Câţi dintre noi nu au căutat la un moment dat o echipă bună de zugravi, faianţari sau parchetari?! Dar un sudor? Un electrician sau un lăcătuş mecanic? Brusc, oamenii aceştia par să fi intrat în pământ. Nici măcar firmele mari care îndrăznesc să vină la noi, gen Yazzaki, nu mai au succes la meseriaşi. Săptămâna trecută, Yazzaki n-a angajat decât cinci oameni din 700 câţi căuta. Nu se găsesc nici măcar muncitori, darămite altceva!
Dispariţia forţei de muncă specializată/ calificată are, cel puţin la Brăila, "n" cauze, dar îngrijorător este că fenomenul se întinde "în pată de ulei" şi duce încet, încet la distrugerea mediului economic, inclusiv a nivelului de trai. O recunosc atât aceia implicaţi, îndrituiţi să gândească în ansamblu pentru judeţ, cât şi subiecţii afectaţi, tinerii care se trezesc şomeri cu licenţă.
Zilele trecute, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a realizat o vizită de monitorizare în judeţul Brăila a liceelor şi şcolilor cu profil tehnologic, de meserii, pentru a evalua "dotarea atelierelor - şcoală şi a laboratoarelor tehnologice, încadrarea şi pregătirea personalului didactic de specialitate, precum şi activitatea de pregătire metodică - ştiinţifică şi modul de utilizare a resurselor umane".
Au fost verificate de către inspectorii Ministerului Educaţiei licee precum "G. Vâlsan" din Făurei, "Oncescu" din Ianca, "Edmond Nicolau", "Neniţescu", "Ana Aslan", "Grigore Moisil" şi "Panait Istrati" din municipiu, unităţi care şcolarizează tehnicieni agricoli, zootehnişti sau veterinari, sudori, mecanici, electricieni, lăcătuşi mecanici, ospătari, barmani, zugravi, faianţari, asistenţi medicali, patiseri, tâmplari, şoferi profesionişti, bucătari, instalatori, croitori...Şi tot aşa! Concluzia?
"În toate unităţile verificate profesorii sunt calificaţi, fiind preocupaţi de pregătirea profesională continuă. (...) Unităţile beneficiază de o bază materială bună, uneori chiar foarte bună, cu dotare din fonduri PHARE, cadrele didactice sunt preocupate de modernizarea acesteia, iar pentru suplinirea bazei materiale, acolo unde e cazul, unităţile şcolare au încheiat contracte cu agenţii economici din zonă", se arată în nota de monitorizare încheiată de inspectorii de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
Avem cu ce, n-avem cu cine!
"Populaţia şcolară este în scădere la liceele tehnologice pentru că nu scade deloc numărul locurilor la liceele teoretice. Nu mai avem sudori, nu mai avem frezori. Noi mai avem, din 400 de elevi, doar o clasă de lăcătuşi. Şi nu îi tentează nimic, nici măcar ofertele pe care le-am obţinut de la agenţii economici, bursă, loc de muncă...Sunt disperaţi agenţii economici. Vin, ne cer forţă de muncă, dar noi n-avem ce le da!", ne-a declarat prof. Carmen Mărginean, directorul Liceului Tehnologic "Constantin Brâncoveanu", fostul "Progresul" pe care-l absolveau, pe timpuri, toţi viitorii meseriaşi din Uzina "Progresul".
În aceeaşi situaţie sunt toate liceele cu profil tehnologic din Brăila. "Forestierul" nu mai există, "Construcţiile" produc teoreticieni, umanişti...La Liceul din Măxineni era, la un moment dat, un singur elev.
La Ianca, la Liceul "Oncescu", unde elevii se specializează ca tehnicieni veterinari, agronomi, mecanici de întreţinere şi reparaţii şi în industria alimentară, lucrurile stau puţin diferit, dar tot prost.
"Noi avem 320 de elevi, anul acesta au venit trei clase, pot spune că stăm bine. Însă e bine fiindcă suntem departe de municipiu, vin la noi copiii din toată zona. Noi întâmpinăm, însă, altă problemă: stau la noi până în clasa a zecea, cât se dă bursa profesională, apoi pleacă, renunţă la şcoală. Fetele se mărită, băieţii pleacă în străinătate. Din 35 de elevi mai rămân vreo 20 până la final. Mulţi nu mai vin fiindcă nu au bani de navetă, de şcoală, în general...", ne-a declarat prof. Elisabeta Gherase, directorul Liceului Tehnologic "Oncescu" din Ianca.
Realitatea confirmă faptul că în ultimii 25 de ani a scăzut treptat, dar semnificativ, numărul copiilor îndrumaţi spre şcoli de meserii, numărul elevilor de clasa a opta care se îndreaptă spre un liceu de unde ies cu "meseria în mână". Marele "De ce?" suportă multe soluţii, însă mai important este modul în care se încearcă rezolvarea situaţiei în acest moment la nivel de judeţ.
Prof. Cătălin Canciu: "Am stabilit un plan de consiliere profesională pentru toţi elevii de gimnaziu din ani terminali!"
Inspectorul şcolar general al judeţului, numit la începutul anului şcolar, a preluat problema din mers şi, după ce a realizat o analiză a situaţiei, este acum în faza în care realizează o strategie pe termen mediu şi lung pentru schimbarea opticii populaţiei şcolare, dar şi a părinţilor, aceştia având rol definitoriu în îndrumarea copiilor.
"Am avut deja mai multe discuţii şi întâlniri cu directorii şcolilor generale şi am stabilit un plan de consiliere profesională pentru toţi elevii din gimnaziu din ani terminali, pentru descoperirea şi încurajarea vocaţiilor", ne-a spus prof. Cătălin Canciu, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean.
