Teoretic, suntem deja în a doua jumătate a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale de pe 10 noiembrie. De fapt, au mai rămas doar vreo 11 zile de campanie. Dacă n-ar fi reclamele de pe site-uri, de prin publicaţiile care încă se tipăresc şi de pe panourile stradale, parcă n-ai zice că este campanie.
Apar declaraţii ale principalilor candidaţi, mai sunt ceva ştiri de presă, se mai publică din când în cînd câte un sondaj mai mult sau mai puţin credibile, se mai propagă câte o gafă... Dar ceva lipseşte acestei campanii: dezbaterile între candidaţi. Mai apare câte un candidat, invitat singur prin vreun studio de televiziune, lăsat să spună în general ceea ce-şi doreşte, fără a fi deranjat de moderatorii emisiunilor, dar dezbaterile propriu-zise între candidaţi lipsesc cu desăvârşire. Da, candidaţii principali se mai contrează, ici-colo, prin declaraţii acide sau mincinoase, dar numai de la distanţă. De ce nu se mai întâlnesc însă aspiranţii la funcţia supremă în stat faţă în faţă, să-şi spună ce au de spus direct, să se privească în ochi, să le auzim opiniile despre temele de interes ale populaţiei, să răspundă întrebărilor incomode, să se apere de acuzaţiile celorlalţi candidaţi, să explice programul lor de preşedinte.
Aş vrea să o aud pe Viorica Dăncilă vorbind liber limba română, fără ceva pregătit, fără discursuri scrise deja, poate scoasă din sărite de vreo întrebare incomodă a unui contracandidat. Aş vrea să o aud explicând cum stă treaba cu deficitul bugetar, cu împrumuturile uriaşe făcute de guvern, cu găurile de miliarde de euro în buget, cu aşa-zisa inaugurare a Centurii de autostradă a Bacăului, deşi e doar un şantier, în care s-au asfaltat câţiva kilometri. Aş vrea să-l aud pe Dan Barna, explicând cum stă treaba cu „Adevărul despre Dan Barna”, cu politicile economice, cu programul său de posibil preşedinte. Aş vrea să-l aud pe Mircea Diaconu vorbind despre ce (nu) a făcut el ca europarlamentar, despre opiniile lui legate de evenimentele din 10 august 2018, despre cum vedea el România de la Bruxelles. Aş vrea să-l aud pe Theodor Paleologu explicând viziunea sa asupra României. Aş vrea să-l aud pe Klaus Iohannis vorbind despre mandatul său care tocmai se încheie sau pur şi simplu aş vrea să-l aud vorbind.
Nu că n-aş şti cu cine să votez, dar aş vrea ca tot mai mulţi români să aibă sentimentul nu că votează răul cel mai mic, ci că-şi dau votul pentru omul cel mai potrivit.
