Intr-un grajd de vaci abandonat, al fostului CAP Liscoteanca, a inceput in luna martie a acestui an o afacere nesperat de profitabila. Cu investitii minime, grajdul a fost adaptat, devenind adapost pentru cresterea porcilor, intr-un sistem oarecum "inedit" la acest moment in judetul Braila, tehnologie cunoscuta sub numele de: "Cresterea porcilor in sistem gospodaresc, pe asternut de paie".
Rezultatele sint remarcabile, bilantul dupa primele livrari aratind un profit net de circa 1 milion de lei/cap de animal. Aceasta in conditiile in care pentru furajare se utilizeaza produse agricole obtinute de crescator in ferma vegetala proprie, luate insa in calcul la pretul de valorificare existent pe piata.
Prin dezvoltarea acestei afaceri, fermierul considera ca a inregistrat doua succese remarcabile: o valorificare superioara a productiei vegetale si obtinerea unor rezultate financiare multumitoare la nivelul intregii ferme. Afacerea apartine societatii "Agrar M Serv" SRL Bordei Verde, patronata de Costica Macelaru. In administrarea firmei, insa, un cuvint greu de spus are si fiul acestuia, in virsta de 26 ani, Stefanut Macelaru. De fapt, ideea infiintarii fermei de porci apartine lui Stefanut, conditie in care si responsabilitatea si-o asuma aproape in totalitate.
O afacere de familie
"Ce facem noi aici e o afacere de familie. Avem spre lucru 480 ha, avem dotarea necesara, obtinem productii foarte bune si, totusi, in ultimii ani, ne-am confruntat cu mari probleme financiare din cauza pretului mic de valorificare a productiei vegetale. Ideea fermei de porci a fost a lui Stefanut si, iata, e un succes. Oricum, de cind a venit el in ferma se cunoaste. Idei noi, putere de munca, capacitate de sinteza, masuri rapide si foarte mult curaj. Am optat pentru sistemul de crestere a porcului in sistem gospodaresc, pe asternut de paie, pentru ca nu necesita investitii mari pentru amenajarea adapostului. Am transformat un grajd, am pus la punct amanuntele si am adus prima transa de porci", si-a inceput povestea Costica Macelaru.
Ce e diferit in tehnologia de crestere aplicata la Liscoteanca are stricta legatura cu confortul animalelor. In plus, cheltuielile sint mai mici, la fel si consumurile de apa, energie etc. Mai mult, pentru ca se considera ca normele de bunastare sint mai bine respectate in cazul cresterii pe asternut de paie, mai precis ca animalele sint mai putin stresate, ceea ce inseamna un gust mai bun al carnii, europenii sint foarte incintati de aceasta metoda. De aceea in mai multe judete din tara, cu precadere din zona Moldovei, firme straine sau mixte incearca sa dezvolte afaceri de crestere a porcului pe acest sistem. Ciudat, tehnologia nu e nici pe departe una "minune", ba mai mult, in Romania s-a practicat zeci de ani in sistemul cooperatist. Numai ca, odata cu avalansa de utilaje noi, moderne, sistemul a fost abandonat in favoarea sistemului industrial, pe perna de apa, cu gratare. Porcii, insa, sint mai fericiti si, iata, spun europenii, mai putin stresati, daca au in pemanenta un pai de mestecat, asa ca, e posibil, cel putin pentru efective mai restrinse, in viitor sa se revina la vechea metoda de ingrasare aplicata in fostele CAP-uri.
