Mii de euro trebuie să intre în conturile unor deţinuţi din Penitenciarul Brăila care s-au plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de condiţiile de executare a pedepselor. Patru persoane private de libertate au avut câştig de cauză şi au de luat de la stat sume cuprinse între 4.000 euro şi aproape 7.000 euro. Decizia CEDO a fost una clară şi s-a dispus ca statul să plătească. Unii dintre deţinuţii puşi în plată s-au eliberat din penitenciar şi au fost de acord să ne povestească despre coşmarul trăit în spatele gratiilor. Cei patru nu sunt singurii care s-au adresat la CEDO, lista fiind mult mai lungă.
În actele puse la dispoziţie de Dumitru Gîrbăcea, cel care luptă pentru drepturile persoanelor aflate în spatele gratiilor, se arată că decizia de plată, în cazul a doi dintre deţinuţi, a fost deja transmisă către Statul Român. Este vorba despre Mihăiţă Marian Spirea, în vârstă de 35 de ani, care are de primit suma de 5.100 euro, şi Andi Mihai Negreanu, de 32 de ani, ce urmează să încaseze 4.400 euro.
Pe lista reclamanţilor învingători se află şi Mihai Cristian Adam, care a preferat să păstreze suma confidenţială, şi un alt deţinut care a reuşit să obţină o sumă record, prin decizie CEDO, respectiv 6.600 euro. După cum ne-a informat Gîrbăcea, acesta din urmă este Viorel Matei, condamnat pentru tâlhărie şi liberat condiţionat anul acesta. Şi Negreanu a scăpat de puşcărie, tot în urma liberării condiţionate, în 2015.
Plângerile la CEDO s-au făcut în baza art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care spune că: "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante". Spirea şi Negreanu au formulat sesizările încă din august 2015 însă aşteptarea a fost de bun augur.
Acum se ridică întrebarea: de unde plăteşte Statul Român aceste sume, mai ales că este vorba doar primele patru cazuri, numai din Penitenciarul Brăila, însă închisorile sunt pline în toate judeţele? Tot din banii noştri, ai contribuabililor!
În Penitenciarul Brăila este jale
Cel care a executat o pedeapsă cu închisoarea pentru vătămare corporală şi a fost liberat condiţionat în decembrie 2015, Mihăiţă Spirea, ne-a relatat suferinţele de care a avut parte în puşcărie. A stat în spatele gratiilor 2 ani şi 3 luni şi nu credea că mai iese viu. "Nimic nu se respectă în Penitenciarul Brăila, este jale. Deţinuţii sunt şantajaţi, ameninţaţi, dacă îşi cer drepturile. Am scos actele în penitenciar şi nu mi s-a dat voie să plec, deşi aşa era legal, abia după 3 luni mi s-a permis acest lucru. De condiţii ce să mai zic. Eram bolnav cu inima, operat, mi-au dat pastile de inimă după un an. Aveam tije la picioare, nu m-a dus nimeni la medic, pur şi simplu nu eram băgat în seamă. Din cauza asta înrăiesc pe toată lumea în penitenciar", a declarat fostul deţinut.
Părerea acestuia este împărtăşită şi de Mihai Cristian Adam, condamnat pentru proxenetism la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi liberat condiţionat în vara lui 2015.
El ne-a explicat că deţinuţii din Penitenciarul Brăila sunt nevoiţi să trăiască alături de şobolani şi ploşniţe. Pe lângă asta, spaţiul de cazare este insuficient, iar persoanele private de libertate nu au loc să îşi depoziteze alimentele, lenjeria sau hainele. În plus, cei aflaţi în penitenciar trebuie să facă baie la grămadă, câte 20 în acelaşi timp. Adam ne-a explicat că, în ciuda acestor probleme grave, s-a ferit să facă reclamaţii şi a stat liniştit, întrucât exista riscul să nu fie băgat în comisia de liberare condiţionată de către şefii care fac legea. "Mi-a dat drumu' la prima comisie, dar nu am comentat, am mers la muncă. Condiţiile sunt crunte, baie de două ori pe săptămână şi la grămadă, este inuman. Am decis să mă adresez la CEDO, încă din 2014, când eram în penitenciar. Mi s-a dat dreptate şi nu sunt singurul", a declarat fostul deţinut.
