Romania este o tara cu un potential enorm in domeniul agriculturii, fiind considerata al doilea mare producator din Europa Centrala si de Est, dupa Polonia. Teoretic, cu o asa "avere", pentru Romania, integrarea in Uniunea Europeana nu ar trebui sa fie o problema. Practic insa, tocmai aceasta avutie ne da mari batai de cap, agricultura a fost cel mai sensibil domeniu in timpul negocierilor si va fi cu singuranta sectorul care va ingreuna cel mai mult acomodarea cu "spiritul" occidental. Motivul, in ciuda milioanelor de hectare de o calitate invidiata de straini, productivitatea muncii in agricultura noastra este foarte scazuta, iar productiile obtinute sint de doua, trei ori mai mici comparativ cu cele din tarile dezvoltate din vestul Europei. Acum, sigur, este greu sa se repare in regim de urgenta ceea ce s-a distrus cu buna stiinta pe parcursul a 16 ani, este greu de finalizat un proces de redresare si dezvoltare la nivelul exigentelor impuse de UE, dar nu avem incotro. Oricum, agricultorii au platit deja pretul integrarii, iar lucrul acesta se vede in statistici. In judetul Braila de exemplu, marile exploatatii de mii de hectare au ajuns deja amintire, ultimul recensamint oficial din agricultura aratind un fapt ingrijorator. Judetul nostru va intra in Uniunea Europeana cu 22.027 de exploatatii agricole din care viabile, adica peste 50 ha, doar vreo 600. Mai mult, si numarul exploatatiilor cu peste 1.000 ha s-a redus dramatic, de la sute de asemenea ferme existente inainte de 2000, la doar 37, in 2006.
Strainii si strainasii, primii in top
Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA) a finalizat, zilele acestea, actiunea de inregistrare a producatorilor agricoli in Registrul Fermelor. Ne vom opri de aceasta data numai asupra capitolului II al acestui Registru, respectiv capitolul ferme declarate viabile de specialistii UE. Ei, bine, vorbind de agricultura europeana, Braila intra in comunitate cu 592 de ferme viabile, din care 164 cu suprafete cuprinse intre 50 si 100 ha, 391 cu suprafete intre 100 si 1.000 ha si 37 de ferme de peste 1.000 ha. Din cele 37 de ferme mari, 22 apartin unor societati comerciale, iar 13 reprezinta teren proprietate a consiliilor locale, lucrat sub forma de arenda de diferite persone fizice sau juridice. La acestea se adauga ferma de 2.862 ha a Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA) si, bineinteles, cea mai mare exploatatie agricola din Europa, de 56.000 ha, Insula Mare a Brailei. Ei sint marii fermieri ai Brailei, cei care au o sansa dupa 1 ianuarie 2007, pentru ca o ferma de asemenea dimensiuni permite accesul la credite si la finantari, indispensabile pentru atingerea standardelor de calitate si rentabilitate. Culmea, insa, intr-un top realizat in functie de marimea exploatatiei, fermierii autohtoni apar abia dupa pozitia IV, primele locuri fiind ocupate de straini (un italian si un francez) si strainasi (denumire data celor care lucreaza sau detin teren intr-o localitate, alta decit cea de resedinta) - Culita Tarita.
Cel mai bogat brailean, locul V in topul exploatatiilor
In topul celor mai mari exploatatii din judetul Braila, pozitia de lider incontestabil revine, asa cum era de asteptat, Insulei Mari a Brailei, cu 56.000 ha, de altfel cea mai mare exploatatie agricola din Europa. In top, IMB este urmata de cea mai mare exploatatie orezicola din Romania, "Padova Agriculture" (Italia), cu 2.714 ha pe raza comunei Stancuta si de ferma de la Mircea Voda a societatii "Rominsem" (Franta), cu 1.958 ha. Brailenii nostri apar abia dupa locul IV, prin Ionel Constantin - SC "Start", cu exploatatia de 1.890 ha de la Traian si Marin Moraru (cel mai bogat brailean, pozitia 151 in Top 300 al revistei "Capital") - SC "Vegetal Trading", cu exploatatia de 1.827 ha de la Gropeni. La capitolul Consilii Locale, cea mai mare proprietate apartine comunei Ulmu, 2.267 ha, iar la societati agricole constituite in baza Legii nr. 36, pe scheletele fostelor CAP-uri, SA "Valea Cinepii" cu 1.527 ha. In topul celor mai mari exploatatii, este inclusa si societatea "Agroindustriala" Rimnicelu care, desi lucreaza "doar" 1.200 ha, are "in spate" cea mai mare exploatatie de bovine din judet, ferma de vaci Rimnicelu, cu 550 de capete.
