Nedreptatea perceperii contribuţiilor la sănătate în cuantum mult mai mare comparativ cu venitul realizat nu este reparată, cel puţin la Brăila, de recenta amnistie fiscală aprobată în Parlament. Zeci de mii de brăileni au rămas cu buza umflată, sperând că vor prinde trenul amnistiei şi astfel vor scăpa de plata CASS. Un calcul estimativ indică faptul că oamenii ar avea de achitat, în total, între 9 şi 11,2 milioane lei, fără a mai pune la socoteală şi penalităţile. În mod surprinzător, deşi "Obiectiv-Vocea Brăilei" a semnalat de-a lungul timpului mai multe situaţii revoltătoare în care oamenii erau scoşi datori la Fondul de Sănătate, cu zeci de milioane de lei vechi pentru venituri infime de câţiva lei, Fiscul brăilean a explicat că nu are niciun caz eligibil de contribuabil persoană fizică căruia să-i şteargă datoria la sănătate. Cum este posibil acest lucru? Regula jocului aministiei fiscale face referire doar la deciziile de impunere la Fondul de Sănătate emise după 1 ianuarie 2012, moment la care Fiscul a preluat administrarea acestei contribuţii fiscale de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Brăila. Cum administraţia fiscală brăileană nu a emis după 2012 nicio decizie de impunere pentru sănătate, nu are în prezent ce datorii să şteargă.
Amnistie pentru cine?
În cursul lunii august a intrat în vigoare un pachet de legi şi acte normative care, chipurile, reglementează termenii şi condiţiile implementării unei amnistii fiscale ce vizează mai multe categorii de contribuabili, atât persoane fizice cât şi persoane juridice. Un interes deosebit îl generează însă Legea 209/2015 privind anularea unor obligaţii fiscale, întrucât, printre altele, face referire la o lungă serie de situaţii revoltătoare prezentate de-a lungul anilor de "Obiectiv Vocea Brăilei" şi în care se discuta despre brăileni scoşi datori la fondul de Sănătate cu sume foarte mari în raport cu veniturile reale realizate. Vă reamintiţi, cu siguranţă, despre cazurile unor foşti salariaţi ai "Promex" care, pentru dividende de câţiva lei, s-au trezit datori la Fond chiar şi cu câte 1.400 lei, inclusiv penalităţi. Sau despre povestea unor familii pe care statul le hărţuia cu somaţii cerând plata contribuţiei la sănătate a unor persoane decedate, care pe parcursul vieţii obţinuseră venituri de câţiva leuţi din dobânzi bancare. Ca o paranteză, toate aceste situaţii au fost generate de un act normativ ce stabileşte că, indiferent de cuantumul veniturilor contribuabilului persoană fizică, în calculul CASS se porneşte de la salariul minim brut pe ţară.
În Legea 209/2015, la articolul 4, se precizează că "Se anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, datorată de persoanele pentru care baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 şi sfârşitul lunii anterioare intrării în vigoare a prezentei legi şi neachitate până la data intrării in vigoare a prezentei legi".
Între 20 şi 25 de mii de brăileni au fost predaţi Fiscului, în 2012, cu datorii la CASS
Dat fiind valul de reclamaţii venite la redacţie pe tema CASS, ne-am fi aşteptat ca actuala amnistie fiscală să vină să le facă dreptate celor care s-au trezit datori la Fondul de Sănătate în condiţiile de calcul explicate anterior. Nu mică ne-a fost mirarea când Fiscul brăilean ne-a comunicat că nu are cui să şteargă datoriile la fondul de sănătate în baza amnistiei fiscale. "AJFP Brăila nu a emis în perioada menţionată în Legea 209/2015 (adică ianuarie 2012 - decembrie 2014 - n.r.) decizii de impunere pentru categoriile de contribuabili la care se face referire în articolul 4, context în care, nefiind emise, nu avem ce anula în prezent", ne-a comunicat Mihaela Marcu, şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila.
Funcţionarii instituţiei au explicat faptul că 2012 a fost anul în care Fiscul a preluat administrarea şi încasarea contribuţiei la Fondul de Sănătate, operaţiune de care se ocupaseră înainte Casele judeţene de sănătate. În cazul judeţului nostru, până la momentul transferului, CJAS făcuse deja demersurile de emitere a deciziilor de impunere, iar Fiscul n-a mai emis altele noi, urmărind doar încasarea celor emise de Casă. Surse din Fiscul brăilean au precizat că au fost preluate de la CJAS Brăila circa 40.000 de dosare privind contribuabili locali, dintre care circa 20.000 - 25.000 erau cu debite pentru care fuseseră emise decizii de impunere. Cum la vremea respectivă calculul contribuţiei la Fondul de Sănătate pornea de la un salariu minim brut pe ţară de 450 lei, putem avea o dimensiune a fenomenului: între 9 şi 11,25 milioane lei, la care se adaugă accesorii bugetare, adică penalităţi şi dobânzi ca urmare a neachitării la termen. O parte dintre datornici au fost nevoiţi să achite sumele cerute de CJAS Brăila, şi ulterior de către Administraţia Finanţelor Publice, pentru a putea totuşi beneficia de servicii medicale. Alţii, au ignorat pur şi simplu somaţiile de plată în speranţa că greşeala privind modul de calcul va fi reparată. Cert este că niciunul dintre zecile de mii de brăileni aflaţi în postura de datornic la Fondul de Sănătate nu beneficiază acum de amnistia fiscală, rămânând în continuare cu obligaţia achitării CASS.
