S-a spart buba în proiectul de investiţii pe bani publici de la noua secţie de cardiologie şi pediatrie a Spitalului Judeţean. Contractorul general, firma austriacă "Vamed", a venit cu un deviz de lucrări care urcă la aproape 3 milioane euro un contract atribuit la circa 2,3 milioane euro. Asta, după ce oricum avusese întârzieri în execuţie de aproape un an şi o grămadă de bâlbe pe partea de proiectare a investiţiei. Interesante sunt însă explicaţiile cu care au venit reprezentanţii contractorului pentru banii ceruţi în plus: ei spun că ar fi vorba, printre altele, despre lucrări cerute suplimentar chiar de către fostul şef al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Întrebarea logică care se ridică este următoare: cum este posibil ca, la un contract pe milioane pe bani publici, tu, contractor general, să accepţi să "percutezi" la comanda "tătucului" şi să execuţi fără crâcnire? Mai ales că, după cum susţine conducerea CJ, nu există documente valide privind aceste aşa-zise pretenţii ale fostului preşedinte de judeţ. Cu alte cuvinte, este dovedită din nou, pentru cine mai avea dubii, modalitatea în care Bunea Stancu înţelegea să dispună de banii publici pe care-i avea la dispoziţie: "lasă, băi, vă angajaţi să faceţi lucrarea cu jumătate de milion mai ieftin şi astfel câştigaţi licitaţia, iar pe final veniţi cu lucrări suplimentare fix de banii ăştia şi gata, s-a rezolvat", cam aşa s-ar traduce maniera de "operare" a fostul şef al judeţului. Numai că spre ghinionul lor, Stancu a fost înlăturat de la butoanele CJ Brăila, ajungând la închisoare, după ce a fost condamnat în dosarul "Mită la PSD", şi astfel firma "Vamed" a fost lăsată cu ochii în soare. Poate procurorii DNA se vor apleca şi asupra acestui aspect, mai ales că mai au în lucru alte dosare care-l vizează pe fostul şef de judeţ, Bunea Stancu. Actuala conducere a CJ spune că nu poate fi de acord cu suplimentarea catalogând-o drept ilegală, în contextul în care documentele nu sunt în regulă.
Situaţie cel puţin ciudată în ce priveşte nota de plată finală pentru investiţia de 9,8 milioane lei, (echivalenul a circa 2,3 milioane euro la cotaţia din 2011), fără TVA, privind realizarea noii secţii de cardiologie şi pediatrie a Spitalului Judeţean Brăila. Contractorul general, compania cu acţionariat austriac "Vamed", a venit la Consiliul Judeţean Brăila cu solicitarea acceptării la plată a unui supliment de lucrări, în valoare de circa jumătate de milion de euro. Astfel, valoarea finală a lucrărilor la acest proiect investiţional ar urca la 2,7 - 2,8 milioane euro (fără TVA), în contextul în care în 2011, contractul încheiat şi asumat de părţi avea o valoare de 2,3 milioane euro.
Ca o paranteză, potrivit Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, contractul privind "Proiectarea şi execuţia de lucrări la secţia cardiologie şi pediatrie - Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila" a fost lansat de către Consiliul Judeţean în 2011 şi a fost câştigat de către asocierea "Vamed Standortentwicklung und Engineering GnbH&CO KG" ca lider şi subsidiara din România "Vamed Romania" SRL. Valoarea de pornire a licitaţiei pentru acest contract a fost de aproape 10,3 milioane de lei fără TVA, la procedura de achiziţie publică fiind admise două oferte, dintre care a fost declarată câştigătoare cea a austriecilor. Aceştia s-au angajat să facă lucrările pentru suma de 9.781.633,75 lei, fără TVA, (cu circa 500.000 lei mai puţin decât valoarea de pornire a licitaţiei), cu precizarea că, potrivit contractului, aveau posibilitatea subcontractării a circa 8,88 milioane lei din acest contract, adică aproape 91% din valoarea totală a contractului. În final, subcontractarea s-a făcut către gălăţenii de la "Carroponte", cei care au şi executat efectiv lucrările de construcţie.
Directorul general "Vamed": "Studiul de fezabilitate are omisiuni"
Revenind, în cursul zilei de ieri, contractorul general, firma "Vamed" a cerut o întrevedere cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Brăila, după un schimb de adrese oficiale între cei doi parteneri. Pe ordinea de zi a întâlnirii a fost un singur subiect: revendicări suplimentare la contractul de lucrări de la Spitalul Judeţean. Din partea administraţiei au fost prezenţi preşedintele interimar al CJ, Viorel Mortu, vicepreşedintele Emilian Dumitriu, secretarul judeţului Nicu Filote, consilierul juridic Mioara Duţu şi Silviu Nisipeanu din cadrul Direcţiei Tehnice. De cealaltă parte au venit la întâlnire Istvan Besenyei, directorul general al "Vamed" şi managerul de şantier, Aurelian Sgondea. Cei doi au explicat că în apropierea încheierii lucrărilor la acest proiect investiţional, s-a ajuns la situaţia în care devizul final este mult mai mare decât şi-a asumat executantul prin contract. Mai mult, au atras atenţia, încă de la bun început, că studiul de fezabilitate ar fi avut mai multe hibe care au generat lucrări suplimentare ce se traduc prin costuri suplimentare. "Studiul de fezabilitate, trebuie să recunoaştem, are omisiuni. În momentul în care depui o ofertă o faci în baza acelui studiu de fezabilitate, mai ales că ţi s-au impus şi nişte categorii de lucrări şi nişte listări de cantităţi. Bineînţeles că putem detalia: o parte dintre omisiuni au fost necorelarea temei studiului de fezabilitate cu cerinţele funcţionale ale acestei clădiri. Altfel spus, încăperile au fost subdimensionate faţă de numărul de paturi, coridoarele au fost subdimensionate. Noi, în proiect, bineînţeles că am păstrat amprenta la sol a clădirii şi cota de înălţime. Mai departe, funcţiunile din interior, în faza de proiect tehnic - care era tot în sarcina noastră şi detalii de execuţie -, am fost obligaţi să le corelăm cu legislaţia şi cu normele existente în vigoare în momentul în care am întocmit proiectul tehnic. Acesta a fost necesar să fie avizat de către ISU, Direcţia de Sănătate Publică şi alte autorităţi. Ori, dacă proiectam 1 la 1, faţă de studiul de fezabilitate acel proiect niciodată nu putea fi avizat", a venit explicaţia din partea directorului "Vamed", Istvan Besenyei. Mai departe, sursa citată a prezentat autorităţii locale un dosar voluminos cuprinzând 12 capitole, pe tipuri de lucrări, referitor la suplimentarea valorii contractului.
Pe ce s-ar fi cheltuit banii suplimentari
Întrebaţi care sunt principalele surse ce au generat costurile în plus, cei de la "Vamed" au enumerat: "Diferenţa de preţ de la izolaţia termică a faţadelor - 84.181 lei, de exemplu. Tâmplăriile exterioare care înseamnă schimbarea din PVC în aluminiu şi, după aceea, la sistemul anti-suicid - asta înseamnă 150.000 lei. (...) Pe schimbările de soluţii de finisaje sunt cele mai mari costuri, în jur de 600.000 lei în total. Mai este o sumă mai mică, o platformă de utilaje pentru aer condiţionat, ventilaţii. Mai sunt vreo 5.000 de lei pentru fundaţii. Zona de schimbare de soluţii de arhitectură şi tehnică. Sunt 50.000 lei pe schimbare la Angiografie. Pe reconfigurare rampă acces - 9.000 lei. O consolidare la corpul de legătură dintre cele două clădiri, încă 120.000 lei". De asemenea, delegaţia "Vamed" a adăugat că toate aceste modificări au acoperire în acte, ce au fost comunicate şi autorităţii contractante.
În altă ordine de idei, deşi nu au recunoscut direct, din discuţiile cu reprezentanţii CJ Brăila a reieşit clar că o parte dintre modificările care au generat costuri suplimentare au venit ca urmare a unor dispoziţii ale fostului şef de judeţ, Bunea Stancu, în urma vizitelor pe şantier. Ar fi vorba de exemplu despre înlocuirea sistemului de ferestre clasice cu unul anti-suicid, sau soluţii mai scumpe de finisaje interioare. "Dacă beneficiarul (CJ Brăila - n.r.) vine şi există dispoziţie de şantier dată ca să schimb calitatea finisajului pe 1.000 mp şi acea calitate de finisaj mă costă în plus - şi toată lumea ştia că mă costă în plus -, trebuie să scoată executantul din buzunar acei bani? Mă refer la finisajul pardoselilor din subsol şi de la Terapie Intensivă, de exemplu", a venit cu replica Besenyei. Pe surse, reporterii "Obiectiv" au aflat că, de fapt, în spatele acestor suplimentări ar sta promisiunea lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte de judeţ, că va achita toate modificările cerute în plus la proiect. De altfel, întreg dialogul de ieri l-a avut în centru pe Bunea Stancu şi intervenţiile acestuia în şantierul de la Spitalul Judeţean, fără însă ca veunul dintre participanţi să-i pronunţe numele. Singurele referinţe, tangenţiale au fost replici de genul: "promisiuni făcute de persoane care acum nu mai au nici o responsabilitate", sau "modificări la ordinul cuiva".