Mai trebuie precizat ca in exploatatii de 50 - 100 ha, este lucrata suprafata de 9.965 ha, in exploatatii de 100 - 1.000 ha, 126.352 ha, iar in ferme de peste 1.000 ha, 107.451 ha. Cu alte cuvinte, desi ca numar, fermele viabile din Braila sint putine, ca suprafata exploatata, ele aduna in total aproape 244.000 ha, adica in jur de 65% din suprafata agricola totala a judetului.
2007 - anul in care terenul IMB va fi concesionat prin licitatie internationala
IMB, cea mai mare exploatatie agricola din Europa, a fost creata artificial, in spiritul megalomaniei comuniste, cu un efort financiar enorm si cu pierderi omenesti incomensurabile. Societatea "IMB" s-a "inaltat" pe ruinele fostului IAS "Insula Mare a Brailei". Un asemenea gigant nu a fost niciodata usor de administrat, dar declinul s-a resimtit abia prin '94 cind, peste noapte, dobinzile bancare au ajuns la 130%.
Problemele s-au acutizat in 1997, odata cu infiintarea Concernului
"Braigal". In concern, IMB a intrat cu datorii de circa 4,201
miliarde de lei, iar in aprilie 1999, cind a fost lichidat "Braigal-ul", a iesit cu datorii de circa 300 miliarde de lei. La acestea s-au adaugat majorarile si penalizarile, iar societatea a intrat in imposibilitate de plata. La 15 decembrie 2000 a fost hotarita trecerea in procedura de reorganizare judiciara, iar in aprilie 2001 a fost aprobata prelungirea perioadei de reorganizare cu inca noua luni. Planul de reorganizare nu a fost viabil din start, si de aceea nici nu a dat roade. Vina a fost data pe lichidator, "Sierra Quadrant" care in trei ani a reusit sa dubleze datoriile vechi, ajungind in 2002 la circa 650
miliarde de lei. Decizia care insa a "pus capac" a fost cea din 1
octombrie 2002, prin care Agentia Domeniilor Statului (ADS),
actionarul majoritar al "IMB" si in acelasi timp proprietarul
terenurilor, a dat in arenda cele 56.000 ha firmei "TCE 3 Brazi" din
Piatra Neamt, a deputatului PSD din acea vreme, Culita Tarita. Fara obiectul muncii, pamintul, practic SC "IMB" nu avea cum sa respecte planul de reorganizare, drept pentru care, la 23 aprilie 2003, Tribunalul Braila a decis intrarea in lichidare judiciara, adica declansarea procedurii de faliment.
Apropiat al puterii de atunci, arendasul Tarita a considerat IMB un
bun al sau, asa ca a gestionat afacerea dupa bunul plac, "uitind" ca
mai are obligatii si catre proprietarul terenului. Dezvaluirile ziarului
nostru legate de neplata unei redevente de peste 64 miliarde de lei
a fost preluata de aproape toata mass-media centrala, la numai o zi
de la publicarea informatiei, mai precis in data de 13 februarie
2003, conducerea ADS fiind nevoita sa rezilieze contractul de
arenda. Actiunea nu a avut un rezultat concret, "TCE 3 Brazi" a atacat ADS in instanta, procesele fiind si la aceasta data pe rol.
