Mergi la conţinutul principal

Lipsă probe. Criminali liberi

Tinerii acuzaţi de crima din Gradiştea, care la reconstituire şi-au recunoscut fapta, ba chiar au explicat cum au omorât-o pe tanti Marcela, s-au sucit acum, zic că sunt nevinovaţi, iar instanţa superioară a arătat în motivare că probele nu dovedesc clar că ei sunt autorii. Ba chiar şi câinele de urmă "Rex", caracterizat ca fiind specialist în prinderea criminalilor şi care s-a oprit chiar la casele inculpaţilor Mocanu Ionuţ, Mocanu Marcel, Mocanu Valentin Ciprian şi Baboi Radu, ar fi putut încurca urmele, cred judecătorii. Nici martorii audiaţi în cauză nu i-ar fi indicat ca făptaşi pe cei patru romi. Rezultatele probelor ADN, care nu au venit încă, sunt singurele care pot face lumină în cazul oribilei crime de la Gradiştea.
Acestea sunt concluziile Curţii de Apel Galaţi, instanţa care a judecat contestaţiile împotriva arestării preventive a inculpaţilor şi a decis ca aceştia să fie cercetaţi sub control judiciar, ei întorcându-se acasă. De la eliberarea suspecţilor, pe 26 iunie, localnicii din Gradiştea stau cu frica în sân, zi şi noapte, ba îşi ţin porţile şi uşile de la case închise chiar şi în timpul zilei. Doar familiile celor acuzaţi de crimă le susţin nevinovăţia, toţi spunând că în seara când s-a produs fapta cei patru ar fi fost acasă, în pat şi nicidecum pe stradă. Pe de altă parte, oamenii din sat, dar şi primarul comunei Gradiştea sunt convinşi că fraţii Mocanu şi Baboi Radu sunt cel mai sigur autorii. Rămâne de văzut ce vor arăta probele ADN.

Bătaia poliţiştilor i-ar fi făcut să recunoască omorul

În faţa judecătorilor Curţii de de Apel Galaţi, tinerii acuzaţi de crimă au arătat că nu mai suportă să stea în arest preventiv şi au spus că ar fi fost ameninţaţi şi bătuţi de organele de politie, ceea ce i-a determinat să recunoască omorul. Suspecţii au declarat că nu au făcut nimic şi că au aflat despre comiterea faptei şi posibilul autor al ei din zvon public. Potrivit motivării puse la dispoziţie de CA Galaţi, câinele poliţist care i-a depistat pe criminali ar fi putut lua greşit urmele. Asta în condiţiile în care s-a folosit câinele poliţist pentru verificarea urmei de miros găsită pe o şipcă de lemn, la locul faptei. "Această probă prezintă însă unele limite. În primul rând, se constată că luarea urmei s-a făcut în condiţii de burniţă, la temperatura de 4-6 grade C. Aceste împrejurări puteau conduce la dispariţia mirosului adevăraţilor făptaşi şi puteau genera unele erori din partea câinelui de urmă. În al doilea rând, se constată că la a doua preluare, câinelui de urmă i s-a dat să miroasă gardul din care organele de urmărire penală au presupus că a fost smulsă şipca folosită la comiterea infracţiunii, nu şipca propriu-zisă, găsită în câmpul infracţional, aşa cum ar fi fost corect. (...) Celelalte probe reprezintă, în fapt, probe indirecte sau simple suspiciuni care nu pot căpăta forţa probantă decât coroborate cu alte probe directe, ştiinţifice, certe. Niciunul din martorii audiaţi până în prezent nu îi indică în mod concret pe inculpaţi ca autori ai faptei. Singura probă ştiinţifică, certã, indubitabilă şi relevantă cauzei este reprezentată de efectuarea expertizei biocriminalistice genetice având ca obiect stabilirea probelor ADN ale victimelor şi inculpaţilor, precum şi identificarea probelor ADN ale probelor biologice descoperite la cercetarea la faţa locului şi examinarea cadavrului victimei, la examinarea inculpaţilor şi la examinarea obiectelor de îmbrăcăminte ridicate de la aceştia", a arătat judecătorul CA Galaţi în motivarea transmisă ieri redactorilor "Obiectiv- Vocea Brăilei".
Totuşi, rezultatele la probele ADN nu au ajuns încă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, după cum ne-a spus zilele trecute Prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul (PT) Brăila, Fănel Mihalcea. În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize privind stabilirea profilului ADN care se efectuează la Institutul de Medicină Legală Iaşi.

