Aproape jumătate de milion de lei, plus TVA. Atât a plătit municipalitatea pentru proiectul tehnic al mega-investiţiei "bulevardul incompetenţilor". Cine a încasat aceşti bani? O firmă din Bucureşti SC" Consis Proiect" SRL, membră a unui grup spaniol, specializată în servicii de arhitectură, inginerie şi consultanţă tehnică. În contractul de proiectare însă şi-a băgat coada o a două firmă din Bucureşti, SC "Vio Top" SRL, implicată într-un dosar DIICOT privind crearea unui grup infracţional specializat în "acapararea" de contracte din bani publici. Pe activitatea acestor două companii în proiectarea bulevardului ar trebui să se concentreze procurorii anticorupţie pentru a lămuri contextul în care a fost modificat caietul de sarcini al licitaţiei pentru Dorobanţi şi să stabilească dacă a fost sau nu o implicare activă a funcţionarilor Primăriei Brăila cu scopul de a "servi" pe tavă mega-contractul cu bulevardul firmelor agreate de PSD.
125.000 euro pentru "Consis Proiect"
Arestarea preventivă a primarului Aurel Simionescu şi a fostului director economic al Primăriei, Stoica Anghelescu, a tulburat adânc apele şi aşa învolburate în care s-a scăldat proiectul de aproximativ 30 milioane de euro cu modernizarea bulevardului Dorobanţilor. Pusă în lumina reflectoarelor şi sub lupa procurorilor, dar şi a avocaţilor, mega-afacerea începe să-şi trădeze mecanismele prin intermediul cărora s-au pus bazele unui proiect cu cântec. Nu s-a lămurit, însă, pe deplin angrenajul prin care au fost introduse în caietul de sarcini al licitaţiei la Dorobanţi acele cerinţe care, potrivit Auditului Naţional şi procurorilor anticorupţie, ar fi exclus competitorii din cursa pentru contractul de 30 milioane de euro, cursă câştigată de asocierea de firme ce include şi "Tancrad". Totuşi, pe firul poveştii, înapoi, s-a ajuns la momentul contractării serviciului de proiectare a investiţiei de la bulevard. Astfel, reporterii "Obiectiv" au aflat că achiziţia publică a acestui serviciu s-a făcut de către municipalitate, în cursul anului 2008, mai precis în 25 aprilie.
La momentul respectiv, autoritatea contractantă a bătut palma în urma unei licitaţii publice la care au participat 6 ofertanţi, cu o firmă din Bucureşti de la care a primit "Proiectul tehnic modernizare B-dul Dorobanţilor, Municipiul Brăila". În detaliu, a fost vorba despre "servicii de proiectare tehnică, detalii de execuţie, expertiză tehnică, caiet de sarcini pentru execuţia de lucrări, ridicări topo", totul pentru suma finală de 450.400 lei, fără TVA (echivalentul a circa 125.000 euro la cotaţia din aprilie 2008). Contractul a fost atribuit societăţii "Consis Proiect" SRL Bucureşti - membră a grupului spaniol "Prointec", care a avut drept colaborator o firmă din capitală, SC "Vio Top" SRL, cu precizarea că anunţul de atribuire prevedea în mod expres faptul că acest contract nu putea fi subcontractat. În ce context au ajuns să colaboreze cele două firme în cadrul acestui contract? Poate procurorii anticorupţie se vor apleca mult mai atent asupra acestei speţe, mai ales că în colaborarea "Consis" - "Vio Top" s-ar ascunde epicentrul afacerii despre care vorbeam mai devreme. De altfel, ideea a fost avansată şi de avocaţii apărării, care susţin că proiectantul este cel care a modificat caietul de sarcini în sensul introducerii criteriilor considerate de Audit şi DNA discriminatorii şi în favoarea Tancrad & asociaţii. Da, dar la a cui dispoziţie?