Vinduta pe te miri ce
Desi era clar ca in ceea ce priveste pamintul PSD-ul daduse chics,
distrugerea IMB a continuat. In ianuarie 2004, contra sumei de 75
miliarde de lei, "Sierra Quadrant", a reusit sa vinda si cele mai
importante active: "Baza IMB" cu locatii in Insula Mare a Brailei
(ferme vegetale, ferme zootehnice, sectoarele mecanizare si
reparatii, parcuri de conservare utilaje etc.) precum si sediul
societatii situat in municipiul Braila si sectorul nave, respectiv
"Trecerea Bac" Stinca. La data licitatiei, datoriile SC "IMB" erau de
807 miliarde de lei. Cumparatorul, un apropiat al lui Tarita, nu a facut
altceva decit sa inchirieze toate aceste active arendasului, astfel
incit, din acel moment, treaba in IMB a mers ca pe roate, Tarita devenind "stapinul absolut". Pentru judet, activitatea febrila din Insula Mare nu a insemnat mare lucru, arendasul a deschis la Braila doar un simplu punct de lucru, deci toate taxele si impozitele au mers automat in judetul de resedinta, Neamt. Cu alte cuvinte, desi oficial cea mai mare exploatatie a Europei este inregistrata la Braila, judetul nu a beneficiat niciodata de vreun leut. Ba, mai mult, chiar daca financiar a dus tot la Piatra Neamt, cind a venit vorba de subventii, Insula Mare a fost inclusa pe listele Directiei Agricole Braila. Asa ca fermierii nostri au fost de fiecare data obligati sa imparta bugetul alocat judetului cu mastodontul IMB.
Nici schimbarea puterii nu a rezolvat problema. In ciuda numeroaselor procese aflate pe rolul diferitelor instante si a deselor amenintari cu evacuarea venite din partea noii conduceri a Ministerului Agriculturii, arendasul isi vede linistit de treaba, ce-i drept, cu bani mai putini de la stat.
Se pare insa ca integrarea in Uniunea Europeana va obliga Romania sa rezolve problema IMB, conform precizarilor conducerii ADS, 2007 insemnind anul in care va trebui organizata licitatia internationala pentru concesionarea terenului. Brailenii spera ca noului arendas, Ministerul ii va impune si anumiti termeni privind contributiile la bugetul local. Nu de alta, dar daca tot am dus insula asta in circa vreo 25 de ani de comunism si am privit pofticiosi cum altii se infrupta din ea inca vreo 17 ani, macar ca europeni sa beneficiem si noi de pe urma ei, si daca nu toti brailenii, macar localnicii din Marasu si Frecatei.
"Stanriz" Stancuta, de la Omar Hayssam la un italian din Padova
Locul 2 in topul celor mai mari exploatatii din judetul Braila este
ocupat de orezaria de la Stancuta, recunoscuta drept cea mai mare
exploatatie orezicola din Romania. Nici istoria ei nu este simpla, mai ales ca de ea se leaga numele teroristului Omar Hayssam.
Acesta a cumparat fostul IAS, devenit SC "Stanriz" Stancuta, in
decembrie 2000, cu sprijinul ministrului Agriculturii de atunci, Ioan
Avram Muresan. De la Stancuta, Hayssam a vindut tot ce s-a putut,
productia depozitata, utilaje, bunuri, a dat tunul cu subventiile si
dupa 4 ani, in care nu a investit 1 leu, printr-o alta firma din
"concernul" sau, a cerut falimentul. A fost numit lichidator judiciar
societatea "Continvest", a Angelei Chirita. Satenii, orezari din tata in
fiu, isi amintesc cu durere de perioada sirianului, pe care o descriu
ca: distrugere, declin, saracie, somaj.
In toamna 2004, lichidatorul a vindut activele unui italian, Giuliano Vella, care, in iarna, le-a vindut la rindu-i unui alt italian, Giovanni Roncato, patronul societatii "Padova Agriculture" SRL.