Întârziere în dispunerea efectuării probei ADN

Potrivit judecătorului Curţii de Apel Galaţi, se constată că această probă a fost dispusă de procuror, prin ordonanţă abia pe 8 mai 2015 "cu o întârziere nejustificat de mare, raportat la data săvârşirii faptelor şi recoltarea acestor probe biologice (23/24.02.2015)". Asta deşi ele au fost prelevate cu ocazia cercetării locului faptei şi al efectuării autopsiei, fiind ambalate în 8 plicuri sigilate. "Organul de urmărire penală a solicitat în mod repetat, timp de 3 luni luarea şi prelungirea arestului preventiv al inculpaţilor, iar pentru a se administra această probă (n.r. - ADN), cererea a fost formulată în referatul cu propunere de prelungire şi admisă de două ori. Din actele de la dosarul cauzei nu rezultă de ce această probă ştiinţifică nu a putut fi administrată timp de aproximativ 2 luni de zile, după cum nu rezultă nici data la care această expertiză dispusă va fi realizată", se mai precizează în motivarea instanţei superioare. De asemenea, Curtea a constatat că procurorul de caz nu a mai considerat necesară ataşarea rezultatelor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopicã raportat la amprentele identificate cu ocazia cercetării locului faptei la 24 februarie 2015, iar în privinţa întocmirii raportului de expertiză medico-legală incluzând rezultatele examenelor histopatologice de laborator, Curtea a apreciat că inculpaţii nu pot influenţa în niciun mod rezultatele acestei expertize medico-legale. "Totodată, întocmirea actului de urmărire penală nu presupune, cu necesitate, menţinerea inculpaţilor în stare de arest preventiv, aceştia neputând influenţa, în niciun mod, întocmirea acelui act de sesizare".

Inculpaţii au negat săvârşirea omorului după o lună

În actul Curţii de Apel Galaţi se mai arată că, fiind audiaţi în calitate de suspecţi, de către procuror, inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor şi au relatat modul de săvârşire a faptelor. Ulterior, audiaţi tot de către procuror, la data de 31 martie 2015, în calitate de inculpaţi aceştia au negat săvârşirea faptelor, arătând că ar fi fost bătuţi de către organele de poliţie şi siliţi să recunoască. "Cu ocazia audierii lor de către Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi de la Tribunalul Brăila, cu ocazia propunerii de arestare preventivă, aceştia au recunoscut faptele, indicând participarea fiecăruia.
Ulterior, cu ocazia prelungirii arestării preventive nu au mai dat declaraţii, dar în ultimul cuvânt, cu ocazia judecării propunerii de prelungire a arestării preventive, au arătat că nu recunosc săvârşirea faptei şi că nu sunt ei autorii acesteia, neavând niciun mobil în săvârşirea faptei deoarece se aflau în relaţii bune cu victima. Au arătat că iniţial au recunoscut săvârşirea faptei deoarece au fost bătuţi de organele de poliţie. Privitor la procesele-verbale de conducere în teren şi planşele foto aferente, din care rezultă că inculpaţii indică principalele momente ale săvârşirii faptei, rezultând indirect că recunosc săvârşirea acesteia, inculpaţii au arătat că aflându-se în stare de arest, anterior procedării la conducerea în teren, au fost bătuţi de către organele de poliţie, care le-au sugerat cum să procedeze la conducerea în teren", mai arată instanţa superioară în motivare.
Potrivit instanţei, spre deosebire de perioadele anterioare, recunoaşterea inculpatului (suspectului) nu mai reprezintă «regina probelor» în stabilirea vinovăţiei acestuia în săvârşirea faptei imputate. Recunoaşterea inculpatului, arată judecătorii, trebuie coroborată cu alte mijloace de probă (de preferat, probe ştiinţifice) pentru a se stabili, dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăţia sa în săvârşirea faptei imputate.
În primul rând Curtea reţine că, de principiu, gravitatea infracţiunilor de săvârşirea cărora este bănuit inculpatul nu poate justifica, sine die, menţinerea sa în stare de arest preventiv. Sub un alt aspect, Curtea apreciază că în cauza de faţă a fost depăşită durata rezonabilă a măsurii arestării preventive a inculpaţilor. Aceştia au fost arestaţi preventiv la data de 24.02.2015, durata totală a măsurii preventive fiind aşadar de aproximativ 3 luni. În această perioadă, faţă de inculpaţi nu s-a dispus trimiterea în judecată, din actele şi lucrările dosarului rezultând că procurorul mai are de efectuat acte specifice urmăririi penale. "Această împrejurare nu poate să mai justifice, prin ea însăşi, fără a fi susţinută şi de alte argumente, menţinerea inculpaţilor în stare de arest preventiv, aceasta cu atât mai mult cu cât inculpaţilor nu li se poate imputa tergiversarea urmăririi penale printr-o exercitare abuzivă a drepturilor procesuale".
Potrivit judecătorului CA Galaţi, inculpaţii se află în stare de arest preventiv de 3 luni (90 zile), adică exact jumătatea duratei maxime a arestării preventive în cursul urmăririi penale. În motivare se mai arată că, dacă cele două probe administrate iniţial cu ocazia cercetării la faţa locului ( proces-verbal de preluare a urmei de miros şi proces-verbal de identificare şi cercetare criminalistică a poşetei ce a aparţinut victimei) au constituit indicii temeinice care au justificat în opinia Curţii menţinerea în stare de arest preventiv de 3 luni, a inculpaţilor, totuşi ele nu pot justifica la nesfârşit menţinerea inculpaţilor în stare de arest preventiv, fără ca acuzarea să producă noi probe care să susţină prezumpţia că inculpaţii sunt autorii faptelor imputate. "Cu privire la «pericolul concret pentru ordinea publică» pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului», Curtea a precizat că acesta nu poate fi considerat relevant şi suficient decât dacă se bazează pe fapte de natură să indice că eliberarea deţinutului ar tulbura cu adevărat ordinea publică".

