Recent, un grup de parlamentari PSD a iniţiat un proiect legislativ prin care proprietarii de păduri ar putea să defrişeze copacii fără restricţii, pentru a construi pensiuni turistice. Printre cei 38 de parlamentari se află şi doi brăileni: deputaţii Marian Dragomir şi Cristian Rizea. Prezenţa lor pe această listă poate părea cel puţin ciudată, în contextul în care, după cum se ştie, un grup de oameni de afaceri brăileni încearcă de ani de zile să găsească o portiţă legală prin care să defrişeze o porţiune din pădurea Stejaru, de la marginea municipiului. Atât Dragomir, cât şi Rizea aproape că se jură, însă, pe ce au mai sfânt, că iniţiativa lor nu are nimic de-a face cu pădurea Stejaru. Fiecare a găsit o explicaţie proprie pentru a-şi susţine "inocenţa". Dragomir zice că legea pentru care a semnat se referă strict la pădurile din zonele montane, nicidecum la cele de la câmpie. La rândul lui, Rizea afirmă că el a semnat pentru o lege care permite tăierea copacilor doar pentru a se face loc unor pensiuni turistice, nu unor ansambluri sportive şi rezidenţiale, cum vor să facă cei care au pus ochii pe pădurea Stejaru.
Deocamdată, planul aşa-numiţilor investitori bate pasul pe loc, deoarece Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila se ţine tare pe poziţie şi refuză să elibereze aviz de mediu pentru executarea de defrişări în trupul de pădure de la marginea municipiului, până când nu vor fi îndeplinite toate prevederile legale.
"Nu-i arăta lupului pădurea", dar nici pesediştilor. Cam aşa ar trebui să sune în prezent vechea zicală românească, în special dacă ne gândim la iniţiativa legislativă a social democraţilor ce permite tăierea pe porţiuni mari sau chiar integrală a pădurilor private. Potrivit presei centrale, recent, în frunte cu PSD-istul Cătălin Rădulescu, 38 de deputaţi şi-au propus să dea liber la defrişări pentru proprietarii de păduri în ideea construirii de pensiuni, terenuri de recreere sau agrement, în scop turistic. Mai exact, 37 de pesedişti, printre care şi brăilenii Cristian Rizea şi Marian Dragomir, precum şi un conservator şi-au pus luna aceasta semnătura pe o serie de amendamente aduse la Codul Silvic, astfel încât, potrivit presei naţionale, nu doar că pădurile ar putea fi incluse în intravilan, ci chiar scoase din fondul forestier naţional până la 100% din suprafaţă, şi nu doar 5%, maximum 200 de metri pătraţi, aşa cum prevede legea actual. De asemenea, semnificativ este faptul că zece dintre ei sunt proprietari de păduri şi chiar dacă au dat cu subsemnatul pentru susţinerea iniţiativei legislative, acum mulţi dintre deputaţi bat în retragere. Şi asta, în special după ce propunerea nu s-a bucurat de susţinerea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, ministrul Doina Pană afirmând că regimul silvic va rămâne la fel de strict şi că nu va permite imobiliare în păduri, indiferent de partidul care propune aşa ceva.
Interesant este însă de văzut cum va afecta iniţiativa celor 38 de membri ai Camerei Deputaţilor pădurea Stejaru din Brăila.
Dragomir: "Nefiind în zona montană, degeaba speră unii că vor putea defrişa pădurea Stejaru"
Contactat telefonic de redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei", deputatul PSD Marian Dragomir a confirmat că se află printre susţinătorii acestui proiect de lege. El a afirmat că din punctul său de vedere ideea este excelentă pentru turismul românesc şi că defrişările nu reprezintă o problemă pentru că orice tăiere de copac va fi compensată prin plantarea de puieţi în alte zone. Dragomir a sublinat că nu deţine păduri şi că a ales să susţină legea deoarece va crea foarte multe locuri de muncă. "Proiectul de lege conţine explicit prevederi care asigură dezvoltarea turismului montan în mod echilibrat prin crearea posibilităţii de realizare a unor pensiuni, spaţii de agrement, spa în scop turistic, fără a afecta fondul forestier naţional. Orice tăiere de pădure obligă prin textul proiectului de lege la împădurirea unei suprafeţe egale cu suprafaţa terenului scos din fondul forestier. Consider că acest proiect de lege este benefic pentru dezvoltarea turismului montan, pentru creşterea încasărilor la bugetul local şi în mod special pentru crearea de locuri de muncă. Nici eu şi nimeni din familia mea nu avem în proprietate sau alte forme păduri şi nici nu intenţionez să cumpăr păduri, nu am avut niciodată pensiuni, spaţii de agrement şi nu poate exista interes personal", a declarat Dragomir. Cât despre modul în care acest proiect de lege va afecta soarta pădurii Stejaru din judeţul nostru, deputatul s-a arătat extrem de circumspect. Acesta a precizat că legea pe care a semnat-o specifică foarte clar că se adresează în mod expres zonelor de munte şi nu oricăror păduri. "Nefiind în zona montană, degeaba speră unii că prin acest proiect vor putea defrişa pădurea de la Stejaru deoarece acest proiect de lege nu-i ajută. Eu susţin păstrarea pădurii de la Stejaru, care alături de pădurea din zona inundabilă dintre Brăila şi Galaţi reprezintă cei doi plămâni ai Municipiului Brăila", a mai completat sursa citată.
