Mergi la conţinutul principal

Marea analfabetizare

Situatie alarmanta la Insuratei, unde 115 copii sint privati de dreptul la educatie, ceea ce reprezinta mai mult de jumatate din numarul total de copii nescolarizati din judetul Braila, luati in evidentele Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Saracia lucie din comunitatile de romi si dezinteresul acestora fata de scoala plaseaza orasul Insuratei in topul localitatilor cu cei mai multi analfabeti. Primaria si conducerea Grupului Scolar din oras sint depasite de situatie, cu atit mai mult cu cit nici legile din Romania nu ofera o solutie pentru rezolvarea unor astfel de situatii.

La 12 ani, fara nici o zi de scoala

O fetita de 12 ani, din Insuratei, care ar fi trebuit sa fie deja la gimnaziu, nu a facut nici o zi de scoala. Sta acasa si face treaba, avind grija de fratii mai mici. Tatal ei, Vasile Curte, spune ca nu are bani sa o trimita si pe ea la scoala. Aceasta situatie nu este singulara. Copiii din Insuratei care renunta la scoala o fac pentru a se casatori sau pentru a munci.
Conducerea Grupului Scolar Insuratei a ramas surprinsa atunci cind a auzit de la ziaristi ca in oras sint 115 copii care nu au intrat in sistemul de invatamint, spunind ca, practic, ei au in evidente doar 30 de copii ca nescolarizati, insa dupa ce au analizat situatia pe ansamblu au ajuns la concluzia ca este foarte posibil ca acesta sa fie numarul real al nescolarizatilor. Directorul adjunct al Grupului Scolar Insuratei, prof. Ecaterina Stoian, a facut o evidenta a celor care ar fi trebuit sa frecventeze scoala si nu o fac. "La clasa a III-a au un copil care nu vine deloc la scoala, la clasa a V-a sint trei copii romi care au renuntat, pentru ca la ei nu se obisnuieste sa se faca mai multa scoala, iar la clasele a VII-a si a VIII-a avem cite un elev care nu vine. O copila din Zavoaia a intrat la liceu, la mate-info si a renuntat la scoala pentru ca s-a maritat. Si nu e de etnie roma. Am insistat, am fost dupa ea acasa si eu si directorul si dirigintele, dar nu ne spunea nimeni nimic. Intr-un final, au recunoscut ca fata s-a maritat si a renuntat la scoala. Mai avem o fata de clasa a X-a, care a renuntat pentru ca tatal ei are handicap grav si trebuie sa aiba grija de el, iar mama este plecata. O alta fetita, Vica, dintr-a IV-a, cea mai buna din clasa, este de etnie roma si a renuntat la scoala. Din nou am fost dupa ea, am incercat sa ii convingem pe parinti, dar nu ne-au ascultat. Cei mai multi copii care renunta la scoala sint romi. Ei intreaba mereu ce primesc daca vin la scoala. Pe unii ii mai amagim cu cite o jumatate de bursa, dar avem putine burse, numai 12 la 850 de elevi. Mai exista programul “Bani de liceu”, in care au fost inscrisi 292 de elevi, insa acum au mai ramas 265, pentru ca ceilalti au strins mai mult de 20 de absente. Am incercat sa le prezentam romilor exemplele bune, fosti elevi care au ajuns educatori, invatatori, chiar profesori, dar nu avem foarte mult succes", a povestit profesoara Ecaterina Stoian. Din punctul de vedere al directorului Vasile Avram, scoala a facut tot ce putea pentru a aduce copiii in clasa. Mai mult, pentru ca in urma unui recensamint in zona s-a constatat ca sint si multi adulti analfabeti sau semianalfabeti, s-a hotarit infiintarea unei clase in programul "A doua sansa". "Toti cei care au trecut de virsta la care puteau fi inscrisi la scoala vor fi convinsi sa vina in programul “A doua sansa”. Acum avem si mediator scolar si vom reusi sa-i aducem la scoala, macar asa", a spus directorul Vasile Avram.
Mediatorul scolar are in evidenta peste 30 de copii care nu vin la scoala, dar este convins ca sint de trei ori mai numerosi, pentru ca multi sint plecati cu parintii la spoit, la munca. Unii nici acte de identitate nu au, asa ca este greu sa stie exact. Mediatorul scolar Mihaita Orzea spune ca sint multe familii cu parinti analfabeti, care nu vor sa-si dea copiii la scoala. Orzea este mediator scolar abia de o luna de zile si incearca sa faca tot ce se poate pentru ca abandonul scolar sa fie cit mai mic. "Am ajuns sa merg in fiecare dimineata pe la unele case, sa duc copiii la gradinita sau la scoala. Daca nu merg dupa ei, nu vin la scoala. Eu in fiecare dimineata merg la scoala, la gradinita si vad daca au venit toti copiii cu probleme si ma duc acasa dupa cei care absenteaza", spune Orzea.