"Au un spor intre 800 grame si 1 kg pe zi"
In ceea ce priveste constructia, este vorba despre o hala de 700 mp, cu 34 de compartimente, in fiecare compartiment fiind cite 25 de animale. In total, circa 900 de capete. Activitatea este avizata sanitar-veterinar si indeplineste toate standardele impuse privind siguranta alimentara si bunastarea animalelor. "La ferma sint 5 angajati, 3 la grajd si 2 la moara, pentru ca furajele le producem in moara proprie, cu materie prima tot din productie proprie. Cumparam doar srotul de soia, premixurile si antibioticile. Avem si un contract de colaborare cu un medic veterinar. Materialul biologic este din Olanda, importat printr-o firma ungaro-olandeza care are un punct de lucru la Arad. Aducem grasuni la 24 kg. Prima populare a fost in martie 2006, cu 900 de capete. Au un spor de 800 grame - 1 kg pe zi. A doua populare a fost in 12 august, cu 916 bucati. Prima livrare a inceput la 15 iunie, a avut loc in trei transe. Media pe cap de animal la livrare a fost de 103 kg. Am livrat la abatoare si am comercializat sub forma de carcasa cu 42.000 lei/kg in viu, prima transa, apoi cu 45.000 lei/kg si ultima transa la 47.000 lei/kg in viu. Financiar sintem multumiti. Nu e un profit urias, dar iti da posibilitatea sa te mai gindesti si la altceva, la alte investitii. Un calcul in mare arata un beneficiu de 1 milion de lei/porc. Aceste rezultate extraordinare se datoreaza calitatii deosebite a materialului biologic. La livrare, de exemplu, 90% din carcase au fost clasificate in clasa de calitate superioara, "E", si 10 % in "U". Am avut un singur animal declasat. Pentru asta am primit si subventii, 1,2 milioane de lei/cap animal pentru clasa "E" si 1 milion pentru clasa "U". Urmatoarea livrare va fi in jurul Craciunului si speram sa fie bine. Am mai cumparat 2 grajduri, dar trebuie sa le amenajam si atunci ne vom extinde afacerea. Au cite 600 mp fiecare, deci vom ajunge la circa 750 de porci/grajd/serie", a adaugat Stefanut.
"Din dragoste pentru tata"
Mindria cu care Stefanut vorbeste despre afacere, faptul ca stie in amanunt tot ce se intimpla in ferma si stapineste foarte bine tehnologia de crestere a porcului, iti da senzatia ca e specialist fie in zootehnie fie in medicina veterinara. Ei bine, nu. Culmea, tinarul Macelaru a absolvit Informatica, la Iasi, cu note foarte bune. Si totusi, in locul unui birou luxos, Stefanut a ales ferma de la Liscoteanca. "Am invatat intotdeuna foarte bine. As fi putut sa aleg orice facultate, dar nu una cu profil agricol pentru ca mi se parea prea simplu sa intru la agricultura. Am optat pentru informatica pentru ca si in liceu am avut aceeasi specializare. Nu mi se pare atractiv sa lucrez intr-un birou, imi place mai mult aici la ferma, pe de o parte pentru ca e afacerea nostra, dar si pentru a-l ajuta pe tata, din dragoste pentru el. De mic m-a adus la ferma si de mic am fost invatat sa iubesc pamintul. Deprinderile principale le-am avut de mic, iar restul am invatat pe parcurs", a mai spus Stefanut.
Rezultatele sint remarcabile, bilantul dupa primele livrari aratind un profit net de circa 1 milion de lei/cap de animal. Aceasta in conditiile in care pentru furajare se utilizeaza produse agricole obtinute de crescator in ferma vegetala proprie, luate insa in calcul la pretul de valorificare existent pe piata.
Prin dezvoltarea acestei afaceri, fermierul considera ca a inregistrat doua succese remarcabile: o valorificare superioara a productiei vegetale si obtinerea unor rezultate financiare multumitoare la nivelul intregii ferme. Afacerea apartine societatii "Agrar M Serv" SRL Bordei Verde, patronata de Costica Macelaru. In administrarea firmei, insa, un cuvint greu de spus are si fiul acestuia, in virsta de 26 ani, Stefanut Macelaru. De fapt, ideea infiintarii fermei de porci apartine lui Stefanut, conditie in care si responsabilitatea si-o asuma aproape in totalitate.
O afacere de familie
"Ce facem noi aici e o afacere de familie. Avem spre lucru 480 ha, avem dotarea necesara, obtinem productii foarte bune si, totusi, in ultimii ani, ne-am confruntat cu mari probleme financiare din cauza pretului mic de valorificare a productiei vegetale. Ideea fermei de porci a fost a lui Stefanut si, iata, e un succes. Oricum, de cind a venit el in ferma se cunoaste. Idei noi, putere de munca, capacitate de sinteza, masuri rapide si foarte mult curaj. Am optat pentru sistemul de crestere a porcului in sistem gospodaresc, pe asternut de paie, pentru ca nu necesita investitii mari pentru amenajarea adapostului. Am transformat un grajd, am pus la punct amanuntele si am adus prima transa de porci", si-a inceput povestea Costica Macelaru.