Deţinuţii sunt ajutaţi să câştige procese la CEDO
Peste 30 de cereri din partea persoanelor private de libertate, numai la nivel de Brăila, au fost deja trimise la CEDO, după cum a precizat Dumitru Gîrbăcea, preşedinte al Consiliului Local al Tinerilor (CLT). În ultima perioadă, organizaţia s-a preocupat de identificarea neregulilor privind modul de executare a pedepselor, nu puţine la număr.
Gîrbăcea a scos în evidenţă raportul Avocatului Poporului, care a constatat că se încalcă flagrant multe din condiţiile de executare a pedepselor şi chiar au existat propuneri pentru remedierea acestor deficienţe. Totuşi, conducerea ANP împreună cu parlamentarii nu au vrut să găsească soluţii pentru a corija aceste probleme identificate. În acest context, organizaţia CLT a început o campanie de încurajare şi consiliere cu privire la modul cum se poate da în judecată Statul Român pentru încălcarea drepturilor fundamentale.
"Astfel, am trimis la CEDO peste 30 de plângeri cu privire la încălcarea articolului 3 din Convenţie, respectiv tratamentul inuman, degradant şi tortura psihică la care sunt supuşi deţinuţii din România. Rezultatele nu au întârziat să apară. Până în prezent CEDO a concluzionat deja în două cazuri ( Adam şi Spirea) şi obligă statul să plătească, reţinând supraaglomerarea şi condiţiile precare în care sunt obligaţi deţinuţii să-şi execute pedeapsa. Cert este că acesta este doar începutul în contextul în care la CEDO am trimis în jur de o sută de plângeri din toată ţara, iar soluţionarea va fi evident în favoarea deţinuţilor", a declarat Dumitru Gîrbăcea.
Există şi riscuri pentru stat, în condiţiile în care tot mai mulţi deţinuţi sunt puşi în plată. Prin existenţa unui număr foarte mare de plângeri, arată sursa citată, statul riscă să i se aplice mecanismul pilot, respectiv toate cererile să fie soluţionate favorabil pentru deţinuţi şi astfel să fie obligat statul la plata de prejudicii morale şi materiale în funcţie de numărul de zile petrecute în spaţiile de deţinere. De exemplu, în Italia s-a aplicat acest mecanism şi a fost obligat statul să plătească 8 euro pentru fiecare zi de încarcerare.
CLT reţine faptul că scopul pedepsei este de a reabilita deţinutul şi a-l pregăti pentru a se reintegra în societate, însă Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu face nimic pentru îmbunătăţirea condiţiilor de executare a pedepselor.
"Politica pumnului în gură", practica din Penitenciarul Brăila
Printr-o sesizare transmisă redacţiei, la începutul acestui an, mai mulţi deţinuţi s-au plâns de tratamentul din penitenciar şi au făcut acuzaţii grave la adresa unor şefi de servicii. Cel care a ţinut să tragă un semnal de alarmă vizavi de atmosfera din puşcărie a fost tot Dumitru Gîrbăcea, cel care şi-a "petrecut" câţiva ani în spatele gratiilor. În primul rând, s-a vorbit despre atitudinea ostilă faţă de orice solicitare a deţinutului, cadrele refuzând să comunice cu cei încarceraţi. În Penitenciarul Brăila, au arătat reclamanţii, se practică politica "pumnului în gură", iar deţinuţii care au îndrăzneala să îşi susţină drepturile au de suferit. Sunt ameninţaţi, nu sunt lăsaţi să iasă la muncă sau riscă să nu beneficieze de liberarea condiţionată. În ciuda acuzaţiilor aduse de deţinuţi, de la penitenciar ni s-a transmis că nu s-a înregistrat vreo plângere la adresa cadrelor acuzate. Şi în cazul deţinuţilor care sunt trimişi la muncă se fac selecţii după bunul plac, numărul fiind oricum unul destul de mic, după cum a sesizat Gîrbăcea. "Dacă un deţinut a îndrăznit să îşi spună punctul de vedere, acesta riscă să nu fie selecţionat niciodată de către comisia de liberare condiţionată". Dumitru Gîrbăcea, de exemplu, ne-a vorbit despre situaţia unui deţinut care avea peste 60 de ani, cu probleme medicale grave, în cazul căruia s-a amânat liberarea până a murit. Şi permisiile de bună purtare se oferă doar celor care nu obiectează nimic sau colaborează ca informatori printre deţinuţi.
