• în vreme ce colegii săi de partid, dar și ceilalți parlamentari întârzie să-şi prezinte raportul după 4 ani de mandat în Parlamentul României, europarlamentarul Mihai Tudose ne-a trimis bilanțul muncii sale în Parlamentul Europei • materialul are 200 de pagini, dar vom încerca să oferim o sinteză pe înțelesul cititorilor, mai ales că la anul alegerile europarlamentare sunt primele când vom ieși la urne * din raportul lui Mihai Tudose rezultă foarte limpede cât de importantă este pentru cetățenii români o reprezentare serioasă în PE, având în vedere reglementările cu japca, unele de-a dreptul absurde care vin dinspre Bruxelles * În acest context, Tudose a punctat în PE aberațiile, ipocrizia, nedreptățile care au vizat România * din păcate, discriminarea care merge până la a ne “arde” la buzunare continuă, așa că alegerile europarlamentare chiar contează
Raportul extrem de amplu trimis de europarlamentarul Mihai Tudose, vicepreședinte al PSD, pe adresa redacției este structurat pe mai multe capitole:
1.Repere introductive, 2.Dezbateri în sesiunea plenară - declarații scrise
3.Interpelări europarlamentare, 4.Rapoarte în calitate de raportor alternativ ,5.Rapoarte în calitate de raportor al Grupului S&D pentru aviz, 6.Propuneri de rezoluții ale Parlamentului European, 7. Întrebare cu solicitare de răspuns oral, urmată de dezbateri, 8. Explicații scrise ale voturilor în plen. În serial vom prezenta cele mai importante aspecte, din punctul nostru de vedere, pentru România dar și pentru cetățenii europeni. Îi dăm cuvântul fostului premier Mihai Tudose:
Lungul drum al României către Schengen. “Cetățenii și
companiile din România suferă o discriminare umilitoare și costisitoare”
”Spațiul Schengen este nefuncțional și incomplet. E nefuncțional, pentru că 11 țări membre tocmai au reintrodus controalele la frontiere și e incomplet, pentru că România și Bulgaria sunt ținute abuziv în afara Spațiului Schengen, deși îndeplinesc de peste un deceniu toate criteriile de aderare.
Înainte de a ne ocupa de dichisuri, consider că ar trebui să ne preocupe cu prioritate rezolvarea situației grave în care se află sistemul european de liberă circulație”, am atras atenția în contextul votării în plenul forului europarlamentar a unui act legislativ vizând digitalizarea Spațiului Schengen.
Pe tema aderării la Schengen, înaintea eșuatului Consiliu European de la finalul anului 2022, am evidențiat faptul că ”în actualul context geopolitic, țara mea este garantul unei frontiere de maximă importanță și calea de acces în UE a exporturilor de cereale ale Ucrainei. Cu toate acestea, cetățenii și
companiile din România suferă o discriminare umilitoare și costisitoare, dar și rușinoasă tocmai pentru cei care pretind că o impun în numele – câtă ipocrizie! – unor pretinse valori europene”.
Dosarul Schengen este, de altfel, unul din multele în care am avut o foarte bună colaborare cu președinta Parlamentului European, d-na Roberta Metsola. Despre blocarea admiterii României în Spațiul Schengen, d-na Metsola pe care am invitat-o la o dezbatere la Strasbourg cu ziariști români, a
declarat răspicat: ”Aveți dreptate, este incorect și nenecesar. Și voi spune asta în Consiliul European”.
Tudose și suportul european pentru România la debutul pandemiei
Încă de la debutul pandemiei de Covid-19, am sesizat Comisia Europeană: ”Prioritatea momentului este ca fondurile alocate de UE pentru atenuarea efectelor pandemiei să ajungă cât mai repede la cetățenii în nevoie și în regiunile cele mai lovite de criză. Având în vedere că persoanele cele
mai afectate se aflau deja într-o situație fragilă în momentul declanșării crizei, solicit Comisiei ca România și celelalte state membre din ultimele valuri de aderare la UE să beneficieze de un sprijin european consistent și urgent.