Din punctul de vedere al acestuia, consilierea trebuie începută încă de la vârste fragede, iniţial pentru descoperirea abilităţilor.
"De altfel, totul începe din primii ani, dar discuţiile trebuie realizate şi cu părinţii, să lase copiii să înveţe meserii, să se dezvolte în funcţie de abilităţile reale, să fim cu toţii realişti atunci când ne îndrumăm copiii. În acest sens am făcut deja draftul unei strategii pentru termen lung şi mediu, iar pe termen scurt am trecut la planurile de consiliere. Pentru anul şcolar următor vom avea ofertă educaţională realistă, armonizată cu cererea mediului economic, de afaceri, vom avea în licee locuri pentru numărul real de cereri", ne-a mai declarat prof. Cătălin Canciu, inspector şcolar general al judeţului.
La ideea unei strategii realiste a achiesat şi Viorel Mortu, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila, profesor de formaţie, cunoscut susţinător al reabilitării forţei calificate de muncă.
"Trebuie spus că în ultimii zece ani, planul de şcolarizare a fost parţial incorect la nivel de judeţ. S-au păstrat şi chiar mărit locurile pentru licee teoretice, în dezavantaj pentru liceele tehnologice, şcolile de meserii. Este un dezechilibru la Brăila. În Ardeal e invers, se încurajează calificarea profesională. La noi, lumea vrea facultate, la noi toată lumea are studii superioare, 80% dintre tineri, dar aceasta e o formă mascată de şomaj. Din absolvenţii de studii superioare, dacă au 5% serviciu pe baza licenţei obţinute. E grav: Brăila nu are muncitori, firmele preferă să îi califice la locul de muncă sau să aducă din alte părţi şi atunci? Nu avem degeaba investitori?!", ne-a declarat Viorel Mortu, preşedinte interimar al Consiliului Judeţean.
"E un dispreţ faţă de muncă. Ce-i această strâmbare din nas?!"
Şeful CJ a mai arătat că ştie stadiul în care se află strategia adoptată de inspectorul şcolar general şi contribuie la armonizarea ofertei locurilor din licee cu aceea a locurilor de muncă.
"La noi s-a produs o greşeală istorică, fiindcă numărul liceelor cu profil teoretic a crescut. Apreciez această analiză pe vocaţii pentru o consiliere eficientă, chiar şi a părinţilor, pentru că se impune să reumplem de sens ideea de muncă, de muncitor. Este jenant că există această mentalitate, acest dispreţ faţă de muncă! Ce-i această strâmbare din nas?! Ştiţi că noi producem absolvenţi în Protecţia Mediului cât şapte judeţe?! Unde se duc aceşti copii?! Nicăieri. Stau acasă, iar noi n-avem meseriaşi. Trebuie să terminăm cu această sclifoseală", a adăugat prof. Viorel Mortu.
Yazzaki, un muncitor din 700
Mediul de afaceri este primul care are de suferit atunci când vine vorba despre dispariţia meseriaşilor. În cascadă, dacă n-avem muncitori, n-avem agenţi economici, n-avem loc de muncă, n-avem nimic. Doar un tot mai mic, mic nivel de trai. Un exemplu relevant în acest sens este cazul concernului japonez Yazzaki, care a venit în Brăila pentru a crea peste 1.500 de locuri de muncă, în trei ani, cu o fabrică de componente auto, în Zona Liberă. Potrivit unor surse autorizate, săptămâna trecută, la o bursă specială a locurilor de muncă, Yazzaki n-a găsit decât cinci muncitori din 700 câţi dorea. E drept, salariile nu sunt motivante, 700 - 800 de lei, însă nu-i de ici de colo, pentru un tânăr absolvent de liceu să înceapă de undeva.
"Aceasta este o ţară a ultimilor 25 de ani, în aria şcolii, în primul rând. Sistemul nostru - demonstrăm din nou - este depăşit şi neadaptat la realităţile vieţii şi necesarul pieţei. Este o demonstraţie că şcolile trebuie făcute aplicat, cu mai multă practică. Profesorii trebuie să se străduiască să-şi îndrume elevii spre descoperirea vocaţiilor. Nu putem fi o ţară doar cu ingineri. Greşit se marşează şi pe educaţia antreprenorială a tinerilor. Nu toţi pot fi şefi, administratori. Un meseriaş poate câştiga bani şi independent", ne-a declarat Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila. Sursa mai sus citată a precizat că este momentul ca "România să-şi sincronizeze cererea de pe piaţa muncii cu oferta educaţională": "De exemplu, o şcoală de pescari, sudori pentru şantierul naval...o faci la Brăila, iar pe aceea de silvicultori o faci la Braşov".
Dincolo de revolta reprezentanţilor agenţilor economici, care nu găsesc la Brăila meseriaşi cu care să producă, mulţi dintre părinţii zilelor noastre - personaje cheie în derularea procesului educaţional -, merg, adesea falsând în mod inconştient, poate pentru a nu-şi asuma un eventual eşec, pe sloganul "Facă-se voia copilului!". Dar copilul? Poate el alege doar cu sufletul?! "Pe mine nu mă atrage nicio şcoală de meserii. De mică am fost învăţată cu un nivel cultural/ educaţional mai ridicat. Vreau să devin medic sau jurnalist. Nu m-am hotărât încă", ne-a declarat Ana Maria Olteanu, elevă în clasa a opta la Colegiul Naţional "Ana Aslan", colegiu pe care nu vrea să-l urmeze din clasa a noua: "Îmi doresc să merg la Iorga, dar nu m-am hotărât". QED.