Ce e diferit in tehnologia de crestere aplicata la Liscoteanca are stricta legatura cu confortul animalelor. In plus, cheltuielile sint mai mici, la fel si consumurile de apa, energie etc. Mai mult, pentru ca se considera ca normele de bunastare sint mai bine respectate in cazul cresterii pe asternut de paie, mai precis ca animalele sint mai putin stresate, ceea ce inseamna un gust mai bun al carnii, europenii sint foarte incintati de aceasta metoda. De aceea in mai multe judete din tara, cu precadere din zona Moldovei, firme straine sau mixte incearca sa dezvolte afaceri de crestere a porcului pe acest sistem. Ciudat, tehnologia nu e nici pe departe una "minune", ba mai mult, in Romania s-a practicat zeci de ani in sistemul cooperatist. Numai ca, odata cu avalansa de utilaje noi, moderne, sistemul a fost abandonat in favoarea sistemului industrial, pe perna de apa, cu gratare. Porcii, insa, sint mai fericiti si, iata, spun europenii, mai putin stresati, daca au in pemanenta un pai de mestecat, asa ca, e posibil, cel putin pentru efective mai restrinse, in viitor sa se revina la vechea metoda de ingrasare aplicata in fostele CAP-uri.
"Au un spor intre 800 grame si 1 kg pe zi"
In ceea ce priveste constructia, este vorba despre o hala de 700 mp, cu 34 de compartimente, in fiecare compartiment fiind cite 25 de animale. In total, circa 900 de capete. Activitatea este avizata sanitar-veterinar si indeplineste toate standardele impuse privind siguranta alimentara si bunastarea animalelor. "La ferma sint 5 angajati, 3 la grajd si 2 la moara, pentru ca furajele le producem in moara proprie, cu materie prima tot din productie proprie. Cumparam doar srotul de soia, premixurile si antibioticile. Avem si un contract de colaborare cu un medic veterinar. Materialul biologic este din Olanda, importat printr-o firma ungaro-olandeza care are un punct de lucru la Arad. Aducem grasuni la 24 kg. Prima populare a fost in martie 2006, cu 900 de capete. Au un spor de 800 grame - 1 kg pe zi. A doua populare a fost in 12 august, cu 916 bucati. Prima livrare a inceput la 15 iunie, a avut loc in trei transe. Media pe cap de animal la livrare a fost de 103 kg. Am livrat la abatoare si am comercializat sub forma de carcasa cu 42.000 lei/kg in viu, prima transa, apoi cu 45.000 lei/kg si ultima transa la 47.000 lei/kg in viu. Financiar sintem multumiti. Nu e un profit urias, dar iti da posibilitatea sa te mai gindesti si la altceva, la alte investitii. Un calcul in mare arata un beneficiu de 1 milion de lei/porc. Aceste rezultate extraordinare se datoreaza calitatii deosebite a materialului biologic. La livrare, de exemplu, 90% din carcase au fost clasificate in clasa de calitate superioara, "E", si 10 % in "U". Am avut un singur animal declasat. Pentru asta am primit si subventii, 1,2 milioane de lei/cap animal pentru clasa "E" si 1 milion pentru clasa "U". Urmatoarea livrare va fi in jurul Craciunului si speram sa fie bine. Am mai cumparat 2 grajduri, dar trebuie sa le amenajam si atunci ne vom extinde afacerea. Au cite 600 mp fiecare, deci vom ajunge la circa 750 de porci/grajd/serie", a adaugat Stefanut.
"Din dragoste pentru tata"
Mindria cu care Stefanut vorbeste despre afacere, faptul ca stie in amanunt tot ce se intimpla in ferma si stapineste foarte bine tehnologia de crestere a porcului, iti da senzatia ca e specialist fie in zootehnie fie in medicina veterinara. Ei bine, nu. Culmea, tinarul Macelaru a absolvit Informatica, la Iasi, cu note foarte bune. Si totusi, in locul unui birou luxos, Stefanut a ales ferma de la Liscoteanca. "Am invatat intotdeuna foarte bine. As fi putut sa aleg orice facultate, dar nu una cu profil agricol pentru ca mi se parea prea simplu sa intru la agricultura. Am optat pentru informatica pentru ca si in liceu am avut aceeasi specializare. Nu mi se pare atractiv sa lucrez intr-un birou, imi place mai mult aici la ferma, pe de o parte pentru ca e afacerea nostra, dar si pentru a-l ajuta pe tata, din dragoste pentru el. De mic m-a adus la ferma si de mic am fost invatat sa iubesc pamintul. Deprinderile principale le-am avut de mic, iar restul am invatat pe parcurs", a mai spus Stefanut.