În sesizările transmise de cei aflaţi în penitenciar, în urmă cu câteva luni, s-a scos în evidenţă tot problema duşului în grup şi "lupta" cu şobolanii din wc-urile turceşti. La duş, 15-20 de deţinuţi intră o dată să se spele, asta pentru că, într-un interval de 2 ore, trebuie să facă baie circa 60-70 de persoane. Legat de şobolani, un deţinut care a omorât unul când a ieşit din wc, a făcut greşeala de a-l arăta spre camere, el fiind ameninţat de către supraveghetor că i se întocmeşte raport de incident dacă nu îl duce în tomberonul aflat în camera de îmbăiere a deţinuţilor.
La jumătatea lunii decembrie 2015, mai mulţi deţinuţi au intrat în greva foamei, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de faptul că nu li se respectă drepturile. A fost vorba despre nouă persoane private de libertate care au refuzat hrana, contestând astfel o masură administrativă aplicată pentru îndeplinirea normelor referitoare la capacitatea legală de cazare. Ei au demarat practic protestul pe 16 decembrie 2015, însă a doua zi, deţinuţii au renunţat.
Revolta din penitenciare
Zilele acestea, sute de deţinuţi din mai multe închisori din ţară au început să protesteze şi să îşi ceară drepturile. S-a dat startul revoltei, luni seara, în Penitenciarului din Iaşi şi asta a provocat reacţii în lanţ şi în alte centre de detenţie. Potrivit presei centrale, la Poarta Albă, unde îşi execută pedepsele 900 de persoane, 200 dintre deţinuţi au refuzat, miercuri, pentru a doua zi consecutiv, să primească hrană.
Persoane private de libertate din Penitenciarul Botoşani au protestat în camerele de detenţie, în semn de solidaritate. Totuşi, şapte deţinuţi de la Botoşani au reuşit să se urce apoi pe acoperişul uneia dintre clădiri. Cei scoşi în curtea unităţii de detenţie s-au apucat să bată cu sticle în gardurile de metal şi strigau "Hoţii!". La geamul unei celule mai mulţi deţinuţi au scos un cearşaf alb pe care au scris "Greva foamei, noi nu avem viaţă, vrem dreptate!". Deţinuţii din penitenciarele din Iaşi, Miercurea Ciuc, Poarta Albă şi Botoşani au început să protesteze, dându-şi foc la haine. La Miercurea Ciuc, un deţinut susţinea că a fost bătut, marţi noapte, de gardieni. La Penitenciarele Brăila şi Tichileşti nu s-a înregistrat vreo revoltă, chiar dacă informaţia transmisă către jurnalişti, în noaptea de marţi spre miercuri, anunţa proteste la Tichileşti. Conducerea unităţii ne-a declarat însă că este linişte. La fel ni s-a transmis şi de la Penitenciarul Brăila. Totuşi, în comunicatul de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, era informaţia că 9 deţinuţi din Penitenciarul Brăila sunt în refuz de hrană. Aceştia şi-au manifestat doar intenţia, ieri dimineaţă, după cum ne-a informat purtătorul de cuvânt al instituţiei. Au renunţat la forma de protest după discuţiile cu directorul penitenciarului. Administraţia Naţională a Penitenciarelor arată în comunicat că, până miercuri, au avut loc proteste sub diferite forme în opt închisori din totalul de 45 din ţară.