Teroarea din Gradiştea

Omorul a fost comis în seara de 23 februarie, când cei patru tineri ar fi ucis-o pe localnica Marcela Stoian, pentru a-i fura banii. Ei au ajuns la arest, după trei zile de la comiterea oribilei crime, asta după ce au fost identificaţi, cu ajutorul câinelui de urmă, care s-a oprit direct la domiciliul lor. Instanţa a emis atunci mandat de arestare, acesta fiind prelungit de două ori, însă acum suspecţii de crimă sunt cercetaţi sub control judiciar.
În dimineaţa zilei de 27 februarie, la reconstituire, indivizii acuzaţi că au ucis-o pe Marcela pentru 100 de lei le-au spus criminaliştilor că intenţia lor clară a fost "să o omoare pe tanti Marcela, pentru a-i lua banii". Unul dintre cei patru, Marcel, a fost chiar zgâriat pe faţă de femeia care a încercat cu disperare să scape, însă nu a avut nicio şansă în faţa celor patru călăi. Mocanu Marcel a recunoscut că femeia l-a zgâriat pe faţă, ţinând de geantă, însă ei au dat unul cu piciorul, unul cu scândura. Au luat apoi geanta şi au plecat pe deal, lasând-o pe Marcela la pământ. Baboi Radu, zis "Stropel", a declarat senin "i-am dat în cap la o femeie, cu Mocanu Ionuţ Mocanu Marcel şi Ciprian". În faţa poliţiştilor, Mocanu Valentin Ciprian a spus şi el că au vrut să "o omoare pe tanti Marcela, ca să îi ia banii". Potrivit anchetatorilor, Mocanu Valentin s-a dus la magazin unde era femeia şi a văzut că număra banii apoi i-a anunţat pe ceilalţi despre marea descoperire şi au hotărât toţi patru să o omoare şi să îi ia geanta în care nu avea decât 100 de lei.
După oribila crimă, poliţiştii de la SIC şi procurorul criminalist au mers la locul faptei, însoţiţi de câinele de urmă. După ce a mirosit lemnele pe care suspecţii au pus mâna, animalul s-a oprit exact la cele două locuinţe, unde stăteau cei patru.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro