Circa unul din şapte salariaţi brăileni semnează condica şi spun "prezent" într-o altă limbă, în fiecare dimineaţă când merg la serviciu, în funcţie, evident, de naţionalitatea patronului. În total, în judeţul nostru funcţionează peste 700 de astfel de companii, cu un număr de angajaţi ce depăşeşte 9.100 de persoane, totul raportat la un efectiv de circa 61.100 de angajaţi - cât numără întreg judeţul, fără a mai pune la socoteală şi funcţionarii publici. Aceste statistici ne poziţionează într-un clasament naţional undeva la mijlocul ierarhiei, dar suntem pe locul II în regiunea de dezvoltare din care facem parte, evident, după Constanţa. Ce lucrează brăilenii pentru străini? În general, discutăm despre job-uri în domenii precum agricultură, în comerţ, dar şi "tradiţionala" industrie a confecţiilor textile. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv" care-şi propune o radiografiere a segmentului mediului de afaceri local în care s-au implicat, ca acţionari sau asociaţi, persoane fizice sau juridice din alte ţări.
Aproape 15% dintre salariaţii locali lucrează la companii locale cu capital străin sau mixt. Aşa arată cele mai recente date statistice obţinute de reporterii "Obiectiv" privind numărul de angajaţi din judeţul nostru. Potrivit Oficiului Registrului Comerţului (ORC) Brăila, la momentul actual îşi desfăşoară activitatea în Brăila 734 de întreprinderi, majoritatea cu capital integral străin (430 de societăţi), dintre care 42 înfiinţate numai pe parcursul anului trecut. Numărul mediu de salariaţi raportaţi de aceste firme la ultimul bilanţ contabil este de puţin peste 9.000 de persoane (2.891 persoane în cazul firmelor cu capital integral străin, plus 6.125 persoane angajate la agenţi economici cu capital mixt), la care se adaugă alte circa 100 de persoane pe care le-au recrutat cele 42 de firme înfiinţate anul trecut. Ca o paranteză, trebuie precizat că cifrele prezentate nu reflectă în întregime dimensiunea angajărilor de personal făcute în business-urile străine din judeţul nostru, unul dintre motive fiind acela că, de exemplu, raportările de bilanţ fac referire la numărul mediu de angajaţi ai firmei pe parcursul unui an calendaristic, în termeni reali, în perioada de raportare, existând fluctuaţii ale acestui indicator. Un alt motiv este acela că există companii care-şi au cartierul general la Bucureşti, iar evidenţa salariaţilor se ţine în capitală, nu în registrele oficiale locale. Metro este cel mai la îndemână exemplu în acest sens, cei aproximativ 100 de salariaţi, pe cale să fie disponibilizaţi, nefiind „prinşi" în raportările pe plan local, ci direct la Bucureşti, la compania-mamă. Iar cazul nu este singular, şi alţi angajatori străini practicând aceeaşi politică privind evidenţa propriilor salariaţi, cu referire la o parte dintre băncile străine sau hypermarket-uri.
La nivel regional, Brăila se află pe locul II, după Constanţa
Dar să revenim. Un studiu la nivel naţional realizat de publicaţia „Econtext" pe baza raportărilor de bilanţ aferente anului 2013 arată că „Peste jumătate de milion de români lucrează la companii străine ce activează în ţara noastră. Mai precis, în anul 2013, lucrau 537.471 români pentru companiile străine care activează la noi. Un număr destul de impresionant şi care a avansat extrem de puternic. Spre comparaţie, în 2004, numărul acestora era la jumătate (249.727, mai precis)", se arată în studiul menţionat. Clasamentul naţional arată că judeţul nostru, cu un număr de 6.424 salariaţi la momentul 2013, se poziţiona la jumătatea clasamentului imediat după Bistriţa Năsăud şi Alba cu 6.684, respectiv 6.588 salariaţi la companii străine. Evident, pe primul loc în clasament se situează Bucureştiul cu 122.568 angajaţi, urmat de Timiş - 38.584 persoane, Arad - 32.417 persoane, Cluj - 27.319 salariaţi, Prahova - 26.178 persoane, Ilfov - 25.082 persoane, Bihor - 24.913 persoane şi Braşov - 23.480 persoane. La polul opus, cei mai puţini salariaţi la firme străine sunt în Vaslui - 1.025 persoane sau Giurgiu - 1.731 persoane. Discutând strict despre regiunea de dezvoltare din care facem parte, ne poziţionăm pe locul II, după Constanţa - 10.400 salariaţi, după noi figurând Galaţiul - 4.066 persoane, Buzăul - 2.725 persoane, iar pe ultimele două locuri sunt Vrancea cu 1.523 angajaţi la firme străine şi Tulcea cu 1.269 persoane.