PSD plus fostul PDL egal "love" pentru banii de la bulevardul "incompetenţilor"
Înainte de a merge mai departe cu firul poveştii trebuie să ne reamintim faptul că prima tentativă de atribuire a contractului a fost în 2009, când comisia de licitaţie, condusă la vremea respectivă de fostul viceprimar democrat-liberalul Stănel Necula, a desemnat câştigătoare firmele de casă ale PDL Bucureşti: consorţiul format din firmele "Mari Vila Com", "Delta ACM 93" şi "Condorii Şulţ". Rezultatul a fost contestat la CNSC (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor), instituţie care a decis să reseteze angrenajul licitaţiei, în sensul reluării de la zero a procedurii. Cauza a ajuns, mai departe, în atenţia Curţii de Apel Galaţi, care într-un final a menţinut decizia CNSC, astfel încât municipalitatea a reluat în cursul lunii aprilie 2010 licitaţia pentru bulevard. Numai că, între timp, caietul de sarcini pentru această a doua licitaţie a fost modificat, cu scopul vădit, spun anchetatorii, de a favoriza grupul de firme care, în final, a şi câştigat licitaţia, adică "Max Boegl" - "Tancrad" - "Swietelsky Baugesellschaft" - "Euro Construct Trading". Celelalte oferte au venit din partea "Vega 93" împreună cu "Arcada Company"; "Alpine Bau GmbH" împreună cu "Mari Vila Com"; "Delta ACM", împreună cu "Confort" şi "Martin Rose" ambele din Timiş.
În ceea ce priveşte asocierea dintre "Tancrad", cunoscută ca făcând parte din grupul de firme în graţiile PSD local, şi portocaliii de la "Euro Construct" şi "Max Boegl", presa centrală a scris de mai multe ori că de când fostul preşedinte Băsescu preluase frâiele ţării, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, "regii asfaltului de la Golden Blitz", au pus mâna pe cele mai mari contracte derulate de Ministerul Transporturilor. Interesant de punctat este că tandemul Besciu - Vulpescu nu s-a ferit la vremea respectivă de colaborări şi cu PSD, aşa cum s-a întâmplat în cazul bulevardului Dorobanţilor.
Ce modificări au fost aduse caietului de sarcini la Dorobanţi
Dar haideţi să urmărim împreună cum stau lucrurile în ceea ce priveşte criteriile ce trebuia respectate de ofertanţi pentru a avea o şansă la mega-contractul de 30 milioane de euro pentru Dorobanţi.
Procurorii au consemnat că cerinţele minime pentru cea de a doua licitaţie au fost întocmite de către Marius Mateescu, inspector cu pregătire economică din cadrul Direcţiei de Strategii, Programe, Proiecte de Dezvoltare şi Relaţii Internaţionale subordonată Primăriei Brăila şi că în fişa de date pentru procedura de atribuire din 2010 au fost introduse unele condiţii suplimentare "de natură a restricţiona accesul anumitor ofertanţi, criteriile de calificare fiind apreciate mai severe decât în prima etapă a procedurii".
De exemplu, la condiţiile vizând situaţia economico-financiară a ofertanţilor, aceştia trebuia să dovedească, suplimentar faţă de 2009, existenţa unui disponibil de 30% din valoarea contractului, iar la condiţiile vizând capacitatea tehnică şi/sau profesională s-a impus precizarea (inexistentă în fişa din 2009) a unei valori însumate pentru contractele anterioare derulate de ofertanţi, de minim 98 milioane lei.
Tot referitor la capacitatea tehnică şi/sau profesională, s-a impus în fişa din 2010 o distanţă maximă a staţiei de betoane şi a staţiei de preparare mixturi asfaltice de 50, respectiv 80 de km de locul de execuţie a lucrărilor şi unele condiţii specifice pe care trebuia să le îndeplinească utilajele deţinute de ofertant, spre deosebire de fişa din 2009, când condiţiile erau mai generale.
"Astfel, în fişa din 2009 se prevedea necesitatea deţinerii unor laboratoare atestate de betoane, a unui autogreder, a unor mijloace de transport materiale, a unor maşini de ridicat şi de transportat de diferite dimensiuni şi a unor sisteme de monitorizare a parametrilor drumurilor, pe când în fişa din 2010 se menţiona că laboratoare de betoane trebuie să fie atestate grad II, că ofertanţii trebuie să deţină cilindri compactori pneu-pneu, cilindri compactori lis-lis, excavator prevăzut cu sistem de monitorizare GPS -3D şi de staţie totală 3D pentru ridicări topografice şi transpunerea în teren a cotelor din proiectul tehnic. Tot la acest criteriu, în fişa din 2010 se precizează necesitatea prezentării de către ofertanţi a unui contract de depozitare la o groapă de gunoi a deşeurilor, pe când în fişa din 2009 se menţiona că se poate prezenta fie un contract, fie un antecontract de depozitare", arată procurorii DNA. În plus, aceştia au mai subliniat şi faptul că s-au modificat inclusiv criteriile de atribuire a contractului: în anul 2009, preţul ofertei avea alocat un punctaj de maxim 75 puncte, pe când în 2010 a scăzut la 70. Nota maximă pentru termenul de execuţie a rămas neschimbată - 20 de puncte, însă diferenţa de 5% de la preţul ofertei s-a regăsit în plus la criteriul "garanţie oferită pentru lucrare", impactul în cadrul analizei generale a ofertei fiind, în 2010, de 10 puncte, faţă de 5 cât fusese în 2009.
Funcţionarii Primăriei, vasali firmelor de casă ale PSD
Procurorii DNA care au lucrat la caz au prins un "fir roşu" ce leagă Primăria Brăila şi viitorii câştigători ai contractului de lucrări la bulevard, având drept actor principal proiectantul. Iniţial, anchetatorii au încercat să-i poziţioneze la unul dintre capetele firului decizional pe Simionescu şi Anghelescu, însă nu au reuşit să convingă instanţa că, într-adevăr, cei doi au fost la pupitrul de comandă. Totuşi, observaţiile procurorilor rămân în picioare şi vin să confirme zvonurile care au tot circulat ani la rând privind o relaţie de "vasalitate" între funcţionarii primăriei şi firmele de casă cu "pedigree politic", relaţie în cadrul căreia funcţionarii făceau tot ce trebuia ca la final de licitaţii să iasă câştigător exact cine trebuie, inclusiv să divulge informaţii din proiect. "Referitor la modul în care au fost stabilite aceste criterii în fişa de date a achiziţiei din 2010, martorul M.M. (Marius Mateescu - n.r.) a arătat că aceasta a fost primită de la Direcţia de Finanţe publice Locale din Primăria Brăila, fiind semnată de doamna M.C. (Carmen Macovei, fosta şefă de la Achiziţii din Primăria Brăila - n.r.) - în prezent decedată, că împreună cu martora N.I. (Iuliana Neagu, şefa Direcţiei de Strategii din cadrul Primăriei Brăila - n.r.) a purtat discuţii cu inculpatul A.S. (Stoica Anghelescu - n.r.), considerând că unele cerinţe din fişă nu sunt necesare, iar apoi au mers cu toţii în biroul inculpatului S.A.G. (Aurel Simionescu - n.r.) pentru ca în urma discuţiilor purtate şi a consultării adresei înaintate de proiectantul lucrării Primăriei Brăila, inculpatul S.A.G. (Aurel Simionescu - n.r.) să solicite să se respecte cerinţele tehnice transmise de proiectant.
Audiat fiind, martorul M.L., şeful de proiect din partea proiectantului SC C.P. (Consis Proiect - n.r.) SRL Bucureşti - SC V. TOP (Vio Top - n.r.) SRL Bucureşti a arătat că a transmis o adresă la Primăria Brăila la solicitarea martorului B.R. (cel mai probabil Romeo Boţocan, la vremea respectivă directorul executiv al Max Boegl Romania - n.r.) care i-a dat un înscris în acest sens, în care făcea anumite precizări privind anumite cerinţe de ordin tehnic ce trebuia incluse în documentaţia de atribuire a contractului, martorul spunându-i că a primit în acest sens o hârtie de la Primăria Brăila, fără însă a-i spune de la cine anume. La rândul său, martorul B.R. (Romeo Boţocan - n.r.), director în cadrul SC M.B. (Max Boegl - n.r.) România a afirmat că este posibil ca numitul S.C. (Stăncic Cristian, unul dintre proprietarii afacerii "Tancrad" - n.r.), administratorul firmei asociate T. ("Tancrad" SRL Galaţi - n.r.). să îi fi dat, pe lângă alte documente necesare proiectului, şi un plic în care să fie menţionate condiţii tehnice mai restrictive pentru realizarea proiectului care ar putea să avantajeze pe ofertanţii de pe plan local, că a avut discuţii pe această temă cu martorul M.L., fără însă a confirma susţinerile acestui martor referitoare la faptul că cerinţele tehnice i-ar fi fost transmise de la Primăria Brăila". Aşadar, se observă clar că itinerariul dispoziţiei de modificare a caietului de sarcini al licitaţiei din 2010 pleacă de la Primăria Brăila - Direcţia Strategii, ajunge prin "Tancrad" la asociatul acesteia - "Max Boegl" care transmite ordinul mai departe către proiectantul "Consis - Vio Top", pentru ca acesta din urmă să se conformeze şi să trimită în final municipalităţii adresa de înaintare privind condiţiile tehnice prin care se "îmbunătăţeşte" caietul de sarcini.
