La sfârşitul săptămânii trecute, viaţa culturală a Brăilei a îmbrăcat din nou straie de sărbătoare. Romancierul, dramaturgul şi gazetarul român de origine evreiască Mihail Sebastian, cu numele real Iosif Hechter s-a reîntors în Oraşul cu salcâmi, la cea de a V-a ediţie a festivalului care îi poartă numele. Manifestare amplă, organizată sub Înaltul patronaj al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Festivalul Internaţional Mihail Sebastian ne-a încântat şi în acest an cu spectacole de teatru, concerte, mese rotunde şi comunicări ştiinţifice, lansări de carte, evenimente care s-au desfăşurat la Biblioteca Judeţeană Panait Istrati, Muzeul de Istorie Carol l, Teatrul Maria Filotti şi Templul Coral din Brăila. O adevărată desfăşurare de forţe, pot spune, la care au fost prezenţi oameni de cultură, autorităţi locale, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale-Lucian Romaşcanu, dr. Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România-Cultul Mozaic, reprezentanţi de seamă din Israel, Canada, Franţa, Germania, Argentina, Republica Moldova.
Toţi aceşti oameni au dorit să vină în oraşul de la Dunăre, unde s-a născut Mihail Sebastian şi să cunoască locurile din care a plecat cel care a fost discipolul lui Nae Ionescu şi prieten cu Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu sau Constantin Noica, nume emblematice ale culturii româneşti.
Din start, Brăila a redevenit, pentru câteva zile, oraşul cosmopolit de altădată, oraşul în care cultura românilor şi a evreilor s-au împletit, încă o dată, prin numele lui Mihail Sebastian şi prin operele sale nemuritoare. În aceste zile, am stat de vorbă cu mulţi dintre invitaţii la aceste manifestări. Oameni care au plecat din ţară în urmă cu 50 sau 60 de ani, la vârsta adolescenţei sau în tinereţe, dar care nu au uitat de unde au plecat. Unii dintre ei mi-au spus că revin în România în fiecare an, împreună cu copiii sau cu nepoţii, deşi, aceştia din urmă nu vorbesc româneşte. Ştiu însă că rădăcinile lor se trag din pământ românesc şi, chiar dacă s-au născut în Israel, România rămâne ţara de suflet în familiile lor.
La asemenea destăinuiri, trebuie să recunosc, m-am întrebat: câţi dintre brăileni, câţi dintre românii care au rupt graniţele ţării în perioada postdecembristă pentru un trai mai bun, pot spune acelaşi lucru?
Spuneam că, în aceste zile, la cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional Mihail Sebastian, autorul Oraşului cu salcâmi, sau al pieselor de teatru “Steaua fără nume” sau “Jocul de-a vacanţa” -unul dintre cei mai buni prozatori, dramaturgi şi gazetari români din perioada interbelică, s-a întors acasă. Dar nu s-a întors singur. Pe urmele autorului cărţii “De două mii de ani” au călcat pe străzile Brăilei evrei de pretutindeni, care l-au omagiat, alături de brăileni, pe nemuritorul Mihail Sebastian. Pentru câteva zile, Brăila a retrăit momentele de glorie de altădată, când fiecare comunitate etnică îşi aducea contribuţia la pagina de istorie a urbei.
Aici, în perioada interbelică se înregistrau cele mai multe minorităţi din România, însemnând turci, evrei, rromi, ruşi-lipoveni, bulgari, armeni, greci, maghiari, germani, ucrainieni, polonezi, albanezi şi italieni, care trăiau în cele mai bune relaţii cu românii. Dacă, în timp, unele minorităţi şi-au pierdut identitatea, evreii se numără printre cei care, prin cinstirea lui Mihail Sebastian, în cadrul festivalului internaţional care îi poartă numele, fac din Brăila, fie şi pentru câteva zile, oraşul cosmopolit de altătată.