Nu ne putem permite întârzieri din cauza unor negocieri complicate în mod artificial ori a unei birocrații care nu ține cont de nevoile oamenilor”.
În acea perioadă dificilă, pentru a veni în sprijinul românilor aflați la muncă în străinătate, am fost co-inițiator al rezoluției privind protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei provocate de Covid-19.
În procesul definirii sprijinului economic în urma pandemiei, am cerut o alocare echitabilă a subvențiilor UE din Mecanismul de redresare și reziliență.
O altă temă pe care am abordat-o în sprijinul României, pe fondul blocajului economic, ca membru al Subcomisiei pentru chestiuni fiscale, a fost corectarea indicatorilor macroeconomici, respectiv datoria publică și decalajul de consum individual efectiv raportat la PIB/locuitor.
M-au preocupat, totodată, drepturile românilor aflați în Marea Britanie în contextul Brexit. Drept urmare, am cerut Comisiei Europene să asigure respectarea drepturilor românilor și ale tuturor celorlalți cetățeni ai UE aflați pe teritoriul britanic după termenul-limită de 30 iunie 2021.
Între subiectele pe care le-am abordat, considerându-le de interes pentru țară, au fost: consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun, securitatea alimentară a cetățenilor și viabilitatea agriculturii, întârzierile înregistrate în realizarea rețelei transeuropene de transport, reducerea deficitului de competențe în zonele defavorizate, în mediul rural și în rândul tinerilor.
”Tranziția digitală riscă să accentueze decalajele și să priveze copiii, mai ales din noile state membre și cu precădere din mediul rural, de accesul la educație de calitate și la lectură. Iar consecințele vor fi păguboase pentru întreaga societate, având în vedere deficitul de competențe și forță de muncă din UE” - am subliniat într-o interpelare.
O altă inițiativă pe care am avut-o este aceea a amplasării sediului viitoarei autorități vamale europene la București.
Poziție dură în criza Canalului Bâstroe: “Ucraina distruge sistematic, prin lucrările la canalul Bâstroe ecosistemul unic al Deltei Dunării”
Totodată, ca fost reprezentant al României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde am abordat în trecut subiectul, am atenționat, în interpelarea ”Criza Canalului Bâstroe -Distrugerea Deltei Dunării”, că ”din 2004, Ucraina distruge sistematic, prin lucrările la canalul Bâstroe,
ecosistemul unic al Deltei Dunării. Proiectul a fost respins de toate forurile internaționale, pentru că încalcă normele de mediu și de protecție a apelor Dunării”. Totodată, am sesizat Comisia Europeană cu privire la faptul că ”România asigură tranzitul a două treimi din exporturile de cereale ale Ucrainei. Acest efort din partea țării mele implică o presiune masivă pe infrastructura de transport. Are în vedere Comisia Europeană majorarea bugetului de sprijin pentru coridoarele de solidaritate? Cum intenționează concret Comisia să sprijine infrastructura României pentru a face față provocării majore cu care se confruntă? Am în vedere aici, nu programele clasice de finanțare UE, ci răspunsul specific acestei situații complet atipice și foarte grave”.
De asemenea, ca brăilean, am susținut măsurile de stimulare a pescuitului la scară mică - sector care cuprinde trei sferturi din navele de pescuit active ale UE și jumătate din echipajele acestora.
Tudose și industria energetică românească
Una din constantele activității mele europarlamentare este sprijinirea industriei energetice românești. ”În plin război energetic, unii vor ca Europa să-și tragă singură un glonț în picior. Cam asta înseamnă, în opinia mea, contestarea propunerii Comisiei Europene de a include sectoarele gazelor
naturale și energiei nucleare în taxonomia UE” (reprezintă un standard care reglementează sustenabilitatea mediului în interiorul UE- n.n), am avertizat, în calitate de membru supleant al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.
”Încurajez Comisia Europeană să mențină includerea în taxonomie, cel puțin ca activități de tranziție, a sectoarelor gazelor naturale și energiei nucleare”, am cerut într-o interpelare din ianuarie 2022.