Spre deosebire de Brăila, în alte judeţe, Fiscul a apucat să emită decizii de impunere pe baza dosarelor preluate de la Casele de Sănătate, aşa că are ce anula. Astfel că, la nivel naţional, de amnistie vor beneficia 3 milioane de români care, pentru câţiva lei încasaţi din dobândă sau dividende, au fost somaţi să plătească aproape 500 de lei pe an, contribuţii la sănătate.
Amnistia fiscală pe hârtie
* sunt mai multe categorii de contribuabili care beneficiază, în teorie, de ştergerea unor obligaţii fiscale
Legea amnistiei fiscale a intrat în vigoare în această vară, astfel că o serie de obligaţii fiscale care au fost stabilite abuziv de Fisc urmează a fi anulate.
În principal, textul de lege spune că vor beneficia de anularea plăţii CASS persoanele fizice care, în perioada 2012 - 2014, au obţinut venituri brute lunare mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară, dar cărora li s-au calculat contribuţii la sănătate (CASS) la nivelul pragului minim de salarizare.
De aceleaşi prevederi beneficiază şi persoanele care nu realizează venituri şi pentru care baza lunară de calcul a CASS este salariul de bază minim brut pe ţară. Şi unii, şi alţii îşi păstrează calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
În afară de obligaţiile de plată către CASS, amnistia fiscală vizează alte 3 categorii de obligaţii: ca urmare a reconsiderării/reîncadrării unei activităţi ca activitate dependentă; ca urmare a recalificării sumelor reprezentând indemnizaţie primită pe perioada delegării şi detaşării de către angajaţii care efectuează transport internaţional, precum şi a celor plătite de către agenţii de muncă temporară; pentru diferenţele de taxă pe valoarea adăugată aferentă veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a depăşirii plafonului şi neînregistrării ca plătitor de TVA.
Anularea obligaţiilor fiscale potrivit acestei legi se efectuează din oficiu, de către organul fiscal competent, prin emiterea unei decizii de anulare care se comunică contribuabilului.
Morţii, scoşi datori de CJAS Brăila
* în comuna Gradiştea, instituţia urmărea mai mulţi datornici la Fondul de Sănătate, care între timp răposaseră
În 2012, cotidianul "Obiectiv" vă prezenta un caz revoltător, reclamat de localnicii din comuna Gradiştea, bombardaţi cu somaţii şi titluri executorii din partea CJAS (Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate) Brăila, pe vremea când nu predase încă Fiscului baza de date privind contribuţia CASS. Oamenii semnalau faptul că, din 2011, instituţia insista în executarea silită a mai multor persoane decedate, cărora le cerea să plătească obligaţii restante la Fondul de Sănătate. Drept dovadă au ataşat şi copii ale mai multor somaţii, precum şi ale unui titlu executoriu pentru o persoană decedată în 10 ianuarie 2010. Era vorba despre o femeie din satul Ibrianu, comuna Gradiştea, care avea de plată suma de 10 milioane de lei vechi, reprezentând contribuţii restante la Fondul de Sănătate, generate de venituri din arendă şi din dobânzi bancare. În detaliu, decedata a înregistrat în perioada 2007 - 2010 venituri din cedarea folosinţei bunurilor, cel mai probabil venituri din arendă, şi tot în 2010, venituri din dobânzi. În contul acestor venituri, CJAS Brăila a calculat că femeia este datoare cu o contribuţie de 474 lei, plus dobânzi şi penalităţi până la incidenţa sumei de 1.002,04 lei.
Şi cuponarii "Promex" au avut de furcă
* brăileni care au obţinut venituri de doar câţiva lei din dividende au fost scoşi datori vânduţi
În 2011, mii de brăileni, majoritatea pensionari de la "Promex", s-au trezit peste noapte datori vânduţi la Sănătate. După ce o viaţă întreagă au contribuit la sistemul de pensii şi asigurări sociale pentru o bătrâneţe liniştită, aceştia s-au văzut obligaţi să plătească din nou asigurări de sănătate. Datoriile au fost generate de venituri din dividendele repartizate de uzină în perioada în care compania înregistra profit. Astfel, pentru dividende de doar 3 sau 4 lei au ajuns să fie executaţi silit pentru sume ce ajung chiar şi la 1.400 de lei, adică 14 milioane de lei vechi, reprezentând contribuţii la fondul de sănătate, plus majorări. Pensionarii au depus la CJAS Brăila adeverinţe eliberate de "Promex", în care societatea preciza faptul că cei în cauză nu au încasat niciodată dividendele cuvenite, în speranţa că vor fi scutiţi de plată. Slabe şanse: de partea cealaltă, reprezentanţii instituţiei au susţinut că actele respective nu schimbă cu nimic situaţia.
