Fierbere mare în Piaţa Halelor în rândul comercianţilor din chioşcurile vizate în dosarul penal deschis pe numele consilierului municipal Simona Drăghincescu. Autoritatea locală a programat pentru vineri, 29 mai, în şedinţa ordinară a Consiliului Local Municipal, dezbaterea unui proiect de hotărâre ce-şi propune intrarea în legalitate pentru chioşcurile din piaţa respectivă. Primul articol din proiect vine să îndrepte eroarea sesizată de reporterii "Obiectiv" în ce priveşte inserarea ilegală în inventarul domeniului public al municipiului a sintagmei "p. particular", în dreptul construcţiilor din Piaţa Halelor. După care, se propune trecerea din proprietatea publică în cea privată a municipiului a chioşcurilor demolate în 2009 pentru a face loc actualelor module comerciale şi, în paralel, radierea din domeniul public a 6 construcţii pentru care autoritatea locală nu are acte de proprietate. Toate aceste măsuri, le provoacă teamă patronilor de chişcuri că vor fi daţi afară, pur şi simplu, din piaţă şi se simt prinşi la mijloc într-un aşa-zis război între Simona Drăghincescu şi actuala conducere a Administraţiei Pieţelor. "Nici pe departe!", vine împăciuitor mesajul autorităţii locale, "este doar încercarea de a intra în legalitate privind situaţia acelor module comerciale". Rămâne de văzut ce va decide plenul Consiliului Local, însă respingerea proiectului nu ar face altceva decât să prelungească o situaţie de ilegalitate crasă în ce priveşte proprietatea publică a municipiului în Piaţa Halelor şi o situaţie incertă pentru comercianţi.
Municipalitatea vine în sfârşit cu un proiect de hotărâre prin care-şi propune să limpezească în acte "bulibăşeala" privind regimul de proprietate din Piaţa Halelor. Mai precis, la şedinţa ordinară de vineri, 29 mai, a Consiliului Local Municipal ar urma să fie luat în discuţie un proiect de hotărâre prin care se urmăreşte intrarea în legalitate, atât a chioşcarilor din piaţa respectivă, dar şi a Administraţiei Pieţelor, precum şi corelarea înscrisurilor din scriptele oficiale cu situaţia existentă în teren în ce priveşte proprietatea publică şi privată asupra modulelor comerciale.
Proiectul este denumit "Actualizarea Lotului 3 Piaţa Halelor" şi îşi are izvorul într-un raport de specialitate al SC Administraţia Pieţelor şi Târgurilor SA Brăila. În materialul respectiv se precizează că "au fost constatate diferenţe atât între numărul şi caracteristicile tehnice înscrise în documentaţia cadastrală a imobilului (...) şi înscrierile privitoare la proprietate din documentaţia de atestare a domeniului public, cât şi cele înscrise prin HCLM nr, 279/2009 şi HCLM nr. 325/2001 şi evidenţa contabilă proprie. Astfel, în Lotul 3 (...), conform Extrasului de Carte Funciară sunt întabulate cu drept de proprietate în favoarea Municipiului Brăila Domeniul Public construcţii de la C1 la C30, faţă de evidenţa societăţii unde sunt evidenţiate în domeniul public doar construcţiile C1, C2, C4, C11, C12, C13, C15. În realitate, pe teren, construcţiile înscrise în domeniul public conform Extrasului de Carte Funciară de la C1 la C30 nu mai pot fi identificate cu caracteristicile tehnice de la înscriere, construcţiile înscrise de la C16 la C26 fiind desfiinţate". Faţă de această situaţie, APT Brăila cere, în primul rând, eliminarea erorii materiale înscrisă în forma tabelară a HCLM 279/2009, mai precis a sintagmei "p. particular" din dreptul construcţiilor evidenţiate în domeniul public. Solicitarea a fost preluată de aparatul primăriei şi trecută la primul articol al proiectului de HCLM. De subliniat că, reporterii "Obiectiv" au sesizat public, în repetate rânduri, existenţa acestei erori, cu "p. particular", în esenţă fiind vorba despre o intervenţie ilegală asupra textului unei hotărâri a CLM Brăila, privitor la actualizarea inventarului domeniului public al municipiului.
