Un medicament inovator conceput pentru pacienții diagnosticați cu boala Alzheimer ar putea fi utilizat pentru regenerarea dinților și măselelor cariate astfel încât în viitor să nu mai fie nevoie de plombe, informează luni The Guardian.
O echipă de oameni de știință de la King's College London a realizat un tratament pentru regenerarea dinților cariați ce ar putea reduce în mod substanțial nevoia de plombe. Noua terapie funcționează prin stimularea abilității naturale a dinților de a se repara singuri prin activarea celulelor stem din pulpa dentară.
''Aproape toată lumea de pe planetă se confruntă la un moment dat cu cariile, un volum imens de oameni care sunt tratați'', arată în cadrul lucrării profesorul Paul Sharpe, cel care a condus cercetarea. ''Am încercat să realizăm ceva foarte simplu, foarte rapid și foarte ieftin'', adaugă Sharpe citat de Agerpres.
Oamenii de știință britanici au demonstrat în acest studiu că procesul natural de regenerare a danturii cu probleme poate fi stimulat prin folosirea unui medicament despre care se crede că ar putea fi un tratament pentru boala Alzheimer, numit tideglusib. Acesta determină celulele stem din interiorul dintelui cariat să devină celule odontoblaste (cu rol important în formarea dentinei — țesutul din structura dintelui aflat sub smalțul dentar). Ca urmare, celulele din structura dintelui repară cariile acționând de la suprafață către rădăcină.
Echipa de cercetători a demonstrat, în cadrul testelor efectuate pe șoareci că, atunci când cariile erau umplute cu un burete biodegradabil din colagen îmbibat cu medicament, dintele se regenera treptat. Pentru a afla acest lucru, specialiștii au găurit dinții șoarecilor, au inserat buretele și au folosit apoi un adeziv stomatologic pentru a sigila dintele. Câteva săptămâni mai târziu, buretele cu medicament se resorbise și fusese înlocuit cu noua dentină.
Restaurarea structurii originale a dentinei este de preferat în locul cimentului folosit în plombele convenționale deoarece, în timp, acesta slăbește structura dintelui lăsându-l vulberabil la viitoare infecții și, inevitabil, la eroziune și desprindere, mai arată sursa citată. De asemenea, în cazul cariilor profunde, se poate ajunge în final la extracția dintelui, după mai multe astfel de tratamente.
Persoanele care nu agreează frezele utilizate în cabinetele stomatologice nu au, însă, un motiv să răsufle ușurate deoarece noua metodă nu va elimina necesitatea ca medicii dentiști să folosească aceste instrumente pentru a curăța cariile înainte de aplicarea tratamentului, atrag atenția oamenii de știință.
În etapa următoare a studiului, echipa de cercetători realizează teste pe șobolani, ai căror dinți sunt de patru ori mai mari decât cei ai șoarecilor, iar în caz de succes, în stadiile următoare se vor realiza teste pe pacienți umani.
Studiul a fost publicat în jurnalul ''Scientific Reports''.
