• 3 instituţii locale conduc detaşat în clasamentul multianual al achizitorilor prin metoda cumpărării directe: Spitalul Judeţean – 7,1 milioane euro, Primăria Brăila – 3,68 milioane euro şi Spitalul de Pneumoftiziologie – 3,6 milioane euro • cei mai mulţi bani s-au cheltuit în sectorul sănătate pe medicamente, echipamente, consumabile şi auxiliare medicale • în rest, instituţiile au tocat banii pe birotică, papetărie, componente şi consumabile IT • dar şi pe mici lucrări de apă-canalizare-gaze • de altfel „Promotas”, firma fostului consilier judeţean PSD Marcel Motoc a încasat prin astfel de lucrări suma de 1,8 milioane de euro • nici „Pancronex”-ul lui Paul Bordei nu s-a lăsat mai prejos: contracte prin cumpărări directe de circa 1,4 milioane euro
Spitalul Judeţean, cel de pneumoftiziologie şi Primăria Brăila, campioni la cheltuit banii publici prin achiziţii directe. Cele 3 instituţii au tocat în ultimii 10 ani aproape 15 milioane de euro prin atribuirea directă de mini-contracte, astfel încât să nu mai fie nevoie să organizeze licitaţii. Medicamente, auxiliare medicale, papetărie, periferice IT, consumabile, birotică, toate acestea figurează pe lista „micilor” cumpărături care, picătură cu picătură, s-au adunat într-un „fluviu” de cheltuieli care a drenat atâtea milioane de euro din bugetele publice. În listă mai sunt şi tone de carne, conserve, ciocolată, bomboane, pachete de margarină sau unt. De asemenea, s-au cumpărat prin aceeaşi metodă Ipod-uri, Mp3 playere, televizoare, telefoane, camere foto, video şi web. Una peste alta, autorităţile locale din întreg judeţul au cheltuit în perioada analizată peste 33 milioane de euro pe astfel de „mărunţişuri”. Bine, bine, veţi întreba, dar unde s-au dus toţi banii aceştia? La peste 2.000 de firme din Brăila şi din ţară. Vedete incontestabile însă sunt „Promotas” şi „Pancronex” care au încasat 1,8 milioane euro, respectiv aproape 1,4 milioane de euro. Prima companie a fost principalul montator de centrale termice în şcoli, iar a doua firmă a asigurat instituţiilor locale cam tot ce-au avut nevoie pe parte de IT şi conexe. Vă prezentăm în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei” care-şi propune să vă arate cum a cheltuit Brăila banii publici când a intrat la „shopping” pe SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice).
33 milioane de euro, atribuite prin 66.000 de mini-contracte
În cursul lunii august, cotidianul nostru v-a prezentat o analiză privind achiziţiile publice ale întreg judeţului efectuate prin licitaţii, negocieri şi cereri de oferte, ocazie cu care am arătat că în ultimii 10 ani volumul contractelor încheiate s-a ridicat la aproape 600 milioane euro. Vă propunem acum să aruncăm un ochi şi la capitolul achiziţii efectuate prin metoda „cumpărare directă”. Înainte să trecem la cifre, trebuie spus că acest tip de achiziţie era funcţional încă de la lansarea SEAP-ului, doar că era mai puţin folosit de către instituţii. De-a lungul anilor, acest procedeu de achiziţii a devenit foarte popular. Cel mai probabil, pentru că îi asigură autorităţii contractante libertatea de a atribui cui vrea un contract. Principii precum competiţia, transparenţa, posibilitatea contestării şi aşa mai departe sunt lăsate în plan secund. Singurul inconvenient, dacă vreţi, este faptul că valoarea unui contract are o limită, un prag peste care autoritatea contractantă are obligaţia să organizeze alt tip de procedură de achiziţie publică. Dar şi această problemă se rezolvă prin achiziţii repetate. Adică spargi contractul în mini-contracte, sau cumperi puţin şi des, sub pragul limită, şi gata. În linii mari, sistemul funcţionează cam aşa: ofertantul vine în SEAP şi publică într-un catalog propriile produse şi servicii cu preţ, stoc, descriere, etc. Mai departe, vine instituţia publică şi face o comandă de la cine vrea ea să cumpere.
După aceată metodă a cumpărării directe, judeţul nostru a cheltuit din 2007 până acum, peste 33 milioane de euro. Asta reiese din seriile de date multianuale disponibile pe data.gov.ro, pagină web unde instituţiile statului îşi prezintă şi concentrează raportările de bilanţ pe mai multe teme de interes public, inclusiv achiziţiile publice. Pe pagina respectivă sunt menţionate în cazul nostru, aproximativ 66.000 de contracte încheiate prin metoda cumpărare directă, cumulate la 33,38 milioane euro.
Circa o treime din această sumă se concentrează la primele 3 instituţii locale care au făcut astfel de cumpărături din SEAP: Spitalul Judeţean de Urgenţă - 7,14 milioane euro, Primăria Brăila – 3,68 milioane euro şi Spitalul de Pneumoftiziologie – 3,6 milioane euro. De asemenea, achiziţii mici şi multe cu valori cumulate notabile mai au Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – 1,06 milioane euro, Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – 1,04 milioane euro, Direcţia de Sănătate Publică - 0,87 milioane euro, Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila – 0,83 milioane euro, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” - 0,75 milioane euro, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie – 0,72 milioane euro, Spitalul de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” - 0,71 milioane euro, Serviciul de Ambulanţă - 0,69 milioane euro, Consiliul Judeţean Brăila – 0,69 milioane euro, precum şi Inspectoratul Şcolar Judeţean – 0,67 milioane euro.