Cum a inceput italianul de la Padova sa cultive orez la Stancuta, ne povesteste primarul comunei, Nicu Turcu: "De 4 ani orezaria era lasata pirloaga, iar activele, asa cum le lasase Hayssam, ruine. Roncato a dat pe ele 1,2 milioane de dolari. In primavara 2005 el a adunat toate utilajele agricole din sat si, impreuna cu vreo 100 de localnici, a insamintat 1.500 ha. In iarna 2005 - 2006 a adus o gama complexa de masini si utilaje agricole, “ce nu cred ca a vazut Braila”. In primavara a insamintat 2.600 ha si a demarat o investitie uriasa, constructia a 2 uscatoare si a 2 spatii de depozitare a cite
15.000 tone fiecare".
Consiliul Local are tot interesul sa sprijine investitorul, firma e inregistrata pe Stancuta, asa ca miliardele datorate ca taxe si impozite asigura un venit important pentru bugetul comunei.
Italianul vrea sa construiasca la Stancuta cea mai moderna fabrica de preparate de orez
Lucrurile nu se vor opri insa aici, Roncato va aduce iarna aceasta la Stancuta o statie de decorticat si o linie de ambalat, iar in urmatorii 2 ani vrea sa constuiasca si o fabrica de preparate de orez. "E cel mai serios investitor pe care l-am intilnit vreodata, iar dupa ce am patit cu sirienii, aproape nu-mi vine sa cred ca am avut asa noroc. E uimitor ce a facut, a plecat de la pirloage si ruine, si uite unde a ajuns", a mai spus primarul.
La Stancuta, mina dreapta a italianului Roncato este cel mai bun
orezar din Romania, cu o experienta de aproape 40 de ani,
braileanul Mihalache Ciocan. "Nu e greu cind ai tot ce iti trebuie, iar noi avem tot ce ne trebuie, utilaje performante si tehnologie de ultima ora. Respectam tehnologia de la A la Z, fara cirpaceli. E vorba de milioane de euro investitii. Amenajarea totala are circa 6.000 ha, dar deocamdata sint lucrate doar 2.714 ha, soiuri romanesti, “Polizesti”, dar si soiuri italiene. Marea problema, apa, 25% din productie se duce pe apa pentru irigatii. Am reusit insa impreuna cu ceilalti fermieri din zona, sa infiintam un OUAI (Organizatia Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii) ceea ce inseamna ca vom cheltui mai putin de anul viitor. Patronii nostri au studiat citiva ani problema pina sa vina in Romania. Concluzia a fost ca la noi clima si solul sint ideale pentru cultura orezului, de aceea si orezul romanesc este mai bun decit orezul italian", a explicat Ciocan.
Ce va aduce 2007 orezarilor? Ei bine, grupul italienilor orezari cu
afaceri in judetul nostru vor ca in citiva ani sa se ajunga la 30.000 ha. Studiile efectuate confirma ca in Romania exista o suprafata de 80.000 ha amenajata pentru cultivarea orezului. Relansarea culturii pe aceasta suprafata poate permite Romaniei sa se pozitioneze pe locul al treilea in UE ca tara producatoare de orez, dupa Italia si Spania.
"Am acceptat sa vin in Romania ca o provocare"
Thierry Bourgoing, directorul societatii "Rominsem" Mircea Voda, este de profesie agronom, specializat in management agrar. A venit in Romania in urma cu 5 ani, si pleaca in Franta doar o data pe an, citeva saptamini, cu prilejul sarbatorilor de iarna. Desi, recunoaste, la inceput i-a fost extrem de greu, in timp a reusit sa se obisnuiasca in Romania. Diplomat, rafinat, cu mult umor, Thierry Bourgoing vorbeste sincer si deschis despre afacerea pe care o conduce, dar si despre avatajele, dezavantajele si problemele agriculturii din Romania.
"Nu a fost hotarirea mea sa vin, a fost a actionarului francez care m-a trimis aici, iar eu am acceptat ca pe o provocare. In Franta, in ceea ce priveste agricultura, acum totul este blocat, adica nu poti sa te extinzi, sa te dezvolti. Date fiind aceste conditii restrictive, firma franceza la care lucrez a comandat un studiu in mai multe tari est europene si a decis sa aleaga Romania pentru ca este pamint de calitate. In Franta pamintul este mult mai slab, dar scoatem productii foarte bune pentru ca este ingrijit, este cultivat cu profesionalism.
