Astăzi Tribunalul Brăila are primul termen într-un proces în care instanţa va stabili dacă Gheorghe Caruz răspunde cu propria avere pentru datorii la stat de circa 170.000 euro, făcute de una dintre firmele sale intrate în faliment. Este vorba despre procedura atragerii răspunderii patrimoniale a administratorilor precum şi asociaţilor/acţionarilor pentru care legiuitorul a prevăzut în mod expres varianta în care aceştia să vină cu bani sau bunuri personale din afara companiei falimentate pentru a acoperi datoriile, mai cu seamă cele către bugetul consolidat. Angajarea răspunderii este dispusă de instanţă în cazul în care este vădită "contribuţia" conducerii companiei la intrarea în insolvenţă sau faliment. Caruz nu este singurul vizat în acest proces pentru că, alături de el, sunt chemaţi să răspundă cu averea şi cei trei foşti administratori ai falimentarei. Şi ca să risipim complet "misterul", trebuie spus că este vorba despre SC "Produs Natural" SRL, firma care s-a ocupat de distribuţia mărfurilor produse în cadrul grupului de companii reunite sub "blazonul" Caruz. La masa credală, a cărei valoare a fost stabilită undeva la circa 2,3 milioane de lei, s-a înscris şi "Soroli Cola" pentru o creanţă de două ori mai mare decât datoria la stat.
Dosarul de faliment a fost deschis în aprilie anul trecut de către Finanţele locale, în contextul în care SC "Produs Natural" SRL acumulase datorii foarte mari către bugetul de stat general consolidat. Ultimele menţiuni pe pagina de web a ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) cu referire la obligaţiile restante ale contribuabililor persoane juridice indicau ca datorie a SC "Produs Natural" suma de circa 710.000 lei, adică echivalentul a aproximativ 170.000 euro. Defalcat pe tipuri de bugete, cea mai mare pondere în suma datorată o are bugetul de stat, peste 660.000 lei, celelalte sume mai mici fiind din categoria contribuţiilor la fondurile speciale (asigurări sociale, sănătate şi şomaj). Revenind la situaţia privind datoria la bugetul de stat, trebuie precizat că aici se încadrează obligaţiile fiscale generate de TVA (taxa pe valoarea adăugată) sau din plata salariilor, alături, bineînţeles, de impozitul pe profit.
De menţionat că astfel de situaţii detaliate despre firmele datornice sunt scoase de pe pagina de web a ANAF imediat după ce în cazul acestora este declanşată procedura insolvenţei. Aşa s-a întâmplat şi cu SC "Produs Natural" SRL Brăila, după ce în mai 2010 secţia comercială a Tribunalului Brăila a emis sentinţa privind declanşarea procedurii simplificate de insolvenţă şi intrarea în faliment a debitoarei.
În dosarul pe rolul instanţei brăilene iniţiat, aşa cum am spus, de Finanţe, mai apar creditori şi Inspectoratul Teritorial de Muncă şi - atenţie! - SC "Soroli Cola" SA, pentru aproximativ 1,5 milioane lei. Dacă tragem linie, valoarea totală a masei credale cu sume certe şi exigibile se ridică la 2,3 milioane de lei, din care două treimi aparţin firmei "Soroli Cola".
Dacă vă sună cunoscut acest nume, intuiţia nu v-a jucat feste: într-adevăr, "Soroli Cola" este una dintre companiile familiei Caruz. La această firmă acţionar majoritar cu 99,11% este Gheorghe Caruz. Potrivit Registrului Comerţului, la SC "Produs Natural" SRL, având ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata al cărnii şi produselor din carne, apare ca asociat cu o cotă de capital de 80% acelaşi Gheorghe Caruz, în timp ce Liliana (Zidărescu) Caruz deţine diferenţa. Înainte de faliment, societatea avea ca administratori pe Valentin Scurtu, Eduard Ionuţ Dorobăţ şi Marius Iconaru, toţi trei pârâţi, alături de Caruz, în noul dosar privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor de fapt şi de drept ai debitoarei.
Gheorghe Caruz: "Să se îndrepte lichidatorul împotriva celor care au făcut frauda la firmă!"
Ce spune Legea...