Parintii nu vad utilitatea invataturii

Directorul Vasile Avram spune ca este o realitate faptul ca multi copii abandoneaza scoala, iar majoritatea spun ca de saracie. "Le mai dam rechizite, carti, caiete, ca sa-i aducem la scoala, dar ei vor mai mult. Daca stau acasa nu mai trebuie sa cheltuiasca parintii bani pe haine, pe incaltaminte. Noi ii ajutam si cu haine, cu tot ce putem, dar ne lovim de mentalitatea parintilor, care spun ca scoala nu le foloseste la nimic".
Pe linga aceste istorii triste, cu zeci de copii care abandoneaza scoala, conducerea Grupului Scolar Insuratei a prezentat si o poveste de succes. In toamna anului trecut, una dintre cele doua clase I ramasese fara invatatoare. Clasa a fost preluata de invatatoarea pensionara Smaranda Rosioru. Clasa este formata in majoritate din copiii de romi spoitori. "Eu am mai avut copii romi in clase de-a lungul timpului, dar niciodata nu am putut sa-mi dau seama de firea lor ca acum. Sint destepti, cuminti, sint chiar mai disciplinati decit cealalta clasa I. Cind au venit la scoala, in toamna, nu stiau nimic, iar acum toti stiu sa citeasca si sa socoteasca. Tot am lucrat numai la scoala, pentru ca acasa copiii nu fac nimic. Majoritatea au parintii analfabeti. Ceea ce am reusit sa fac in aceasta clasa I B, in acest an, mi-a dat o mare satisfactie", a spus bucuroasa invatatoarea Smaranda Rosioru. "Doamna" cunoaste povestile tuturor copiilor din clasa I B. Cu multa satisfactie pune un copil sa citeasca dupa ce ne spune ca, la inceput, l-a crezut o cauza pierduta. Timp de doua luni copilul respectiv nu deschisese gura in clasa. Mai face o demonstratie de lectura cu alte doua fetite care au parintii analfabeti. Despre alte doua, ne spune cu voce mai scazuta ca ea le-a dat hainute pentru ca nu aveau cu ce sa vina la scoala. O parte dintre acesti copii frecventeaza Centrul de zi aflat la citiva pasi de scoala.

Centrele de zi din Insuratei protejeaza 30 de copii cu risc de
abandon

In timp ce in multe localitati nu exista Centre de zi pentru copii, la Insuratei exista doua asemenea amplasamente: unul preluat de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului si cel de-al doilea, construit in colaborare cu o fundatie italiana. Bizar este faptul ca intr-o comunitate cu doua centre de zi, numarul copiilor care au abandonat scoala este atit de mare - 115.
Cele doua amplasamente adapostesc in prezent 30 de copii.
Costurile pentru functionarea acestor centre se ridica la 1,2 miliarde
lei vechi/ anual. Potrivit primarului Ionel Gheorghe, in prezent 60%
din cheltuieli sint sustinute de Consiliul Judetean. Asistentii sociali
din cadrul Primariei au precizat ca au impus conditia prezentei la
scoala pentru copiii din familiile care au solicitat gazduirea in aceste
centre. De asemenea, au precizat ca ar majora numarul copiilor
asistati, dar familiile care au intr-adevar nevoie nu respecta
conditia referitoare la prezenta la cursurile desfasurate in unitatile
de invatamint. "Copiii beneficiaza de mese calde, dar si de
pachetele sub forma de hrana rece. Instructorii de educatie ii ajuta
sa-si scrie temele. De multe ori, acesta este singurul sprijin pe care-
l primesc copiii. Seara, copilul merge din nou in familie. Un copil
este asistat timp de un an, dar daca situatia in familie nu se
amelioreaza, minorul poate fi protejat timp de doi ani. Pentru anul
scolar 2007 - 2008 au fost depuse 40 de dosare de catre familii
care au solicitat gazduirea in centrele noastre. Au fost aprobate 30,
deoarece pentru 10 nu era cazul. Era vorba despre familii
organizate, in care cel putin unul dintre parinti era salariat.
De asemenea, nu era vorba despre o familie numeroasa. Le-am
explicat care sint conditiile si au inteles. Va pot spune ca dupa ce
vin la centrele noastre, situatia scolara a copiilor se imbunatateste,
copiii devin mai ordonati. Avem sedinte si cu parintii", ne-a explicat
Lucica Tudor, inspector de specialitate pe probleme de asistenta
sociala si psihopedagogie speciala. In cursul zilei de marti, masa de
prinz de la Centrul de zi "Pinochio" a inclus supa de galuste,
ostropel, fursecuri, iar in jurul orei 14.30, copiii primesc si un
pachetel sub forma de hrana rece. Centrele de zi pentru copii au
drept scop atit prevenirea abandonului scolar cit si prevenirea
separarii parintilor de copii.

