Milioane de lei, bani neîncasaţi la bugetele comunale din impozite pe terenuri şi clădiri. Pare ireal, în contextul în care toţi primarii se plâng de fonduri insuficiente la bugetele locale, dar controalele Curţii de Conturi Brăila arată negru pe alb risipa ce se face la nivelul majorităţii entităţilor verificate prin calcularea şi impunerea total aiurea a impozitelor pe proprietate, până la urmă o sursă importantă de venit pentru bugetul comunei. Noroc cu venirea inspectorilor Curţii de Conturi, care le-au "deschis ochii" funcţionarilor de la primării că trebuie să-şi delimiteze zonele de impozitare aşa cum spune Codul Fiscal, începând cu zona zero a comunei sau satului, până la periferie şi, în funcţie de asta, să facă impunerile. Numai la unităţile administrativ-teritoriale (UAT) verificate anul trecut au rezultat venituri suplimentare în cuantum de, atenţie, peste 9,6 milioane de lei! Aşa că s-a dispus parcurgerea la foc automat a paşilor privind zonarea fiscală şi recuperarea sumelor neîncasate, cu tot cu majorări de întârziere. Mulţi dintre primarii găsiţi în abatere au contestat la instanţă decizile emise de CC Brăila, mai ales că ar fi fost puşi în situaţia de-a dreptul delicată de a recupera banii la buget chiar acum, în an electoral.
Situaţie de-a dreptul ridicolă şi în egală măsură scandaloasă, descoperită în administraţia locală de către inspectorii Curţii de Conturi, în urma controalelor din judeţ efectuate anul trecut: deşi s-au tot plâns că n-au bani suficienţi la buget, primăriile comunale calculaseră impozite şi taxe mult mai mici pe proprietate decât prevede Codul fiscal. Şi sumele astfel pierdute nu sunt de ici, de colo, pentru că discutăm despre venituri neîncasate de milioane de lei. Peste 9 milioane lei, mai precis, după cum reiese din raportul de activitate al Curţii de Conturi Brăila.
Potrivit documentului amintit, este vorba despre 11 primării de comună şi o primărie orăşenească, unde s-a descoperit, de exemplu, că impozitele şi taxele pe proprietate percepute persoanelor fizice şi juridice erau mult mai mici: Însurăţei, Măxineni, Stăncuţa, Tudor Vladimirescu, Tufeşti, Dudeşti, Gemenele, Şuţeşti, Mircea Vodă, Vişani, Tichileşti şi Racoviţa. De altfel, aceasta este şi ordinea mărimii sumelor stabilite ca venituri neîncasate.
Înainte de a trece la prezentarea efectivă a concluziilor raportului Curţii, trebuie explicat că primăriile de comună trebuie să-şi facă zonarea fiscală a localităţilor din arealul de administrare pornind de la zona centrală spre periferie. În funcţie de această zonare diferă şi indicii folosiţi la calculul impozitului şi taxelor pe proprietate pentru persoane fizice şi juridice, cu referire la clădiri şi terenuri intravilane/extravilane. Tocmai acest aspect a fost sesizat de inspectorii CC Brăila în urma verificărilor făcute anul trecut, dar şi acum doi ani, la primăriile din judeţ. Practic, forurile legislative locale ar fi trebuit să pună în aplicare normele privind delimitarea zonelor şi stabilirea numărului acestora atât în intravilanul, cât şi în extravilanul localităţilor, printr-o hotărâre adoptată de către consiliul local. Iar toată această procedură, "în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice unităţii administrativ-teritoriale, pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a registrelor agricole, a evidenţelor specifice cadastrului imobiliar edilitar sau a oricăror alte evidenţe agricole sau cadastrale", după cum se menţionează în concluziile CC Brăila.
La Însurăţei sunt cele mai mari sume: 5,67 milioane lei
Pentru primăria Însurăţei, cei de la Curtea de Conturi au constatat abateri în cuantum total de 8,36 milioane lei, din care 6,045 milioane - venituri suplimentare şi 64.000 - prejudicii. Cu privire la modul de stabilire, evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor bugetare, în cuantumul şi la termenele stabilite de lege, raportul CC arată că cea mai mare abatere se leagă tocmai de impozitul pe proprietate: "nestabilirea potrivit legii, neînregistrarea în evidenţa contabilă şi fiscală şi neraportarea în situaţiile financiare întocmite pentru perioada 2012 - 2014 a impozitului pe teren intravilan şi a impozitului pe terenul extravilan, datorat de contribuabili persoane fizice şi juridice", în sumă de 5,67 milioane lei, la care se adaugă nereguli similare în cuantum de 20.000 lei, însă la capitolul impozit pe clădiri.
Următoarea pe listă este primăria Măxineni, pentru care au fost stabilite venituri neîncasate de 0,952 milioane lei - impozit pe terenuri şi de încă 16.000 lei pentru clădiri.
Pe locul III, după Măxineni, apare Stăncuţa, în cazul căreia veniturile neîncasate pe parte de impozit terenuri sunt de 0,732 milioane lei şi încă 39.000 lei la capitolul clădiri. Mai departe, pe listă figurează UAT Tudor Vladimirescu - 0,531 milioane lei, Tufeşti - 0,403 milioane lei, Dudeşti - 0,275 milioane lei, Gemenele - 0,25 milioane lei, Şuţeşti - 0,208 milioane lei, Mircea Vodă 0,198 milioane lei, Vişani - 0,16 milioane lei, Tichileşti - 0,132 milioane lei şi, în fine, Racoviţa, cu venituri suplimentare provenite din impozitul pe terenuri de circa 0,113 milioane lei.
În toate aceste cazuri Curtea de Conturi Brăila a emis decizii privind măsurile de remediere a abaterilor constatate: stabilirea şi evidenţierea corectă a impozitului datorat de contribuabili persoane fizice şi juridice pentru clădirile şi terenurile intra şi extravilane pe raza de administraţie a fiecărei UAT. În completare s-a dispus şi recuperarea tuturor acestor sume de la localnicii care au plătit impozite mai mici.
Concluzia Curţii: mulţi dintre funcţionarii din primării sunt slab pregătiţi profesional
Specialiştii Curţii de Conturi atrag atenţia în mod serios asupra ponderii în scădere a surselor directe de venituri ale bugetelor publice - provenind, în principal, din impozite, taxe şi contribuţii. Conform calculelor, la nivel de judeţ, ponderea acestor venituri în total bugete este de 17,8%, în 2014 (ultimul an verificat complet prin acţiunile derulate de CC Brăila în 2015), în scădere faţă de 20,8% în 2013. "Nivelul acestora prezintă o tendinţă generală de scădere, ceea ce sugerează necesitatea unei preocupări mai susţinute a autorităţilor locale în evaluarea veniturilor proprii şi în urmărirea acestora pe parcursul execuţiei bugetare. Prin urmare, se poate concluziona că aportul propriu al unităţilor administrativ-teritoriale pentru acoperirea necesarului de fonduri nu se situează încă la nivelul resurselor locale, posibil a se realiza printr-o administraţie eficientă a patrimoniului propriu, funcţionarea administraţiei teritoriale locale fiind susţinută prin sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire, pentru echilibrarea bugetelor locale".
O altă concluzie trasă de CC Brăila în urma analizei neregulilor constatate de-a lungul anilor în cadrul controalelor făcute la primăriile de comune se leagă şi de o lipsă a calităţii actului administrativ: "repetarea multora dintre abaterile constatate în anii anteriori, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ale comunelor (exemplu: stabilirea, urmărirea şi încasarea creanţelor bugetelor locale), reconfirmă slaba pregătire profesională a personalului din aceste entităţi care, coroborată cu fenomenul de fluctuaţie a personalului de specialitate, conduce la îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu. Necunoaşterea sau interpretarea eronată a reglementărilor legale, atât la nivelul autorităţilor deliberative, cât şi a celor executive şi ale personalului angajat în cadrul entităţilor verificate, constituie una dintre principalele cauze ale abaterilor şi a neregulilor constatate".
Curtea, târâtă în instanţă de către instituţiile verificate
De cealaltă parte, o parte dintre UAT-urile unde au fost descoperite neregulile au acţionat în instanţă deciziile CC Brăila. Pe portalul instanţelor, numai anul trecut, au fost înregistrate 18 dosare în care instituţiile verificate, printre care şi primării din judeţ, au contestat în instanţă deciziile emise şi măsurile dispuse de Curte. Deocamdată, niciunul nu figurează ca soluţionat, majoritatea proceselor în care Curtea are calitatea de pârât fiind la al 3-lea sau al 4-lea termen de la înregistrarea plângerii iniţiale.
Primarul de la Însurăţei, Ionel Gheorghe, ne-a declarat că a atacat în instanţă decizia Curţii de Conturi Brăila, dar a subliniat că va aplica decizia instanţei în cazul în care va stabili că s-a greşit la calcului impozitelor pe trenuri şi clădiri. "Cei de la Curtea de Conturi spun că nu s-ar fi făcut corect zonarea fiscală a localităţilor şi astfel s-a făcut greşit impunerea. Totuşi, hotărârea de consiliu privind acea zonare şi procedurile ce au urmat au primit avizul de legalitate de la Prefectură, aşa că ne-am adresat instanţei pentru a lămuri problema şi pentru a stabili care este modalitatea corectă ce trebuie urmată. Dacă instanţa va stabili că au avut dreptate cei de la Curtea de Conturi, asta e, vom face toate demersurile pentru punerea în aplicare, inclusiv recuperarea de la contribuabili a sumelor ce se cuvin în plus la buget".
Mult mai conciliant, primarul de la Măxineni a recunoscut că a fost o greşeală pe care a corectat-o din mers şi acum recuperează de la contribuabili veniturile neîncasate. "Chiar înainte de controlul celor de la Curtea de Conturi am avut un audit din partea Asociaţiei Comunelor din România, care ne-a semnalat problema descoperită ulterior de Curte. Nu am avut timp să corectăm greşeala la vremea respectivă, dar o facem acum, în sensul că refacem calculele şi recuperăm banii de la contribuabili. Totuşi, în continuare lucrurile nu sunt prea clare privind impozitarea, în sensul că, de exemplu, un contribuabil care are un teren extravilan de proastă calitate ajunge să plătească impozit mai mare pe el doar pentru că are domiciliu în centrul comunei, iar acesta din urmă e un criteriu la stabilirea impozitului. Oricum, nu am contestat în instanţă decizia Curţii de Conturi şi facem toate eforturile pentru a recupera veniturile neîncasate. Vă daţi seama că localnicii nu sunt încântaţi că trebuie să dea bani din urmă, dar, ce să facem, trebuie să reintrăm în legalitate pe această speţă", ne-a declarat Costel Stroe, primarul de la Măxineni.