Am solicitat, în repetate rânduri, Comisiei Europene să stimuleze investițiile în sectorul gazelor naturale în UE. (Cu toate astea, recent, Transgaz NU a primit sprijin pentru investiții, astfel încât caută finanțare în alte părți – nota redacției)
De asemenea, în contextul crizei prețurilor la energie din toamna anului 2022, după repetate avertismente că va urma un șoc inflaționist ce va fi resimțit dureros de cetățenii UE, am cerut plafonarea prețului gazului, fiind nevoit să constat că ”prin tergiversare, Comisia Europeană este între
cei direct responsabili de povara facturii la energie pe care cetățenii UE trebuie să o suporte în această iarnă. Din punctul meu de vedere, este o toamnă ratată, instituțional și legislativ, pentru Comisia Europeană”.
În ceea ce privește dezbaterea privind disponibilitatea îngrășămintelor în UE, în februarie 2023 am anunțat că ”anul trecut, Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, a funcționat numai două luni, din cauza prețurilor ridicate la energie. Este unul din cazurile simptomatice ale crizei mondiale a îngrășămintelor, cu impact asupra securității alimentare, în condițiile secetei din 2022 din Europa și alte zone ale lumii. Iar costurile de producție se reflectă acum în prețul îngrășămintelor. În aceste condiții, susțin solicitarea adresată statelor membre și Comisiei Europene privind utilizarea rezervei pentru agricultură pentru exercițiul financiar 2023 în vederea oferirii de asistență imediată fermierilor. În special fermierii din România și din celelalte țări membre din vecinătatea Ucrainei trebuie sprijiniți urgent pentru a face față impactului păgubos pentru ei pe care l-au avut importurile masive de produse agricole din Ucraina”.
Republica Moldova, mai aproape de UE
În calitate de membru al Delegației UE - Republica Moldova, mi-am exprimat suportul ferm pentru ancorarea europeană a Republicii Moldova, mai ales prin rapoartele pe care le-am redactat din partea Grupului S&D pentru liberalizarea schimburilor comerciale UE-Moldova, pentru asistența
macrofinanciară acordată Chișinăului de UE, precum și pentru acordul de asociere UE-Moldova. Au fost adoptate, în consecință, măsuri concrete pentru ajutorarea românilor de peste Prut, în contextul dificil al războiului din Ucraina.
Totodată, am avertizat Comisia Europeană, prin întrebare cu solicitare de răspuns scris, pe tema deficitului comercial al UE.
Comisia Europeană, “fluturii” ecologici și dezindustrializarea
Pe tema tranziției energetice, am fost nevoit să formulez critici repetate la adresa Comisiei Europene. Spre exemplu, în legătură cu legislația propusă de Comisia Europeană privind performanța energetică a clădirilor: “Încă o dată, Comisia Europeană fixează termene nesustenabile, la fel ca pentru
trecerea la motoarele electrice ori renunțarea la gazele naturale. Remarc din nou, cu regret, atât tendința de supra-reglementare a Comisiei Europene, cât și dogmatismul său rupt de agenda cetățenilor”. Drept
urmare, am cerut forului UE ”sprijinirea cetățenilor și nu împovărarea lor suplimentară, într-un context social și energetic deja atât de tensionat”.
În dezbaterea referitoare la Regulamentul privind gazele fluorurate, am avut următoarea poziționare: ”Sunt de acord cu eliminarea gazelor fluorurate, din cauza efectului lor de seră, dar reducerea trebuie să fie treptată, pentru ca sectoarele vizate să se poată adapta tehnologic pentru a dezvolta alternative nepoluante, iar cetățenii să nu fie forțați să cumpere produse noi înainte de finalul ciclului de viață al celor deținute deja. Nu e normal să fie astfel bulversate industria deja lovită de pandemie și de criza energetică, piața afectată de disfuncționalitățile lanțurilor de aprovizionare șI consumatorii împovărați de greutățile traiului zilnic”.