O altă propunere a APT preluată şi în textul de proiect, vizează construcţiile de la C16 la C26 din sectorul legume-fructe de pe strada Roşiori, în cazul cărora se impune trecerea din public în privatul municipalităţii în vederea parcurgerii "post factum" a procedurilor legale (casare şi demolare) impuse de faptul că, fizic, construcţiile nu mai există în teren, o parte dintre ele fiind demolate în 2009, în mandatul Simonei Drăghincescu la cârma administraţiei pieţelor, pentru a fi construite două noi grupuri de module. De asemenea, se propune radierea din domeniul public a construcţiilor C5, C6, C14, C30, C27 şi C28 deţinute de proprietari particulari şi pentru care nu există acte care să ateste proprietatea publică a municipalităţii. "Menţionăm că emiterea unei hotărâri de CLM reprezintă o primă condiţie în iniţierea demersurilor pentru corectarea înscrierilor în Cartea Funciară, cu situaţia reală existentă la data prezentă, a construcţiilor identificate în Piaţa Centrală (...), cât şi pentru îndeplinirea condiţiilor de opozabilitate. După obţinerea încheierii de carte funciară, urmează să se modifice corespunzător contractul de delegare de gestiune încheiat cu APT SA, prin emiterea unei hotărâri CLM", se mai arată în raport.
Agitatori în piaţă
Vestea că se lucrează la acest proiect de HCLM a stârnit temerea comercianţilor din Piaţa Halelor, câţiva dintre ei venind să ceară lămuriri, atât la Primărie, cât şi la sediul Administraţiei Pieţelor. "Oamenii au venit şi m-au întrebat despre acest proiect , dar mai ales despre ce se doreşte cu acest proiect. Le-am explicat că nu se doreşte altceva decât intrarea în legalitate a tuturor actorilor implicaţi în acestă poveste, adică inclusiv intrarea lor în legalitate în ce priveşte proprietatea asupra modulelor comerciale. În al doilea rând, se urmăreşte corelarea situaţiei existente în teren şi constatată de cadastrist în urma măsurătorilor din Piaţa Halelor, cu înscrisurile din actele oficiale ale APT, Primărie şi inventarul domeniului public. Nimic mai mult. Am acceptat să discut şi o voi face în continuare cu toţi comercianţii, cu rugămintea ca dumnealor să vină cu acte doveditoare. De altfel, acolo unde oamenii au avut actele în regulă, li s-a dat dreptate şi se doreşte acum corectarea tuturor înscrisurilor oficiale, însă cu respectarea procedurilor legale", ne-a declarat Costel Bălan, directorul APT Brăila.
Reporterii "Obiectiv" au încercat în cursul zilei de ieri să afle direct de la comercianţii din piaţă cum privesc problematica legată de acest proiect, însă niciunul nu a acceptat un dialog deschis. Totuşi, unii dintre ei au comentat sub protecţia anonimatului că li se alimentează temerile de către agitatori - fără a indica însă persoana sau persoanele la care făceau referire - prin faptul că li se spune obsesiv că Primăria, "mafia consilierilor municipali" şi Administraţia Pieţelor ar vrea să le ia chioşcurile şi să-i dea afară din piaţă.
Alexandru Dănăilă: "Nu există nici o intenţie de a bloca sau elimina pe cineva din piaţă"
"Nu se va demola nici un modul! Agenţii economici care funcţionează în piaţă nu vor avea astfel de probleme. Ba mai mult, după 6 ani, sau chiar mai mult, vor putea, după aprobarea proiectului de HCLM, să găsească împreună cu APT o soluţie pentru ca revendicările privind construcţiile să nu mai fie doar pe vorbe, sau justificate cu nişte contracte comerciale, iar proprietatea lor să fie atestată conform prevederilor din Codul Civil şi ulterior înscrisă în Cartea Funciară. La acest moment, sunt mulţi cei care consideră că au o proprietate în piaţă dar, din păcate, nu o pot justifica cu mai mult de o factură emisă în cadrul unei proceduri care n-a fost încă finalizată. Municipalitatea a susţinut activitatea comercianţilor din pieţe şi nu există nici o intenţie de a bloca sau elimina pe cineva", susţine viceprimarul Alexandru Dănăilă, cel care are în competenţe activitatea APT. Cu privire la "agitatorii" pe care-i reclamă chioşcarii, sursa citată a punctat că nu este corectă implicarea prin astfel de metode a agenţilor economici în "dispute pentru care nu există argumente, întrucât totul s-ar tranforma într-o luptă personală, în care comercianţii ar pica la mijloc. (...) Nu se poate să ne prefacem că nu vedem că s-au desfiinţat construcţii, iar în locul lor s-au edificat altele noi. Acceptarea acestei realităţi este o chestiune de bun simţ, în primul rând", a mai spus Dănăilă.