Rizea nu mai este atât de sigur că susţine proiectul
În ceea ce-l priveşte pe deputatul social democrat Cristian Rizea, acesta a declarat că deşi a semnat iniţial proiectul de lege pentru că l-a considerat un element în favoarea turismului românesc, nu este de acord cu defrişarea unei porţiuni prea mari de păduri, fie ele şi private. Concret, acesta a subliniat că discuţiile iniţiale au fost pentru tăierea unei suprafeţe maxime de 20% din păduri şi numai pentru scop turistic, însă iniţiatorii proiectului au mărit procentul la 30%, lucru cu care nu mai este de acord. Chiar şi aşa, deputatul a punctat că momentan iniţiativa legislativă a fost retrasă şi că este supusă unor revizuiri. "Părerea mea este că iniţiativa nu era rea. Cum să vă spun eu, din păcate ea nu a fost în primul rând prezentată de colegii mei parlamentari într-o formă în care trebuia. Să se spună foarte explicit care sunt avantajele, dezavantajele şi că de fapt nu afectează suprafeţe mari de păduri. Până la urmă vorbim doar de porţiuni care ţin de domeniul privat, de proprietatea privată a unui cetăţean şi nu vorbim de suprafeţe din domeniul public sub nicio formă. Legea aceasta există şi în alte ţări membre ale Uniunii Europene. (...) La ora asta, fiecare privat, orice cetăţean din România care deţine o pădure în proprietate - pentru că ştiţi bine s-au retrocedat foarte multe, unii le-au moştenit -, nu pot să defrişeze decât 5% pentru a-şi face poate o casă să locuiască. România e o ţară foarte frumoasă şi tot ne uităm la alţii la care turismul merge foarte bine, am putea compara România pe zona asta de deal şi munte cu Austria, unde vedem nenumărate pensiuni cei care am fost acolo şi sunt mulţi cetăţeni români care merg şi văd. Eu propusesem să mergem până la 20%. Văd că acum colegii mei, ceilalţi 37 de semnatari, au propus 30%. Pot să vă spun că în urma discuţiilor care au existat şi în urma poziţiei mele publice, m-au anunţat colegii mei că au retras proiectul şi propun o modificare de un procent de maxim 30%. Eu am declarat public că aş merge până la un procent de maxim 20%, pentru că ştim bine ce eforturi se fac pentru ecologizare. Vorbim şi de păstrarea pădurilor, până la urmă vorbim de oxigen, de un aer cât mai curat", a declarat Rizea. Totodată, parlamentarul a punctat că din punctul său de vedere ar trebui să se apeleze la specialişti, să se facă o dezbatere publică pe acest subiect unde să fie invitat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Doina Pană, dar şi ONG-uri şi asociaţii de turism. "Omul deţine proprietatea respectivă, deţine pădurea şi noi Parlamentul vrem să îi dăm posibilitatea să folosească, să stimulăm şi turismul în egală măsură, dar să îi dăm şi lui această posibilitate pentru că e păcat. Altfel ţin pădurile degeaba, le vând uneori pe te miri ce, se mai fură, se taie copacii şi aşa măcar am putea avea un control mult mai strict, inclusiv dacă vorbim de aceste spaţii private ale oamenilor. (...) Eu nu sunt proprietar de păduri. Am înţeles că erau câţiva din cei 38 de semnatari care deţineau păduri şi, cine ştie, poate existau semne de întrebare că ar fi avut vreun interes personal. Nu pot să mă pronunţ. Eu nu sunt de acord cu astfel de lucruri ca un parlamentar care are un interes personal să iniţieze un proiect de lege. Oricum eu vă spun că pe lista semnatarilor sunt persoane onorabile. Eu nu cred că cineva dintre colegii mei ar fi făcut-o pentru vreun interes personal. Este şi Viorel Ştefan, colegul nostru de la Galaţi, care e viitorul preşedinte al Comisiei de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor, Ion Mocioalcă, preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, colegii tineri - Mihai Sturzu şi alţii, domnul Anghel Stanciu, parlamentar cu vechi state. Adică oameni cu experienţă. Dar acest proiect de lege nu a fost prezentat într-o manieră astfel încât să dea şi credibilitate şi să prezinte real cum stau lucrurile", a mai afirmat sursa citată.
"Atenţie mare! Eu vorbesc exclusiv de o chestiune turistică"
Întrebat cum va afecta proiectul legislativ pădurea Stejaru din Brăila, deputatul Cristian Rizea a punctat că legea se referă strict la obiective turistice, nu la baze sportive sau o zonă rezidenţială, aşa cum prevede proiectul proprietarilor. "Ar fi influenţat dacă ei acolo făceau un obiectiv turistic. Atenţie! O pensiune, hotel, dar nu cartier imobiliar, de vile, de blocuri. Atenţie mare! Eu vorbesc exclusiv de o chestiune turistică. Obiectiv turistic înseamnă să te acreditezi la Ministerul Turismului şi să funcţionezi în regimul în care funcţionează toate pensiunile şi hotelurile din România. Nu vorbim de o bază sportivă. (...) Deocamdată trebuie să respecte legea. Agenţia respectivă de mediu care nu le-a dat autorizarea a aplicat legea şi e normal aşa. Când te implici în aşa ceva trebuie să cunoşti că 5% e procentul pe care poţi să-l defrişezi. Unde e lege, nu-i tocmeală", a conchis Rizea.
După cum v-am mai informat, un grup de investitori locali, proprietari pe 13 hectare din suprafaţa pădurii Stejaru, vor să defrişeze o porţiune din terenul deţinut de ei pentru amenajarea unui aşa-numit Ansamblu Social Sportiv "Dunărea". Iniţiativa lor a fost vehement criticată de organizaţiile de mediu brăilene. Din acest grup fac parte 14 persoane ce nu s-au făcut remarcate până în prezent nici în mediul de afaceri, nici în cel politic, dar despre care s-a spus că ar fi interpuşi ai unor politicieni, poliţişti şi magistraţi. Cei 14 nu au reuşit deocamdată să îşi pună planul în aplicare, deoarece nu au primit avizul de mediu din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila. APM a refuzat să elibereze aceste avize motivând că planul de urbanism prezentat de investitori nu îndeplineşte toate criteriile legale. Investitorii, reprezentaţi de Gheorghe Periverzov au dat în judecată APM, iar în luna iulie 2013 Tribunalul Brăila a emis un verdict prin care Agenţia de Mediu era somată să elibereze avizul de mediu solicitat. APM Brăila a făcut recurs, iar procesul se judecă în prezent la Curtea de Apel Galaţi. Chiar ieri, luni, 23 iunie, a fost un termen, prin care s-a stabilit un expert care, până la următorul termen - 30 septembrie a.c. - trebuie să prezinte o nouă expertiză legată de proiectul de defrişare a suprafeţei de pădure aflate în litigiu.
Lista deputaţilor care au iniţiat legea anti-pădure
Cei 38 de deputaţi care au semnat iniţiativa legislativă privind defrişarea pădurilor private sunt: PSD-iştii Cătălin Rădulescu, Ioan Adam, Petru Andea, Ioan Benga, Birchall Ana, Bogdan Gheorghe Dănuţ, Corneliu Buicu, Dorel Căprar, Gheorghe Ciobanu, Ion Ciolacu, Vlad Cosma, Ioan Dîrzu, Viorel Marian Dragomir, Mircea Drăghici, Sonia Maria Drăghici, Mihăiţă Găină, Vasile Gliga, Horia Grama, Florin Iordache, Corenl Itu, Marius Manolache, Flavius-Luigi Măduţă, Vasile Mocanu, Ion Mocioalcă, Emil Niţă, Ninel Peia, Constantin Rădulescu, Neculai Răţoi, Cristian Rizea, Anghel Stanciu, Mihai Sturzu, Viorel Ştefan, Cătălina Ştefănescu, Cătălin Tiuch, Rodin Traicu, Aurel Vlădoiu, Mihai Weber şi PC-istul Cătălin Drăguşanu.