Într-o altă discuție, despre strategia UE de impulsionare a competitivității industriale, a comerțului și a locurilor de muncă de calitate, am declarat:
”Păcat că a fost nevoie ca SUA să treacă la acțiune pentru ca Europa să realizeze că aleargă după fluturi ecologici, în loc să-și stopeze dezindustrializarea. Și mai grav e că, în loc să treacă la
acțiune, măcar acum, Comisia Europeană se cramponează în reproșuri fără temei la adresa Washingtonului. SUA fac ceea ce trebuie să facă pentru a-și asigura baza de producție industrială în noul context geopolitic, tehnologic și de mediu. De la Bruxelles, în schimb, zboară planuri grandioase despre ”zero poluare”, fără să avem răspuns la dependența cvasi-totală de importuri de materii prime critice și la lipsa de fabrici pentru industriile viitorului ori de forță de muncă de înaltă calificare. E cazul ca UE să-și susțină concret întreprinderile, nu să dezbată transformarea nerealistului Green Deal într-un tardiv Green Deal Industrial Plan”.
În aceeași sferă, titlurile unor interpelări pe care le-am adresat Comisiei Europene sunt, cred eu, relevante: ”Riscul inflaționist al tranziției energetice” și ”Pentru o tranziție climatică echitabilă social”. De asemenea, riscul impactului măsurilor ecologice asupra agriculturii românești m-a determinat să reacționez: ”Împărtășesc îngrijorarea fermierilor cauzată de impunerea unor obiective
neviabile, precum scoaterea din producție a 10% din terenurile agricole. Ce măsuri are în vedere Comisia pentru a se asigura că tranziția verde nu se face împotriva fermierilor europeni sau prin ignorarea intereselor acestora, ci împreună cu ei?”
Mihai Tudose împotriva Europei cu mai multe viteze
În ceea ce privește dezbaterea din plenul forului europarlamentar privind Europa geopolitică, opinia mea a fost că ”Lumea ia foc în tot mai multe puncte nevralgice și Europa e chinuită de dileme existențiale. Așa aș defini eufemistic această dezbatere, ce face parte dintr-o serie interminabilă de
căutări ale locului UE în peisajul global”.
Părerea mea, așa cum am exprimat-o oficial, este că ”Uniunea Europeană e legată de mâini și de picioare de o sumă de dependențe în planurile fundamentale: apărare, energie, materii prime critice. Oricâtă ambiție ar avea, Europa nu poate fi un actor geopolitic până nu va reuși să stea pe propriile picioare. Iar până atunci ar face bine să prețuiască mai mult singura alianță pe care s-a dovedit că se poate baza: aceea cu Statele Unite ale Americii”.
De asemenea, după ce Grupul de experți franco-german pentru reforma instituțională a UE în perspectiva extinderii a făcut public, la 19 septembrie 2023, un set de recomandări, salutate prompt de guvernele Franței și Germaniei, am ripostat în fața Comisiei Europene: ”Raportul este compromis de
teza integrării diferențiate - o repunere pe tapet a ideii Europei cu mai multe viteze”.
Criticând ”absurdul acestei teze discriminatorii, care n-ar face decât să oficializeze împărțirea Uniunii în state de prim rang și state de mâna a doua”, am transmis că ”mă revoltă cinismul unei asemenea abordări contrare principiilor egalității și solidarității din tratatele europene”.
Ca membru supleant în Subcomisia pentru securitate și apărare, m-am pronunțat tranșant pe tema Uniunii Europene a Apărării, abordată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii: ”De la necesara creare a unei politici și capacități europene de
apărare cibernetică, până la riscul fatal al dublării și subminării NATO este un pas care trebuie evitat în mod categoric”.
Mai mult, mesajul meu a fost că ”în fața agresiunilor hibride, care includ atacuri la infrastructura critică, precum exploziile de la Nord Stream, e nevoie de asigurarea complementarității cu NATO. Pentru a combate fragmentarea frapantă la nivelul dezvoltării și achiziționării de capabilități
militare și a răspunde provocării majore a competitivității globale a sectorului apărării din UE, e nevoie de coordonare adecvată cu Consiliul, apărarea fiind o competență esențială a statelor membre”.