Societăţile magnet pentru banul public
Care sunt firmele care au încheiat de-a lungul timpului mini-contracte cu instituţiile locale? Lista cuprinde aproximativ 2.000 de companii, dintre care cam un sfert sunt din Brăila, restul, din alte judeţe. Cum s-a împărţit „prada?” Cam 18 milioane de euro au mers la firme din Brăila, alte 7 milioane euro, la firme din Bucureşti şi puţin peste 2 milioane de euro, la societăţi din Galaţi.
Din Brăila, printre firmele cu mai multe contracte se numără, de exemplu, SC „Promotas”, firma fostului consilier judeţean PSD, Marcel Motoc, în portofoliul căreia s-au adunat contracte atribuite după metoda cumpărare directă în valoare de 1,8 milioane euro. Printre clienţi se numără Primăria Brăila, Administraţia Zona Liberă Brăila, Direcţia de Asistenţă Socială şi zeci de unităţi şcolare din municipiu şi judeţ cărora le-a instalat centrale termice şi le-a făcut sau refăcut instalaţiile interioare de apă, gaze şi canalizare, plus montaj de aparate de aer condiţionat.
Şi „Pancronex”, firma la care acţionar majoritar este omul de afaceri Paul Bordei, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ Brăila, este printre învingători. Societatea cu pricina are trecute în palmares contracte însumând 1,4 milioane euro, primii trei cei mai mari clienţi fiind Primăria Brăila cu 0,28 milioane euro, Consiliul Judeţean cu 0,16 milioane şi 0,11 milioane euro - CUP Dunărea. În rest, printre clienţi se mai numără unităţile spitaliceşti, Protecţia Copilului, Prefectura, Fiscul, Biblioteca Judeţeană, Poliţia Judeţului, sau Casa de Sănătate. Acestor instituţii, firma le-a livrat calculatoare şi diverse componente sau periferice, scanere, softuri, licenţe, aparate foto, imprimante, monitoare, plus servicii, piese de schimb şi consumabile în domeniul IT.
Apoi pe listă mai apare şi SC „Obsidian Com”, afacerea Aurei-Florentina Aramă (fostă Chiriţă), companie care a asigurat mai multor instituţii brăilene, printre care Agenţia de Şomaj, Tribunalul Brăila, Oficiul de Cadastru, Direcţia de Sănătate Publică, produse de birotică dar şi consumabile pentru imprimante şi copiatoare. Toate acestea, cumulat undeva la circa 2 milioane de euro.
Pe lista firmelor din Brăila care au adunat sume frumuşele în perioada analizată mai apar „Stedyan Com” - 2,41 milioane euro, „Spectrum” - 0,7 milioane euro, „Tigotrix” - 0,47 milioane euro şi „Trident” - 0,45 milioane euro (firme aparţinând familiilor Beliciu şi Istrate), „Termhidro” - 0,63 milioane euro, „Obiobra Cons” (firma familiei fostului prefect Gheorghi Obreja) – 0,91 milioane euro, „Com Danimex” - 0,49 milioane euro, „Comision Trade” (firma omului de afaceri Florin Cîrligea) – 0,33 milioane euro, „Apan Auto” (aparţinând familiei omului de afaceri Mircea Andreev) – 0,58 milioane euro, „Concivia” SA (aparţinând familiei fostului preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu) – 0,17 milioane euro, sau „Paper Print Invest” - 0,52 milioane euro.
În cazul firmelor din Galaţi, pe primele locuri se poziţionează două dintre societăţile membre ale grupului gestionat de familia Stăncic: „Cricons” şi „Tancrad” însumând cam 0,4 milioane euro.
Mai trebuie spus că în cazul firmelor din capitală, cele mai mari cumpărături au fost făcute de la „Metro Cash&Carry” - aproape 0,3 milioane euro, pe locuri furntaşe fiind şi companii din domeniul farmaceutic cu sediul în Bucureşti.
Funcţionarii s-au şters undeva cu 8.500 de euro, sub formă de hârtie igienică
Dacă intrăm un pic în detaliu pe lista generală de cumpărături ies în evidenţă câteva achiziţii. Iată şi câteva exemple. Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă Brăila, organizaţie înfiinţată sub umbrela Consiliului Judeţean în perioada de mandat a fostului şef de judeţ Gheorghe Bunea Stancu, a avut stringentă nevoie de un iPod Suffle de 2GB pe care a dat, în 2009, puţin peste 321 de euro, dar şi de un Mp3 Player în valoare de 223 euro, de un reportofon de 181 euro, dar şi de un set de Badminton – aproape 140 euro. Aceeaşi organizaţie a mai cumpărat şi un glucometru, un tensiometru dar şi jocuri Puzzle.
Pe listele de cumpărături mai apar şi baxurile de hârtie igienică în valoare de vreo 8.500 de euro. Evident că au fost şi instituţii care au cerut produse de acest gen însă din gama premium. De exemplu, la Primăria din Salcia Tudor, obrazul subţire se ţine cu hârtie igienică Zewa, iar la Jirlău cu Jumbo Neutral Premium alb – Tork.