Viorel Mortu: "Nu avem documente ci doar le refacem"
De cealaltă parte, conducerea CJ Brăila a atras atenţia asupra faptului că achitarea oricărui cost suplimentar faţă de valoarea contractului semnat în 2011 este ilegală, arătând că modificările apărute şi implementate pe parcursul lucrărilor nu au avut în spate un act adiţional. "În momentul în care aţi participat la licitaţie trebuia să ne propuneţi să fie modificat sau să faceţi observaţii cu privire la conţinutul lui. În momentul de faţă, degeaba faceţi propuneri de modificare pe proiectul general, pentru că nu are nicio legătură cu studiul de fezabilitate la momentul de faţă. Aceste categorii de lucrări au fost identificate pe parcurs. (...) Deci în momentul de faţă nu mai corespunde devizul de lucrări cu cel iniţial", a spus secretarul judeţului, Nicu Filote.
La fel de tranşant, preşedintele interimar al CJ, Viorel Mortu, a punctat că documentele din spatele suplimentărilor de lucrări, din punctul său de vedere, nu sunt deloc în regulă: "Eu spun că există un viciu evident de procedură şi de atacare a problemei. Dacă la vremea respectivă, când aţi făcut aceste schimbări, modificări, ajustări, nuanţări, la ordinul cuiva, şi nu aţi făcut documente prin care modificaţi substanţa financiară a proiectului, cred că trebuie să vă asumaţi! A vrut Spitalul (referitor la cererile de modificare a unora dintre lucrări - n.r.) aţi făcut. A vrut ISU, aţi făcut. Dar în baza cărui act? Trebuie să fie un document care să spună, de exemplu, că fostul cost de 2 lei se modifică într-unul de 4 lei. Dar cu acordul părţilor. Aceste documente există? Nu există. Asta e drama situaţiei. (...) Nu avem documente ci doar le refacem, aproape din amintiri aş spune", a spus oficialul.
În cele din urmă, delegaţia "Vamed" a lăsat autorităţii locale dosarul cuprinzând toate lucrările efectuate în plus la acest proiect investiţional, cu invitaţia de a le studia cu atenţie şi eventual să propună o soluţie de compromis, toate acestea sub ameninţarea voalată a unui posibil proces. La rândul său, şeful interimar de la judeţ, Viorel Mortu, a dat de înţeles că sunt slabe şanse să-şi schimbe părerea în legătură cu achitarea sumelor cerute suplimentar.
Cine este "Carroponte"
Potrivit Registrului Comerţului, "Carroponte" funcţionează din 2005, cu un capital social de 132.000 lei, echivalentul a circa 30.000 euro, avându-l unic asociat şi administrator pe Marius Petcu, 41 de ani. Firma are obiect principal de activitate în domeniul "lucrări de construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale", iar potrivit celor mai recente date de bilanţ disponibile (aferente anului 2013), a realizat o cifră de afaceri de aproape 6,8 milioane lei. În 2013, "Carroponte" a câştigat prin SEAP (Sistemul electronic de achiziţii publice), reabilitarea centralelor termice de la pavilioanele A şi B ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. Contractul respectiv s-a ridicat la 280.000 lei cu TVA, la jumătate din cât estimase Consiliul Judeţean să investească: 602.000 lei. Acesta a fost şi primul contract pe care "Carroponte" l-a câştigat cu unitatea spitalicească. Marius Petcu a figurat la Registrul Comerţului ca cetăţean român cu domiciliul în Italia, iar din 2009, de când fostul său asociat Gigi Aurelian Dănăilă s-a retras din firmă, a preluat conducerea şi administrarea companiei. În multe dintre achiziţiile publice la care a participat la Brăila a concurat cu "Tancrad" Galaţi şi "Concivia" Brăila.