Potrivit Legii nr. 85/2006 - Procedura Insolvenţei, este posibilă antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor de fapt şi de drept pentru datoriile societăţii, dacă aceasta intră în faliment. Iar asta dacă se va proba "contribuţia" administratorilor la intrarea în insolvenţă. Primul semnal de alarmă în acest sens este tras de administratorul judiciar prin raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei, dacă la acest capitol concluzia este că situaţia firmei este cauzată de activitatea desfăşurată de echipa de administratori, indiferent că este vorba despre administratori de drept sau de fapt. În mod evident, aceasta a fost şi concluzia raportului realizat de "Sierra Quadrant", actualul lichidator al falimentarei, numit de instanţă odată cu admiterea declanşării procedurii insolvenţei, însă rămâne de văzut ce anume va decide instanţa: dacă şi în ce cuantum va antrena averile celor patru pârâţi (Caruz plus trioul Scurtu, Dorobăţ şi Iconaru). În cazul de faţă, fiind vorba de mai multe persoane care s-ar face vinovate de intrarea în insolvenţă, răspunderea acestora este solidară. Asta spune legiuitorul. Cei patru se vor putea apăra de solidaritate dacă vor face dovada că în organele colegiale de conducere a falimentarei s-au opus la actele sau faptele care au cauzat insolvenţa sau au lipsit de la luarea deciziilor ce au cauzat-o, dar au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziţia lor la aceste decizii.
Averile celor patru pârâţi pot fi puse sub sechestru
Dar să vedem ce învinuiri sunt aduse de "Sierra Quadrant", lichidatorul falimentarei. Surse apropiate dosarului pe rolul Tribunalului Brăila au explicat că, în linii mari, faptele celor patru pârâţi sunt încadrate la prevederile atricolului 138 literele c, d şi e din Legea nr. 85/2006. Cu alte cuvinte, ar fi vorba despre administrare defectuoasă a afacerii societăţii care a condus în mod vădit la intrarea în insolvenţă a societăţii, neevidenţierea în mod legal şi corect a mişcărilor de elemente de activ şi pasiv în contabilitatea firmei şi, nu în ultimul rând, lipsa la inventarierea efectuată după declanşarea procedurii pe Legea insolvenţei a unui stoc foarte mare de marfă.
Contactat de reporterii "Obiectiv", reprezentantul "Sierra Quadrant", Ovidiu Neacşu, a declarat: "Ce pot să vă spun este că, într-adevăr, noi am iniţiat o acţiune în instanţă în vederea atragerii răspunderii patrimoniale a celor patru persoane care au decis direct sau indirect în numele societăţii comerciale, astfel încât este vorba despre foşti administratori şi asociatul majoritar al firmei. Rămâne ca instanţa să stabilească dacă şi în ce cuantum va fi antrenată răspunderea în cazul acestor persoane".
Ovidiu Neacşu: "Am iniţiat o acţiune în instanţă în vederea atragerii răspunderii patrimoniale a celor patru persoane care au decis direct sau indirect în numele societăţii comerciale, astfel încât este vorba despre foşti administratori şi asociatul majoritar al firmei"
De precizat că procedural, odată cu cererea de atragere a răspunderii patrimoniale, lichidatorul poate cere judecătorului-sindic să instituie măsuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmărite. Întrebat dacă a făcut acest lucru şi în cazul de faţă, sursa citată a răspuns că nu, întrucât acţiunea presupune în mod obligatoriu constituirea unei cauţiuni de 10% din valoarea pretenţiilor. "Totuşi, cererea de măsuri asiguratorii poate fi formulată şi ulterior introducerii acţiunii de atragere a răspunderii patrimoniale", a mai spus Neacşu.
Contactat de reporterii "Obiectiv" omul de afaceri Gheorghe Caruz, a explicat că, de fapt, este la rândul lui o victimă a unei ţepe trasă în urmă cu mai mult timp de foşti administratori ai firmei. "Nu înţeleg de ce lichidatorul a făcut acest demers împotriva mea în loc să se îndrepte împotriva celor care, de fapt, au furat din firmă. Eu am făcut plângere penală împotriva acestor persoane care au condus în trecut firma, dar lucrurile nu s-au lămurit, iar acum eu sunt tras la răspundere şi nu este normal. Să se îndrepte lichidatorul împotriva celor care au făcut frauda la firmă!", a punctat Caruz.
Caruz este cel mai bogat brăilean conform Top 500 al Forbes
În ediţia de anul trecut realizată de Forbes, omul de afaceri Gheorghe Caruz este poziţionat pe locul 54, cu o avere estimată la 95 - 100 milioane de euro. În revista supliment editată special pentru Top 500 cei mai bogaţi români, Caruz figura ca fiind cel mai bogat brăilean, cu afaceri prospere în domeniul producerii şi procesării cărnii de porc, comerţ, benzinării, restaurante/alimentaţie publică, precum şi petrecerea timpului liber. El se numără printre cei mai mari crescători de porci din ţară, cu un efectiv de aproximativ 100.000 de capete. În plus, este proprietarul unei vaste reţele de magazine de comercializare a produselor proprii, în mai multe oraşe.
Aşadar, chiar dacă instanţa ar stabili că întregul debit reclamat de Finanţe - circa 170.000 euro - ar trebui achitat exclusiv de Caruz, suma păleşte în comparaţie cu evaluarea mai sus menţionată .