Dincolo de isteria insuflată chioşcarilor, un lucru este clar: la Piaţa Halelor s-au făcut greşeli atunci când s-a înregistrat în actele oficiale ale municipalităţii regimul de proprietate asupra modulelor comerciale. Acestea trebuie corectate, iar momentul corecţiei nu mai trebuie amânat. O respingere prin vot de către consilierii locali a proiectului nu ar face altceva decât să prelungească o situaţie incertă cu aspre tuşe de penal. Ar mai fi un aspect de subliniat şi anume acela că temerea chioşcarilor că "cineva" le va lua modulele este un nonsens din simplul motiv că deja construcţiile respective sunt înscrise în inventarul public al municipalităţii, adică ele au fost deja însuşite de municipalitate, atunci când au fost întabulate de-a valma în cartea funciară ca fiind proprietate publică. Acum, municipalitatea vrea să corecteze inventarul acolo unde patronii vor dovedi cu acte complete că sunt proprietari. Care este avantajul chioşcarilor în efectuarea acestei corecţii: în primul rând îşi vor putea înscrie dreptul de proprietate, evident dovedit cu acte, în Cartea funciară a imobilului Piaţa Halelor.
Dosarul penal al Simonei
Simona Drăghincescu este cercetată penal într-un dosar având drept sursă plângerea formulată de conducerea Administraţiei Pieţelor Brăila. Aşa cum "Obiectiv" a relatat în repetate rânduri, este vorba despre un dosar care vizează perioada în care consilierul a fost la conducerea APT şi în care se vorbeşte despre gestiune frauduloasă, delapidare, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, neglijenţă în păstrarea informaţiilor şi obţinerea ilegală de fonduri. Ca o paranteză, un capăt de acuzaţie a ajuns în atenţia procurorilor DNA Galaţi care au stabilit că nu este vorba despre fapte de corupţie şi, astfel, dosarul a ajuns înapoi la Brăila pentru soluţionare. Revenind, întregul scandal privind acest dosar penal se concentreză pe lucrările de investiţii realizate în 2009 de către Administraţia Pieţelor, în zona Pieţei Halelor. S-a ridicat astfel problema demolării unor module comerciale, din zona legume-fructe, care figurează ca fiind proprietate publică a municipiului, pentru a face loc unor noi construcţii. Demolarea respectivelor chioşcuri s-a făcut fără a exista o aprobare din partea CLM şi nici nu s-a obţinut o autorizaţie de demolare. Mai mult, Administraţia Pieţelor a fost băgată pe semnătura Simonei Drăghincescu în contractul în baza căruia au fost construite noile spaţii comerciale, ca intermediar - garant. De executarea lucrărilor s-a ocupat firma "Selpro Consulting" SRL (unic asociat Virgil Niţă), între timp radiată. Valoarea contractului a fost de aproape 360.000 lei, iar desemnarea constructorului nu s-a făcut prin licitaţie publică, deşi DAPT Brăila a fost cea care a achitat contravaloarea lucrărilor, din sumele provenite de la beneficiari, adică de la comercianţi.
A doua problemă apare în cazul modulelor construite în zona de comercializare flori a Pieţei Halelor. Pentru această investiţie a fost obţinută aprobarea CLM care a fost de acord ca spaţiile comerciale să se realizeze integral din banii DAPT astfel: 75% din valoarea fiecărui modul trebuia virată de chiriaşi cu titlu de chirie în avans, iar diferenţa de 25% era contribuţia directă a DAPT. Astfel, la final, bunurile realizate urmau să intre în proprietatea privată a Administraţiei Pieţelor. Constructor a fost desemnată, tot fără licitaţie, firma "Mobil Grup" (potrivit Registrului Comerţului, unul dintre asociaţi este Cristian Niculae - finul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Gheorghe Bunea Stancu), firmă aflată acum în procedura dizolvării/lichidării. Pe semnătura Simonei Drăghincescu modulele au fost cumpărate de chiriaşi, fără a se obţine însă, în prealabil, o aprobare din partea CLM. Mai trebuie precizat că loturile de teren pe care sunt amplasate chioşcurile de flori nu au fost atribuite chiriaşilor prin licitaţie publică, ci prin negociere directă, în urma căreia toţi comercianţii au obţinut acelaşi preţ de atribuire.
