• pentru cei care vor să înveţe serios o meserie • se cer minimum 10 clase pentru cei interesaţi
Înainte de 1990, UJCM (Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti) Brăila avea 10.000 de salariaţi, calificaţi în zeci de meserii şi care lucrau în 120 de ateliere de producţie şi prestări servicii. O parte dintre meşteşugari lucrau în judeţe vecine, iar UJCM acoperea comenzi, inclusiv pentru producţia pe orizontală din industria brăileană, având contracte şi pentru export. Firesc şi necesar, forţa de muncă cooperatistă s-a format în cadrul Liceului Tehnologic UCECOM “Spiru Haret” din Brăila, şi el cu o istorie demnă de atenţie. Astfel, în 1956, pe str. Nicolae Bălcescu, lua fiinţă Şcoala Tehnică de Maiştri, Lăcătuşi şi Tehnologii, având 55 de elevi, în numai două clase. S-a ajuns apoi la 4 clase, 120 de locuri la internat şi o cantină cu 60 de locuri pe serie. În 1977 s-a construit noul şi modernul sediu al liceului (de pe şoseaua Râmnicu Sărat) cu 8 săli de clasă, 2 laboratoare, cantină cu 100 locuri/serie, centrală termică proprie, un cămin internat cu patru etaje etc. Toate, pentru şcolarizarea a 1.500 de elevi pe an.
A venit 1990, cu toate urmările sale dramatice, nu numai în industrie, agricultură etc. Cooperativa meşteşugărească însă rezista, iar datorită solicitărilor de şcolarizare / calificare venite din alte meserii şi domenii, a beneficiat de un program serios de investiţii şi modernizare: înfiinţarea laboratorului de alimentaţie, a atelierelor tehnologice şi cabinetelor de: integrare europeană, calificarea în domeniul comercial (vânzarea de mărfuri alimentare), informatică, un cabinet-model de tehnica servirii din domeniul alimentaţiei. Altă etapă o constituie anii 2002-2003, cu două proiecte în cadrul Programului “Socrate”, pentru liceul cu filieră tehnologică (clasele IX-X, zi şi seral, pentru calificare tehnică conform noilor cerinţe economice). Apare clasa a XI-a seral, iar în cadrul clasei a XII –a, curs de zi, meseriile de coafor - stilist. În 1996, pe structura liceului, ia fiinţă Centrul de Calificare şi Recalificare a Adulţilor, cu “elevi” inclusiv din Vrancea şi Galaţi. Şi chiar dacă între timp s-a ajuns la circa 60 de elevi/an, iar internatul, cantina, etc s-au închis (în 1990) – conducerea liceului, cadrele didactice şi Fundaţia Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti “Spiru Haret” din România (la care Brăila este afiliată) nu au înclinat steagul. Deoarece, după cum ne-a declarat, cu amabilitate, Ileana Codreanu, directorul centrului, “sunt organizate cursuri pe diferite perioade (4-6 luni), cu plata în rate şi efectuarea orelor la clasă şi de cele de practică - la sfârşitul cursurilor putându-se obţine diploma şi certificate de calificare recunoscute în Uniunea Europeană. Este adevărat că sunt şi cerinţe la înscriere (minimum 10 clase sau diplomă de liceu), dar avem create condiţii ca orele de predare / practică să aibă loc şi după-amiaza, în funcţie de orarul de muncă al cursanţilor”.
- În ce domenii calificaţi şi recalificaţi acum ?
- Chiar dacă oraşul e plin de adrese unde au loc cursuri de frizerie, coafură, manichiură şi pedichiură, şi noi susţinem destul de serios şi constant, în condiţii avantajoase şi la un înalt nivel de predare, asemenea meserii. Sau: după o avalanşă de cereri pentru sudori, acum nu se mai solicită aşa ceva. Dacă sunt cereri pentru electromecanici e nevoie de 28 de persoane/serie, iar cât îi priveşte pe electricieni, îi calificăm / recalificăm deja pe domeniile de joasă şi medie tensiune.
- În 1990 aţi fost nevoiţi să închideţi căminul, cantina (şi nu numai), pentru elevi (din Brăila sau din judeţ). Nu v-a ajutat nimeni cu abonamente gratuite, de parcă ei nu erau şcolarizaţi pentru acest oraş şi judeţ…
- Da. Repet: este vorba îndeosebi de clădirea internatului; cu 4 etaje şi 700 mp, de care nimeni nu se apropie să-i dea o utilitate. Sens în care noi insistăm, spre a nu ajunge o ruină. Poate vom avea succes… Mai renunţă, uneori, câte cineva la curs (plecând în străinătate), iar patronii care i-au trimis nu plătesc apoi şcolarizarea. Sunt 1-2 cazuri, însă nu ne pierdem speranţa. Sper că vor veni şi vremuri mai bune. Pentru că, iată, acum vorbeam la telefon cu o doamnă, licenţiată şi cu masterat(!), care vrea să se califice şi în altă meserie. O aşteptăm cu plăcere, şi îi îndemnăm şi pe alţii să ne treacă pragul!Pentru binele şcolii, al lor, şi al Brăilei.
