Zeci de lucrări investiţionale pe parte de infrastructură locală în valoare de sute de milioane de lei sunt blocate din lipsa alocărilor bugetare promise primarilor de comune prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) - celebra OG nr. 28/2013, mai cunoscută drept "Banii lui Dragnea". Astfel s-a spart marele balon de săpun folosit de Guvernul Ponta pentru a atrage spre aria de influenţă a PSD primarii de altă coloratură politică, la pachet cu o altă găselniţă, "Ordonanţa Traseiştilor". Atraşi de mirajul milioanelor declarate ca fiind disponibile pentru lucrările de infrastructură locală, zeci de primari brăileni au făcut licitaţii, au contractat lucrări, însă de 4 luni nu a mai venit nici un ban de la buget. Ce înseamnă asta pentru autorităţile care au accesat PNDL? Simplu: primarii sunt buni de plată! De altfel, primii care s-au plâns au fost consilierii judeţeni ai PNL care au emis ieri un comunicat pe această temă. O statistică a Consiliului Judeţean Brăila arată dimensiunea păcălelii: din totalul de aproape 400 milioane lei accesate de judeţul nostru prin PNDL, până la final de 2014 s-au făcut deconturi, în medie, undeva în jurul a 10%. Îngrijorat cel mai probabil de dimensiunea scandalului pe cale de a se isca, preşedintele interimar al CJ, Viorel Mortu, se afla ieri pe drum spre Bucureşti unde voia să deschidă în cadru oficial problema decontărilor pentru OG 28/2013.
Primarii din judeţ sunt de-a dreptul panicaţi la gândul că va trebui să suporte din buzunarul propriilor bugete proiectele de milioane de lei accesate la îndemnul Guvernului Ponta pe celebra OG 28/2013 - "Banii lui Dragnea". Şi cum altfel să reacţioneze când văd că de la începutul acestui an n-au mai primit nici un bănuţ pentru a plăti constructorii care lucrează la modernizări de drumuri locale. De altfel, nici în 2014 bugetul nu s-a arătat mai generos cu decontarea lucrărilor. Asta, în contextul în care primarii au fost încurajaţi să acceseze şi li s-au aprobat de către Ministerul Dezvoltării condus de PSD-istul Liviu Dragnea, instituţia care gestionează PNDL, proiecte investiţionale de ordinul milioanelor de lei.
O statistică a Consiliului Judeţean Brăila privind obiectivele de investiţii finanţate prin OG 28/2013 arată că la nivel judeţean sunt deschise, în diferite faze de lucrări, 50 de şantiere, majoritatea pe asfaltări de drumuri judeţene, comunale şi străzi, în valoare totală de circa 393 milioane lei, inclusiv TVA. Majoritatea comunelor din judeţ sunt prinse cu câte un proiect însă sunt şi excepţii aşa cum este cazul Măxineni, Ciocile, Frecăţei, Galbenu, Gradiştea, Stăncuţa, Traian, Tichileşti şi Vişani unde se derulează 2 sau chiar 3 proiecte investiţionale. Alături de comune, Consiliul Judeţean are şi el un proiect de reabilitare a unui drum judeţean, la fel şi municipiul, cu 3 astfel de proiecte (două privind reabilitarea Calea Călăraşilor şi Şoseaua Buzăului dinspre Barieră către şoseaua de Centură, plus Calea Galaţi). Evident, cea mai mare valoare de proiect o are CJ-ul cu 30,3 milioane lei (inclusiv TVA), urmat de investiţia de la Făurei constând în reabilitarea reţelei stradale cu o valoare totală de 28,2 milioane lei şi abia pe locul 3 apare municipiul cu cele 3 proiecte menţionate anterior, cumulate la 18,7 milioane lei. Investiţii majore derulează şi comunele Ciocile (ex-PDL acum PNL) - 17,3 milioane, Măxineni (UNPR) - 16,4 milioane lei, Viziru (PSD) - 15,9 milioane şi Ianca (PSD) - 14,5 milioane lei. La polul opus, există comune unde proiectele sunt ceva mai mici ca valori accesate, aşa cum este cazul Gropeni (PSD) - 0,5 milioane lei, Surdila Găiseanca (PSD) - 1,9 milioane lei, Tudor Vladimirescu (PSD) - 2,2 milioane sau Romanu (PSD) - 2,6 milioane lei.
Dacă tot am deschis capitolul alocări de finanţare pe culori politice ale primarilor, aceeaşi statistică a CJ-ului arată, în mod evident, că aproape jumătate din sume au fost dirijate către UAT-uri PSD-iste (21 primării cu o valoare totală de 185,2 milioane lei), urmate de UAT-uri conduse de liberali (7 primării - 51,1 milioane lei) şi ex-PDL-iste între timp înglobate în PNL (5 primării - 46,6 milioane lei). Pe listă mai apar şi 3 primării UNPR-iste cu valori cumulate ale investiţiilor undeva la puţin peste 33 milioane lei, iar în final ar mai fi şi oraşul Făurei (PC) cu un buget total de 28,2 milioane lei.
Rectificarea din iulie ar rezolva problema
Privite în ansamblu aceste bugete sunt impresionante pentru că discutăm, până la urmă, despre investiţii de milioane de lei, sau chiar zeci de milioane în unele cazuri. Problema mare este însă în decontarea efectivă a acestor lucrări întrucât, după cum arată statistica CJ Brăila, procentul de decontare este undeva de 9 - 10%. Cu alte cuvinte, sumele decontate până acum sunt mici. Ce-i drept, majoritatea contractelor au fost încheiate în cursul lui 2014, ceea ce înseamnă că procentul de mai sus se referă la decontări pe un an. Cum însă regula finanţării prin PNDL spune că lucrarea se stinge în 3 ani, ar fi trebuit ca, în medie, pe primul an de contract, statul să fi decontat undeva la 30 - 33% din lucrări, ceea ce, iată, nu s-a întâmplat. Ca lucrurile să se complice şi mai mult, de la începutul acestui an nu s-a mai decontat nici un leu pentru aceste proiecte. Iar fenomenul a fost confirmat inclusiv de către autorităţile locale. "Din câte am înţeles, a fost o scăpare a celor de la minister (Ministerul Dezvoltării - n.r.), care nu au trecut aceste investiţii în bugetul pe anul în curs. Banii există, dar nu au fost trecuţi în buget. Înţeleg că problema se va rezova la rectificarea bugetară, când se va face corecţia în documente", ne-a declarat primarul municipiului, Aurel Simionescu. Întrebat cum s-a descurcat totuşi cu lucrările începute atât pe Calea Călăraşilor, pe Şoseaua Buzăului, cât şi pe Calea Galaţi, edilul şef a punctat că, deocamdată, nu a avut probleme. Asta deoarece decontările s-au făcut din contribuţia bugetului local: "Mergem mai departe cu proiectele pe care le avem în derulare în municipiu, pe partea noastră de cofinanţare, de 25%".
PNL Brăila: "O păcăleală a Guvernului Ponta bagă în faliment primăriile din judeţ"
Mult mai îngrijoraţi s-au arătat însă primarii liberali din judeţ care şi-au mandatat conducerea organizaţiei locale de partid să tragă semnalul de alarmă. Într-un comunicat de presă emis, ieri, PNL Brăila atrage atenţia asupra "situaţiei generate de Guvernul Ponta care produce efecte negative în mai multe comunităţi brăilene. În plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului 2014, Guvernul Ponta a emis Ordonanţa nr. 28/2014, prin care primarii au fost minţiţi că vor primi fonduri guvernamentale pentru asfaltarea de drumuri. În baza acestei promisiuni, primarii au organizat proceduri de achiziţie şi au semnat contracte pentru lucrări de reabilitare a infrastructurii rutiere. Reprezentanţii Guvernului Ponta nu au precizat, însă, că toate contractele de finanţare încheiate au fost valabile doar până la sfârşitul anului 2014 şi că s-au putut deconta doar lucrările executate până la 31 decembrie".
De asemenea, consilierii judeţeni ai PNL reclamă situaţii clare în cel puţin 12 comune, acolo unde există primari liberali care se află în această situaţie. Aceştia dau exemplul comunei Unirea unde dintr-o lucrare de peste 6,2 milioane de lei, Guvernul a decontat doar 200.000 de lei, precum şi cazul Ciocile, unde s-a făcut acelaşi decont, raportat la o investiţie totală de 10,7 milioane de lei.
"A fost una dintre cele mai mari păcăleli ale Guvernului Ponta: primarii au antamat cheltuieli, prin semnarea de contracte de execuţie, iar apoi au aflat că Guvernul Ponta nu mai decontează decât lucrările executate până la sfârşitul lui 2014. (...) Astăzi, ne aflăm în situaţia în care primarii care au crezut în promisiunile Guvernului trebuie să suporte din bugetele locale contravaloarea lucrărilor contractate. Problema este că fondurile de la bugetele locale sunt insuficiente, iar prestatorii de servicii pot cere insolvenţa primăriilor care nu au de unde să plătească", a avertizat Vasile Cortez, consilier judeţean PNL.
Şedinţă extraordinară a CJ pe tema investiţiilor din judeţ
Tot consilierii liberali au făcut şi un apel către parlamentarii de Brăila, conducerea administraţiei locale, în special preşedintele interimar Viorel Mortu, de a interveni la centru pentru a remedia problemele.
Întrebat săptămâna aceasta în privinţa alocărilor pe ordonanţa "Banii lui Dragnea", interimarul de la CJ Brăila, a confirmat faptul că de la începutul anului nu s-au mai făcut decontări, dar a precizat că se aşteaptă ca situaţia să se remedieze la următoarea rectificare bugetară. Problema este că totuşi rectificarea se face de obicei undeva în iulie, răstimp în care facturile constructorilor trebuie totuşi plătite. "Din păcate, deşi există un mare orizont de aşteptare privind Ordonanţa 28 cu investiţii foarte mari în judeţul Brăila, zona aceasta pare deocamdată amânată de la finanţare, până în iulie când se va face rectificare de buget", a spus Viorel Mortu. În cursul zilei de ieri, reporterii "Obiectiv" l-au contactat din nou pe social-democrat, ocazie cu care acesta a precizat că se afla în drum spre Bucureşti unde avea în plan să abordeze, la nivel ministerial, problema decontărilor pe OG 28/2013.
În aceeaşi ordine de idei, conducerea Consiliului Judeţean are de gând să organizeze o şedinţă extraordinară, în cursul săptămânii viitoare, ocazie cu care se va analiza situaţia tuturor proiectelor investiţionale derulate de către comunele din judeţ.
Scandalul baronului de Cluj, Horea Uioreanu
PNDL se finanţează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul Ministerului Dezvoltării. De fapt, contractorii ar trebui să suporte din buzunarul propriu lucrările pe care le vor executa, urmând a-şi recupera banii pentru munca prestată, în limita fondurilor aprobate prin legea bugetului de stat, precum şi de la bugetele locale. Ca o paranteză, legat de PNDL, trebuie amintit că pocurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au în lucru un dosar privind distribuirea preferenţială a contractelor finanţate prin acest program, mai precis este vorba despre cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, pe care DNA îl acuză că ar fi cerut şi primit mită de la un om de afaceri dornic să prindă un contract de lucrări pe bani publici, prin OG 28/2013. DNA susţine că după ce a primit de la afacerist prima tranşă de mită, Uioreanu a cerut şi a primit de la Ministerul Dezvoltării finanţări de peste 3 milioane lei pentru firma mituitorului. Banii au fost alocaţi, aşa cum am spus în baza OG 28/2013, de Ministerul Dezvoltării condus de Liviu Dragnea. De altfel şi răposatul Culiţă Tărîţă, fostul preşedinte al CJ Neamţ, a acuzat practici mafiote în alocarea banilor prin aceeaşi OG 28/2013. Culiţă a declarat public faptul că Ministerul Dezvoltării i-ar fi cerut să direcţioneze o parte din banii primiţi în baza celebrei ordonanţe către anumite firme.