Plan de interventie pentru diminuarea abandonului scolar

Reprezentantii Primariei au tinut sa precizeze ca atunci cind
familiile nevoiase au solicitat sprijin din partea autoritatilor, au fost
ajutate atit din punct de vedere financiar cit si prin consiliere.
Asistentii sociali din cadrul Primariei considera ca principala vina e a
parintilor care dovedesc dezinteres fata de dreptul la educatie al
copilului. Pe de alta parte, primarul comunitatii, Ionel Gheorghe, a
precizat ca nu a existat o colaborare prea strinsa cu reprezentantii
unitatilor scolare pentru diminuarea abandonului scolar.
Potrivit monitorizarii realizate de Directia Generala de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) din punct de vedere al
respectarii dreptului la educatie, in aproape 20 de localitati
brailene exista aproximativ 200 de copii nescolarizati. Dintre
acestia, 115 sint din Insuratei. Odata desprinsi dintr-un cadru
organizat, copiii nu mai stiu de nici un program, lucreaza sau nu la
cimp, pierd timpul. De cele mai multe ori cei mici provin din familii
dezorganizate sau au parinti care se dovedesc a nu fi responsabili
in legatura cu asigurarea unei cresteri armonioase a copiilor. De
fapt, cei mici devin victime ale unui mediu familial nociv, nu stiu ce
inseamna o viata ordonata, sanatoasa, nu isi dezvolta deprinderi de
a invata si nu invata respectul fata de munca. "Am acordat 50 de
ajutoare de urgenta in valoare de aproximativ 6.500 de lei. In
majoritatea situatiilor, am evitat sa le dam banii parintilor si am
preferat sa le cumparam noi copiilor adidasi si imbracaminte. In
familiile unde se inregistreaza abandon scolar, o mare problema
este consumul de alcool al parintilor, iar banii dati pentru copii ajung sa fie cheltuiti pe bautura. De multe ori, nu avem cu cine
discuta", ne-a declarat Valerica Marin, asistent social in cadrul
Departamentului de Asistenta Sociala al Primariei Insuratei.
La rindul sau, primarul Ionel Gheorghe a precizat ca, totusi, locuri de munca sint mai multe, comparativ cu perioada de acum trei sau patru ani si ca adultii din familiile cu situatii precare ar avea unde sa lucreze. Nu e suficient numai ajutorul social sau ajutorul de urgenta.
Familiile care au vrut sa lucreze s-au straduit, alte familii, insa, au
tot asteptat ajutorul social. In plus, in Insuratei exista cele doua centre de zi menite sa previna abandonul scolar dar si
separarea parintilor de copii. "Numarul copiilor care au abandonat
scoala este destul de mare. Nu pot spune ca am avut o colaborare
destul de strinsa cu unitatile de invatamint pentru diminuarea
numarului de copii nescolarizati. Avind in vedere aceasta situatie,
vom proceda la intocmirea unui plan de interventie si vom realiza
noi anchete sociale la aceste familii", ne-a declarat primarul Ionel
Gheorghe.

Drepturile copilului sint "lege"

Drepturile copilului la educatie sint aparate, chipurile, de Legea 272/2004, insa aceasta lege nu fuctioneaza in favoarea copiilor. Acestia sint in continuare privati de educatie din cauza mentalitatilor invechite si a iresponsabilitatii parintilor, impotriva carora statul nu poate lua nici o masura. In legea amintita, la art. 5 aliniatul 2, se precizeaza: "Raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rind parintilor, acestia avind obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile fata de copil tinind seama cu prioritate de interesul superior al acestuia. (3) In subsidiar, responsabilitatea revine colectivitatii locale din care fac parte copilul si familia sa". Cu toate acestea, in Insuratei exista 115 copii nescolarizati, pe care parintii nu-i lasa la scoala. Potrivit actului normativ in vigoare la art. 89, aliniatul (2) se prevede ca neglijarea copilului inseamna omisiunea voluntara sau involuntara, a unei persoane care are responsabilitatea cresterii, ingrijirii sau educarii copilului de a lua orice masura subordonata acestei responsabilitati, fapt care pune in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului". Acesta forma de neglijenta insa nu este considerata contraventie si, ca urmare, nu este prevazuta in lege nici un fel de sanctiune.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro