ministrului Agriculturii şi a trebuit să merg personal la Bucureşti pentru asta, după ce, în decembrie anul trecut, plicul cu adresa prin care ceream audit n-a mai ajuns la destinatar, fiind oprit de Izabela Smochină, directorul economic al Direcţiei Agricole Brăila. Am dovadă sub semnătură că s-a întâmplat asta, de la salariatul pe care-l desemnasem să-l expedieze cu poşta militară", ne-a declarat George Cristian Ancuţa. De asemenea, sursa citată a adăugat că Smochină este, de fapt, cumnata contabilei de la Casa Agronomului, iar această relaţie coroborată cu faptul că legăturile financiare dintre această instituţie şi Direcţia Agricolă sunt extrem de strânse, ar fi în măsură să explice dorinţa Izabelei Smochină ca acel plic să nu ajungă la Bucureşti. "Am sesizat în mod expres Direcţia Agricolă cu privire la incidentul din decembrie 2013, când n-a ajuns plicul la destinaţie şi am cerut inclusiv sancţionarea Izabelei Smochină, însă nu am primit nici până acum vreun răspuns. Nu pot să nu remarc faptul că am stârnit un cuib de viespi în dorinţa mea de a lămuri situaţia de la Casa Agronomului, pentru că, din punctul meu de vedere, vinovată de situaţie nu este doar fosta conducere ori contabila noastră. Lucrurile sunt extrem de strânse între noi şi Direcţie şi între cele două contabilităţi", a mai spus Ancuţa.
Nu este lipsit de importanţă faptul că banii pe care îi are de recuperat Casa Agronomului de la clienţi şi terţii cu care are contracte nu acoperă decât o parte infimă din datorii, însă se profilează ideea că, de fapt, sume de ordinul miliardelor de lei vechi au fost pur şi simplu sifonate din conturi în perioada 2004 - 2013, surse din Palatul Agriculturii susţinând că parte din bani ar fi fost folosiţi chiar în susţinerea unor campanii electorale. Cum s-au scurs aceste sume rămâne să lămurească auditul ministerului, căci în toată această perioadă, se pare, nicio instituţie cu atribuţii în control nu a călcat pragul Casei Agronomului. Cert este că situaţia este critică pentru bugetul de stat deoarece Casa Agronomului nu are patrimoniu, astfel că Fiscul nu prea are pe ce să îi pună sechestru, în afară de blocarea conturilor.
George Cristian Ancuţa a preluat conducerea acestei instituţii în toamna anului trecut, fiind propunerea Partidului Naţional Liberal, al cărui membru important este. Ancuţa a fost ales anul trecut preşedintele organizaţiei TNL Rural la nivel naţional, iar din 2012 este consilier judeţean în cadrul CJ Brăila.
"Casa Agronomului este o porcărie!"
În clădirea Palatului Agriculturii funcţionează 10 instituţii şi organizaţii profesionale din domeniul agricol. Proprietatea aparţine însă Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) pentru parter şi etajul 1 şi Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) pentru etajul 2. Fiind însă instituţii publice fără drept de prestare de servicii, de administrare se ocupă Casa Agronomului. Rolul acesteia, printre altele, este unul cât se poate de simplu: are relaţii contractuale cu furnizorii de utilităţi în baza cărora primeşte lunar facturi privind consumurile de apă, energie electrică şi gaze naturale pentru întreaga clădire. Mai departe, în baza unei formule de calcul axate, în principal, pe cota indiviză aferentă spaţiului ocupat de fiecare chiriaş, face refacturarea şi, cu sumele încasate astfel, achită facturile la fiecare furnizor. În plus, asigură paza şi curăţenia clădirii, în prezent prin servicii externalizate. Deşi la momentul înfiinţării părea soluţia optimă pentru administrarea Palatului, în timp s-a dovedit a fi o decizie păguboasă: clădirea s-a deteriorat vizibil atât la interior, cât şi la exterior, în imobil nu s-a investit mai nimic, iar datoriile s-au tot acumulat, ajungându-se acum, iată, în imposibilitatea de a se achita facturile curente la utilităţi, având în vedere că Finanţele locale i-au blocat conturile.
"Casa Agronomului este o porcărie, o instituţie înfiinţată doar ca să facă loc unor oameni pe nişte posturi, ca o recompensă pentru munca de partid. Oamenii ăştia nu fac mai nimic, dar sunt funcţii foarte bine plătite. De când au preluat ei administrarea, în clădire nu s-a mai făcut nimic. S-a rezolvat problema acoperişului, dar Casa Agronomului nu are niciun merit în asta, este rodul demersurilor noastre şi ale instituţiilor de la ultimul etaj. Personal l-am dus pe ministru în subsolul clădirii, să vadă dezastrul de acolo. De fapt, dezastru este în toată clădirea, dar ce pretenţii să avem când ei nu sunt în stare să-şi plătească propriile datorii şi acum suferim toţi din cauza lor! Ca să nu mai zic, deşi aflaţi în această situaţie cu popriri pe conturi, mai au şi tupeul - acest buric înfiinţat artificial -, să ne facă şicane. Şi nu doar nouă, chiriaşilor, ci şi proprietarilor. E inadmisibil aşa ceva", ne-a declarat Marcel Cucu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila, unul dintre cei mai vechi chiriaşi ai Palatului.
APIA şi APDRP s-au pus cât de cât la adăpost
La etajul 2, instituţiile şi-au individualizat consumurile de utilităţi. "Încă de la venirea mea în APIA, în 2008, se tot discuta despre datoriile Casei Agronomului. Ca să nu avem probleme, de-a lungul timpului instituţia noastră a efectuat investiţii în separarea consumurilor de utilităţi. Ce ne-a determinat şi mai mult să facem acest demers au fost situaţiile în care ni se repartizau consumuri de-a dreptul aberante şi ca să vă dau un singur exemplu, mi s-a facurat la un moment dat un consum de energie electrică aferent becurilor care iluminează holul undeva la circa 15 milioane de lei vechi. Asta în condiţiile în care consumul întregii instituţii cu zeci de calculatoare şi becuri în birouri nu ajunge la această sumă. De fiecare dată când am avut dubii cu privire la refacturări am atras atenţia şi chiar am refuzat la plată. Noi suntem proprietarii întregului etaj 2 şi în urma înţelegerii cu APDRP, oficiul de la Brăila funcţionează pe acelaşi etaj cu noi, în regim de comodat", a explicat Daniela Militaru, directorul APIA Brăila. De menţionat că pe parcursul anului trecut APIA a derulat o amplă investiţie în acoperişul clădirii, în sensul că a înlocuit ţiglele şi a izolat astfel imobilul. Investiţia a fost mai mult decât necesară, în condiţiile în care prin vechiul acoperiş se infiltra apa de ploaie în birourile celor de la ultimul etaj.
Şi oficiul local al APDRP a investit în separarea consumurilor de restul clădirii: "Ideea înfiinţării Casei Agronomului a venit la iniţiativa noastră, iar ministrul de la acea vreme, Ilie Sîrbu, a achiesat şi astfel a luat fiinţă această entitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii. A fost o soluţie care la acel moment ni s-a părut cea mai bună, în ideea că noua instituţie a preluat personalul care asigura paza şi curăţenia în clădire, astfel încât să degreveze bugetul Direcţiei Agricole de cheltuiala cu salariile acestora. Altfel, oamenii ar fi trebuit concediaţi. Între timp, însă, serviciile de pază şi curăţenie au fost externalizate, iar lucrurile au evoluat altfel decât ne-am fi dorit, astfel încât la acest moment şi noi ne-am individualizat consumul de utilităţi", a precizat Gheorghe Voicu, directorul adjunct al Oficiului Brăila al APDRP.
Direcţia Agricolă: "Am fost nevoiţi să denunţăm contractul"
Dacă pentru APIA şi APDRP lucrurile sunt cât de cât rezolvate, pentru cei care ocupă spaţii la etajul 1 şi la parterul Palatului problema utilităţilor pare a fi critică, după cum spune chiar proprietarul acestei părţi de imobil, directorul DADR, Traian Cişmaş. Sub ameninţarea debranşării, Direcţia Agricolă, proprietara parterului şi a etajului 1, a fost nevoită să plătească direct în contul furnizorului de gaz o sumă de bani doar ca să nu lase chiriaşii fără energie electrică şi căldură, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi. "Am fost nevoiţi să denunţăm contractul cu Casa Agronomului pentru a evita situaţia de criză în care clădirea să rămână fără utilităţi pentru că erau somaţii de la furnizorii de apă, gaze şi electricitate. Mai departe, noi, Direcţia Agricolă, ca şi proprietar, vom face contracte directe cu furnizorii şi astfel rezolvăm problema. Ideea a venit chiar de la colegii de la Camera Agricolă, care şi ei au denunţat unilateral contractul cu administratorul clădirii. Astfel, vom putea face economii importante, în sensul că numai din salariile celor din conducerea Casei Agronomului am avea o reducere de peste 70 milioane de lei vechi", a punctat Traian Cişmaş, directorul DADR Brăila. Vom reveni.