Si la Mircea Voda am avut productii mari, dar am investit foarte mult, in intretinerea solului, in irigatii, in utilaje, in oameni. A fost extrem de greu la inceput, dar acum incepem sa devenim rentabili. Dupa citiva ani in care patronul francez a trebuit mereu sa investeasca in noi, acum ne autofinantam", a povestit Bourgoing.
In virsta de aproape 40 de ani, Thierry Bourgoing se numara si printre cei mai tineri arendasi din judetul nostru. Are mare incredere in viitor, in ce va aduce bun agriculturii romanesti integrarea. Pina la succese, insa, recunoaste francezul, agricultorii romani vor avea nevoie de sprijin concret din partea conducerii tarii, pentru ca, trist dar adevarat, in Romania sint inca multe probleme care fac viata amara fermierilor.
Strainii si strainasii, primii in top
Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA) a finalizat, zilele acestea, actiunea de inregistrare a producatorilor agricoli in Registrul Fermelor. Ne vom opri de aceasta data numai asupra capitolului II al acestui Registru, respectiv capitolul ferme declarate viabile de specialistii UE. Ei, bine, vorbind de agricultura europeana, Braila intra in comunitate cu 592 de ferme viabile, din care 164 cu suprafete cuprinse intre 50 si 100 ha, 391 cu suprafete intre 100 si 1.000 ha si 37 de ferme de peste 1.000 ha. Din cele 37 de ferme mari, 22 apartin unor societati comerciale, iar 13 reprezinta teren proprietate a consiliilor locale, lucrat sub forma de arenda de diferite persone fizice sau juridice. La acestea se adauga ferma de 2.862 ha a Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA) si, bineinteles, cea mai mare exploatatie agricola din Europa, de 56.000 ha, Insula Mare a Brailei. Ei sint marii fermieri ai Brailei, cei care au o sansa dupa 1 ianuarie 2007, pentru ca o ferma de asemenea dimensiuni permite accesul la credite si la finantari, indispensabile pentru atingerea standardelor de calitate si rentabilitate. Culmea, insa, intr-un top realizat in functie de marimea exploatatiei, fermierii autohtoni apar abia dupa pozitia IV, primele locuri fiind ocupate de straini (un italian si un francez) si strainasi (denumire data celor care lucreaza sau detin teren intr-o localitate, alta decit cea de resedinta) - Culita Tarita.
Cel mai bogat brailean, locul V in topul exploatatiilor
In topul celor mai mari exploatatii din judetul Braila, pozitia de lider incontestabil revine, asa cum era de asteptat, Insulei Mari a Brailei, cu 56.000 ha, de altfel cea mai mare exploatatie agricola din Europa. In top, IMB este urmata de cea mai mare exploatatie orezicola din Romania, "Padova Agriculture" (Italia), cu 2.714 ha pe raza comunei Stancuta si de ferma de la Mircea Voda a societatii "Rominsem" (Franta), cu 1.958 ha. Brailenii nostri apar abia dupa locul IV, prin Ionel Constantin - SC "Start", cu exploatatia de 1.890 ha de la Traian si Marin Moraru (cel mai bogat brailean, pozitia 151 in Top 300 al revistei "Capital") - SC "Vegetal Trading", cu exploatatia de 1.827 ha de la Gropeni. La capitolul Consilii Locale, cea mai mare proprietate apartine comunei Ulmu, 2.267 ha, iar la societati agricole constituite in baza Legii nr. 36, pe scheletele fostelor CAP-uri, SA "Valea Cinepii" cu 1.527 ha. In topul celor mai mari exploatatii, este inclusa si societatea "Agroindustriala" Rimnicelu care, desi lucreaza "doar" 1.200 ha, are "in spate" cea mai mare exploatatie de bovine din judet, ferma de vaci Rimnicelu, cu 550 de capete.