Competitorii nu au contestat niciodată condiţiile restrictive
Dincolo de această încrengătură de interese, nu pot fi trecute cu vederea însă câteva aspecte importante în anchetă, remarcate şi însuşite chiar şi de către judecătorul de libertăţi care a decis în favoarea eliberării lui Simionescu şi Anghelescu. Primul, şi cel mai important, este acela că niciunul dintre ofertanţii la a doua licitaţie nu a ridicat obiecţiuni cu privire la noile condiţii "îmbunătăţite" considerate că ar fi restricţionat accesul la competiţia pentru milioanele de la Dorobanţi. Asta, deşi ar fi avut mai multe ocazii să o facă pe parcursul procedurii de achiziţie. La fel, nici funcţionarii din cadrul Autorităţii de Management de la Ministerul Dezvoltării - centrul de comandă inclusiv pentru proiectul de la Brăila, nici cei ai Autorităţii de Monitorizare a Achiziţiilor Publice care şi-au pus parafa pe actele premergătoare lansării achiziţiei publice pentru lucrările de la Dorobanţi nu au ridicat vreun steguleţ roşu privind noile condiţii "restrictive": "judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel G. nu poate reţine, la acest moment procesual, că există o legătură dovedită între activitatea desfăşurată de inculpaţii S.A.G. (Aurel Simionescu - n.r.) şi A.S. (Stoica Anghelescu - n.r.) şi introducerea unor condiţii mai restrictive în fişa de date a achiziţiei pentru anul 2010 în vederea restrângerii accesului la procedură a unor ofertanţi şi favorizarea în mod practic a unui anume ofertant. (...) Elementul comun pentru respingerea celor trei oferte ca inacceptabile este neîndeplinirea condiţiei referitoare la dovedirea calităţii lucrărilor ce urmau a fi efectuate, respectiv neprezentarea unui certificat de conformitate al produsului în conformitate cu standardele CE pentru mixturile asfaltice ce urmau a fi folosite la execuţie, criteriu existent în aceeaşi formă atât în fişa de date a achiziţiei din anul 2009, cât şi în cea din 2010, situaţie în care pretinsa introducere a unor criterii diferite/suplimentare mai severe şi discriminatorii, în fişa din anul 2010, cu concursul inculpaţilor S.A.G. (Aurel Simionescu - n.r.) şi A.S. (Stoica Anghelescu), nu putea influenţa în mod practic rezultatul selecţiei, trierea făcându-se inclusiv pe baza unui criteriu care nu a fost modificat pentru procedura din 2010, pe care ofertanţii îl cunoşteau încă din procedura din 2009 şi îl acceptaseră". Mai mult, chiar şi magistraţii Curţii de Apel Galaţi, care au avut pe mână dosarul "Dorobanţi", şi-au motivat decizia de a da undă verde contractării lucrării cu asocierea "Max Boegl" - "Tancrad" - "Switelsky" - "Euro Construct" spunând că autoritatea contractantă - Primăria Brăila nu a făcut altceva decât să impună condiţii minime de calitate atunci când a introdus cerinţa privitoare la prezentarea unui certificat european de calitate pentru mixtura asfaltică ce urma a fi folosită la bulevard.