Totuşi, nu trebuie pierdut din vedere faptul că analiza „Econtex" se bazează pe statistici aferente lui 2013 când, într-adevăr, judeţul nostru avea 6.424 de salariaţi la companii străine. Numai că, între timp, datele problemei s-au schimbat, iar Brăila avea la început de 2015 puţin peste 9.000 de brăileni care munceau la firme cu acţionari străini. Mai mult, pe parcursul anului trecut au luat fiinţă 42 de alte astfel de companii, care au atras, după cum aminteam mai devreme, ca forţă de muncă alte circa 100 de persoane. Tot anul trecut au intrat pe piaţa locală cu angajări de personal şi japonezii de la „Yazaki Romania" SRL Ploieşti - Punct de lucru Brăila, care în toamnă aveau undeva la peste 300 de salariaţi cu un target pentru 2016 - 2017 de 1.500 persoane. Aşadar, dinamica angajărilor şi concedierilor de la firme străine în judeţul nostru, cu referire la anunţata închidere a „Metro" Brăila, este una destul de efervescentă. Din fericire, însă, se observă o tendinţă evidentă de creştere a numărului de angajaţi în firmele cu capital integral străin, precum şi cele cu capital mixt: de la 6.424 persoane - media anului 2013 la circa 9.000 persoane în 2014 şi o apropiere de 9.300 - 9.500 persoane în 2015, cu perspectiva atingerii şi depăşirii pragului de 10.000 de salariaţi în companiile străine pe parcursul acestui an.
Profituri nete de 83 milioane euro
Că le-a mers bine firmelor cu patroni străini în judeţul nostru se vede şi din raportările anuale privind profitul unor astfel de scoietăţi. De exemplu, străinii şi-au dublat investiţiile în judeţul nostru, în ultimii ani, de la aproximativ 50 milioane euro în 2008, la 101 milioane euro în 2013 şi aproape 124 milioane de euro la cel mai recent bilanţ contabil, aferent anului 2014. În plus, anul trecut, au luat fiinţă cele 42 de firme noi cumulând capitaluri sociale undeva la 1,77 milioane lei. Italieni, norvegieni, mai nou japonezi, dar şi spanioli, turci, arabi, greci şi chinezi au mizat pe Brăila. Cea mai mare concentrare de capital străin rămâne în sectorul producţiei industriale, unde cap de afiş se menţine investiţia norvegiană de la şentierul naval "VARD Brăila". Italienii, în schimb, s-au orientat preponderent către agricultură, confecţii textile şi timid către construcţii. Deşi au fost printre primii care au venit în Brăila, în mod suprinzător, turcii au puţine firme mari în judeţul nostru. Ei şi-au dezvoltat afacerile în comerţ, producţie industrială şi agricultură.