Mai trebuie precizat ca in exploatatii de 50 - 100 ha, este lucrata suprafata de 9.965 ha, in exploatatii de 100 - 1.000 ha, 126.352 ha, iar in ferme de peste 1.000 ha, 107.451 ha. Cu alte cuvinte, desi ca numar, fermele viabile din Braila sint putine, ca suprafata exploatata, ele aduna in total aproape 244.000 ha, adica in jur de 65% din suprafata agricola totala a judetului.
2007 - anul in care terenul IMB va fi concesionat prin licitatie internationala
IMB, cea mai mare exploatatie agricola din Europa, a fost creata artificial, in spiritul megalomaniei comuniste, cu un efort financiar enorm si cu pierderi omenesti incomensurabile. Societatea "IMB" s-a "inaltat" pe ruinele fostului IAS "Insula Mare a Brailei". Un asemenea gigant nu a fost niciodata usor de administrat, dar declinul s-a resimtit abia prin '94 cind, peste noapte, dobinzile bancare au ajuns la 130%.
Problemele s-au acutizat in 1997, odata cu infiintarea Concernului
"Braigal". In concern, IMB a intrat cu datorii de circa 4,201
miliarde de lei, iar in aprilie 1999, cind a fost lichidat "Braigal-ul", a iesit cu datorii de circa 300 miliarde de lei. La acestea s-au adaugat majorarile si penalizarile, iar societatea a intrat in imposibilitate de plata. La 15 decembrie 2000 a fost hotarita trecerea in procedura de reorganizare judiciara, iar in aprilie 2001 a fost aprobata prelungirea perioadei de reorganizare cu inca noua luni. Planul de reorganizare nu a fost viabil din start, si de aceea nici nu a dat roade. Vina a fost data pe lichidator, "Sierra Quadrant" care in trei ani a reusit sa dubleze datoriile vechi, ajungind in 2002 la circa 650
miliarde de lei. Decizia care insa a "pus capac" a fost cea din 1
octombrie 2002, prin care Agentia Domeniilor Statului (ADS),
actionarul majoritar al "IMB" si in acelasi timp proprietarul
terenurilor, a dat in arenda cele 56.000 ha firmei "TCE 3 Brazi" din
Piatra Neamt, a deputatului PSD din acea vreme, Culita Tarita. Fara obiectul muncii, pamintul, practic SC "IMB" nu avea cum sa respecte planul de reorganizare, drept pentru care, la 23 aprilie 2003, Tribunalul Braila a decis intrarea in lichidare judiciara, adica declansarea procedurii de faliment.
Apropiat al puterii de atunci, arendasul Tarita a considerat IMB un
bun al sau, asa ca a gestionat afacerea dupa bunul plac, "uitind" ca
mai are obligatii si catre proprietarul terenului. Dezvaluirile ziarului
nostru legate de neplata unei redevente de peste 64 miliarde de lei
a fost preluata de aproape toata mass-media centrala, la numai o zi
de la publicarea informatiei, mai precis in data de 13 februarie
2003, conducerea ADS fiind nevoita sa rezilieze contractul de
arenda. Actiunea nu a avut un rezultat concret, "TCE 3 Brazi" a atacat ADS in instanta, procesele fiind si la aceasta data pe rol.
Vinduta pe te miri ce
Desi era clar ca in ceea ce priveste pamintul PSD-ul daduse chics,
distrugerea IMB a continuat. In ianuarie 2004, contra sumei de 75
miliarde de lei, "Sierra Quadrant", a reusit sa vinda si cele mai
importante active: "Baza IMB" cu locatii in Insula Mare a Brailei
(ferme vegetale, ferme zootehnice, sectoarele mecanizare si
reparatii, parcuri de conservare utilaje etc.) precum si sediul
societatii situat in municipiul Braila si sectorul nave, respectiv
"Trecerea Bac" Stinca. La data licitatiei, datoriile SC "IMB" erau de
807 miliarde de lei. Cumparatorul, un apropiat al lui Tarita, nu a facut
altceva decit sa inchirieze toate aceste active arendasului, astfel
incit, din acel moment, treaba in IMB a mers ca pe roate, Tarita devenind "stapinul absolut". Pentru judet, activitatea febrila din Insula Mare nu a insemnat mare lucru, arendasul a deschis la Braila doar un simplu punct de lucru, deci toate taxele si impozitele au mers automat in judetul de resedinta, Neamt. Cu alte cuvinte, desi oficial cea mai mare exploatatie a Europei este inregistrata la Braila, judetul nu a beneficiat niciodata de vreun leut. Ba, mai mult, chiar daca financiar a dus tot la Piatra Neamt, cind a venit vorba de subventii, Insula Mare a fost inclusa pe listele Directiei Agricole Braila. Asa ca fermierii nostri au fost de fiecare data obligati sa imparta bugetul alocat judetului cu mastodontul IMB.