Ofertele financiare ale firmelor care au pierdut se încadrau la categoria "preţ aparent neobişnuit"
Un alt aspect al problemei, evidenţiat de judecătorul de libertăţi, face referire la faptul că în oferta financiară a contraofertanţilor preţul angajat era neobişnuit de scăzut, sub pragul minim de 85% cerut de legislaţia în vigoare. "Astfel, conform art. 361 al. 1 din HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în forma în vigoare în anul 2010, în sensul prevederilor art. 202 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv", se arată în motivarea deciziei de eliberare a lui Simionescu şi Anghelescu.
Mai precis, oferta financiară înaintată de "Vega" şi "Arcada Company" era de aproape 65,65 milioane lei fără TVA, care reprezintă 65,47% din preţul contractului (valoarea estimată era de circa 100,27 milioane lei fără TVA), în timp ce preţul angajat de asocierea "Delta ACM", "Confort" şi "Martin Rose" era de circa 75,92 milioane lei - 75,71% din preţul contractului. De asemenea, şi preţul oferit de asocierea "Alpine" şi "Mari Vila Com" era sub pragul de 85%, dincolo de care preţul este considerat aparent neobişnuit: oferta lor era de aproape 62,3 milioane lei, fără TVA, adică 62,11% din preţul contractului. Cu alte cuvinte, toţi ceilalţi ofertanţi aveau preţuri neobişnuit de mici şi ar fi trebuit să dea explicaţii lămuritoare dacă nu cumva preţul de dumping urma să fie paravanul în spatele căruia veneau "adiţionalele", ce "scumpeau" factura finală la lucrări.
O expertiză contabilă ar face lumină în acuzaţia de delapidare
Un alt capăt de acuzare adus lui Simionescu şi Anghelescu vizează o presupusă deturnare de fonduri din banii primiţi pentru finanţarea proiectului cu Dorobanţiul. Pe scurt, procurorii au ajuns la concluzia că cei doi ar fi schimbat, cu intenţie, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia fondurilor europene obţinute din bugetul general al Comunităţii Europene în sumă de 2,64 milioane lei primită în prima tranşă de prefinanţare, încasată de la Ministerul Dezvoltării. Totuşi, judecătorul de libertăţi a apreciat, în urma lămuririlor cerute şi primite de la Administraţia Finanţelor Publice Brăila, că se impune o expertiză contabilă pentru a stabili dacă acolo a avut loc sau nu o deturnare de fonduri. "De altfel, existenţa acestei infracţiuni este pusă sub semnul întrebării de împrejurarea că toate cele 27 facturi în valoare totală de 117.053.338,33 lei cu TVA, reprezentând 94,4% din valoarea proiectului «Modernizare B-dul Dorobanţilor, Municipiul Brăila», emise de către executant ulterior efectuării lucrărilor proiectului, au fost achitate integral de Primăria municipiului Brăila în perioada 13.07.2011 - 06.03.2014, astfel încât, în concret, nu se poate reţine că fondurile europene alocate acestui proiect (80,34% din preţul total de 123.991.203,80 lei cu TVA) nu au fost folosite în scopul pentru care au fost alocate", mai punctează judecătorul de libertăţi.
Rămâne, aşadar, de văzut dacă, mai departe, DNA va cere sau nu o expertiză contabilă pentru a-şi argumenta temeinic acuzaţia privind deturnarea de fonduri la momentul la care se va trece la judecarea pe fond a problemei ridicate de procurori.
"Vio Top", implicată într-un dosar DIICOT
• în dosar se vorbeşte despre constituirea unui grup infracţional specializat în "păpat" bani publici
Despre "Vio Top", în presa centrală se menţionează implicarea într-un mega-dosar privind "colectarea" de contracte importante pe bani publici, angajate de companii din portofoliul Ministerului Transporturilor.
Potrivit DIICOT, "în perioada 2011-2014 Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC «Nuts Consulting» SRL, SC «Pathway Adivisors» SRL, SC «C&D Best Design Concept» SRL şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC «Baicons Impex» SRL, SC «LGB Transark» SRL şi SC «Vio Top» SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC «Euroconstruct 98 Trading» SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administrator la SC «Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz» Sucursala Bucureşti şi SC «Swietelsky Construcţii Feroviare» SRL au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, ce a avut drept scop obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră".
Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca, în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe.