În conformitate cu datele din evidenţele Registrului Comerţului Brăila, la final de 2014, capitalul social cumulat la cele 692 de companii străine existente în judeţul nostru la data raportării se ridica la 577,1 milioane lei, echivalentul a circa 123,8 milioane euro. Firmele respective au derulat în 2014 afaceri de 1,45 miliarde lei, din care la final au rezultat profituri cumulate la 374,2 milioane lei net, adică undeva la circa 83 milioane de euro. S-au înregistrat şi pierderi din aceste afaceri: 54,3 milioane lei, adică echivalentul a circa 14 milioane de euro.
Cele mai mari investiţii în capitalul firmelor locale vin din ţări precum Italia - 74,12 milioane lei, Danemarca - 47,46 milioane lei, Norvegia - 12,49 milioane lei, Spania - 11,24 milioane lei, Cipru - 9,55 milioane lei şi Turcia - 6,88 milioane lei. Către ce domenii de activitate s-au concentrat aceste investiţii? De exemplu, Italia a ales să investească în agricultură/silvicultură/pescuit, producţie, comerţ, construcţii şi servicii. De asemenea, şi Danemarca s-a concentrat pe agricultură/silvicultură/pescuit, în timp ce Norvegia a ales sectorul naval. Spania, în schimb, s-a concentrat pe servicii, dar şi agricultură şi construcţii. Investitorii din Turcia au ales afaceri axate pe comerţ, producţie industrială şi agricultură.
Aceleaşi date ale ORC Brăila arată că cel mai mare număr de salariaţi locali se concentrează la firmele cu capital mixt: numai primele 10 astfel de companii au 4.701 angajaţi (printre care „VARD Brăila" - 1.918 persoane, Agricost - 1.007 persoane, „Rojin Textile" - 340 persoane, „Enter 2" SA - 302 persoane, „Zen Fashion Textile" - 294). La firmele cu capital integral străin, primii 10 angajatori adună circa 2.100 salariaţi, printre care „Solo Textil" - 850 persoane, „Emmgi Prod" - 442 persoane, „Aspectex" - 299 persoane sau „VARD Electro Brăila" - 140 persoane.
Metro închide magazinul de la Brăila
După cum am anunţat în ediţiile precedente ale „Obiectiv", compania „Metro" a pus cruce investiţiei în magazinul de la Brăila, inaugurată în decembrie 2010. Motivul: dezvoltarea economică a municipiului şi judeţului nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. Aşa că se va renunţa la magazinul din oraşul nostru, clienţii fideli neavând la dispoziţie altă variantă decât unitatea Metro din Galaţi.
Revenind la anunţul celor de la „Metro", echipa de circa 100 de salariaţi de la Brăila a fost notificată cu privire la decizia de la centru fiind asiguraţi că îşi vor primi toate drepturile din contractul colectiv de muncă. În plus, promite „Metro România", vor fi asistaţi în găsirea unui alt loc de muncă.
„Yazaki" Brăila vrea să ajungă la 1.500 de salariaţi
Un actor important pe scena mediului de afaceri local este compania cu capital străin „Yazaki", care a deschis anul trecut la Brăila o fabrică de cablaje auto. În octombrie 2015, compania anunţa că avea deja 330 de salariaţi şi alte peste 1.000 de CV-uri în rezervă pentru a-şi completa echipa. Reprezentanţii companiei japoneze au explicat că target-ul de angajări pentru Brăila este undeva la 1.500 de persoane, urmând a fi atins în acest an. Investiţia a fost demarată în decembrie 2014, în zona Perimetrului II al AZL Brăila, chiar la intrare în oraş, dinspre Viziru, locaţia fiind aproape de Dunăre, cu acces la calea ferată, precum şi la Drumul European 584. Pentru realizarea clădirii în care este amenajată fabrica japonezii au un parteneriat cu dezvoltatorul imobiliar belgian - Warehouses DePauw (WDP).
"Yazaki" este unul dintre cei mai importanţi furnizori mondiali pentru industria auto. Are sediul principal la Tokyo, iar principalele sale produse sunt cablaje de automobile, aparatură şi componente pentru industria auto.