Nici schimbarea puterii nu a rezolvat problema. In ciuda numeroaselor procese aflate pe rolul diferitelor instante si a deselor amenintari cu evacuarea venite din partea noii conduceri a Ministerului Agriculturii, arendasul isi vede linistit de treaba, ce-i drept, cu bani mai putini de la stat.
Se pare insa ca integrarea in Uniunea Europeana va obliga Romania sa rezolve problema IMB, conform precizarilor conducerii ADS, 2007 insemnind anul in care va trebui organizata licitatia internationala pentru concesionarea terenului. Brailenii spera ca noului arendas, Ministerul ii va impune si anumiti termeni privind contributiile la bugetul local. Nu de alta, dar daca tot am dus insula asta in circa vreo 25 de ani de comunism si am privit pofticiosi cum altii se infrupta din ea inca vreo 17 ani, macar ca europeni sa beneficiem si noi de pe urma ei, si daca nu toti brailenii, macar localnicii din Marasu si Frecatei.
"Stanriz" Stancuta, de la Omar Hayssam la un italian din Padova
Locul 2 in topul celor mai mari exploatatii din judetul Braila este
ocupat de orezaria de la Stancuta, recunoscuta drept cea mai mare
exploatatie orezicola din Romania. Nici istoria ei nu este simpla, mai ales ca de ea se leaga numele teroristului Omar Hayssam.
Acesta a cumparat fostul IAS, devenit SC "Stanriz" Stancuta, in
decembrie 2000, cu sprijinul ministrului Agriculturii de atunci, Ioan
Avram Muresan. De la Stancuta, Hayssam a vindut tot ce s-a putut,
productia depozitata, utilaje, bunuri, a dat tunul cu subventiile si
dupa 4 ani, in care nu a investit 1 leu, printr-o alta firma din
"concernul" sau, a cerut falimentul. A fost numit lichidator judiciar
societatea "Continvest", a Angelei Chirita. Satenii, orezari din tata in
fiu, isi amintesc cu durere de perioada sirianului, pe care o descriu
ca: distrugere, declin, saracie, somaj.
In toamna 2004, lichidatorul a vindut activele unui italian, Giuliano Vella, care, in iarna, le-a vindut la rindu-i unui alt italian, Giovanni Roncato, patronul societatii "Padova Agriculture" SRL.
Cum a inceput italianul de la Padova sa cultive orez la Stancuta, ne povesteste primarul comunei, Nicu Turcu: "De 4 ani orezaria era lasata pirloaga, iar activele, asa cum le lasase Hayssam, ruine. Roncato a dat pe ele 1,2 milioane de dolari. In primavara 2005 el a adunat toate utilajele agricole din sat si, impreuna cu vreo 100 de localnici, a insamintat 1.500 ha. In iarna 2005 - 2006 a adus o gama complexa de masini si utilaje agricole, “ce nu cred ca a vazut Braila”. In primavara a insamintat 2.600 ha si a demarat o investitie uriasa, constructia a 2 uscatoare si a 2 spatii de depozitare a cite
15.000 tone fiecare".
Consiliul Local are tot interesul sa sprijine investitorul, firma e inregistrata pe Stancuta, asa ca miliardele datorate ca taxe si impozite asigura un venit important pentru bugetul comunei.
Italianul vrea sa construiasca la Stancuta cea mai moderna fabrica de preparate de orez
Lucrurile nu se vor opri insa aici, Roncato va aduce iarna aceasta la Stancuta o statie de decorticat si o linie de ambalat, iar in urmatorii 2 ani vrea sa constuiasca si o fabrica de preparate de orez. "E cel mai serios investitor pe care l-am intilnit vreodata, iar dupa ce am patit cu sirienii, aproape nu-mi vine sa cred ca am avut asa noroc. E uimitor ce a facut, a plecat de la pirloage si ruine, si uite unde a ajuns", a mai spus primarul.
La Stancuta, mina dreapta a italianului Roncato este cel mai bun
orezar din Romania, cu o experienta de aproape 40 de ani,
braileanul Mihalache Ciocan. "Nu e greu cind ai tot ce iti trebuie, iar noi avem tot ce ne trebuie, utilaje performante si tehnologie de ultima ora. Respectam tehnologia de la A la Z, fara cirpaceli. E vorba de milioane de euro investitii. Amenajarea totala are circa 6.000 ha, dar deocamdata sint lucrate doar 2.714 ha, soiuri romanesti, “Polizesti”, dar si soiuri italiene. Marea problema, apa, 25% din productie se duce pe apa pentru irigatii. Am reusit insa impreuna cu ceilalti fermieri din zona, sa infiintam un OUAI (Organizatia Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii) ceea ce inseamna ca vom cheltui mai putin de anul viitor. Patronii nostri au studiat citiva ani problema pina sa vina in Romania. Concluzia a fost ca la noi clima si solul sint ideale pentru cultura orezului, de aceea si orezul romanesc este mai bun decit orezul italian", a explicat Ciocan.
Ce va aduce 2007 orezarilor? Ei bine, grupul italienilor orezari cu
afaceri in judetul nostru vor ca in citiva ani sa se ajunga la 30.000 ha. Studiile efectuate confirma ca in Romania exista o suprafata de 80.000 ha amenajata pentru cultivarea orezului. Relansarea culturii pe aceasta suprafata poate permite Romaniei sa se pozitioneze pe locul al treilea in UE ca tara producatoare de orez, dupa Italia si Spania.
"Am acceptat sa vin in Romania ca o provocare"
Thierry Bourgoing, directorul societatii "Rominsem" Mircea Voda, este de profesie agronom, specializat in management agrar. A venit in Romania in urma cu 5 ani, si pleaca in Franta doar o data pe an, citeva saptamini, cu prilejul sarbatorilor de iarna. Desi, recunoaste, la inceput i-a fost extrem de greu, in timp a reusit sa se obisnuiasca in Romania. Diplomat, rafinat, cu mult umor, Thierry Bourgoing vorbeste sincer si deschis despre afacerea pe care o conduce, dar si despre avatajele, dezavantajele si problemele agriculturii din Romania.
"Nu a fost hotarirea mea sa vin, a fost a actionarului francez care m-a trimis aici, iar eu am acceptat ca pe o provocare. In Franta, in ceea ce priveste agricultura, acum totul este blocat, adica nu poti sa te extinzi, sa te dezvolti. Date fiind aceste conditii restrictive, firma franceza la care lucrez a comandat un studiu in mai multe tari est europene si a decis sa aleaga Romania pentru ca este pamint de calitate. In Franta pamintul este mult mai slab, dar scoatem productii foarte bune pentru ca este ingrijit, este cultivat cu profesionalism.
Si la Mircea Voda am avut productii mari, dar am investit foarte mult, in intretinerea solului, in irigatii, in utilaje, in oameni. A fost extrem de greu la inceput, dar acum incepem sa devenim rentabili. Dupa citiva ani in care patronul francez a trebuit mereu sa investeasca in noi, acum ne autofinantam", a povestit Bourgoing.
In virsta de aproape 40 de ani, Thierry Bourgoing se numara si printre cei mai tineri arendasi din judetul nostru. Are mare incredere in viitor, in ce va aduce bun agriculturii romanesti integrarea. Pina la succese, insa, recunoaste francezul, agricultorii romani vor avea nevoie de sprijin concret din partea conducerii tarii, pentru ca, trist dar adevarat, in Romania sint inca multe probleme care fac viata amara fermierilor.
