Ministerul Agriculturii, prin Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila, a eliberat, pina in prezent, pentru judetul nostru, 16 atestate pentru produse traditionale, pentru 5 sortimente de piine, 3 de cascaval, 7 de brinza telemea si un sortiment de bors de tarite. La capitolul piine si produse de panificatie au fost eliberate 5 atestate pentru piine neagra, piine de casa, turtite romanesti si piine cu cartofi, produse de "Sisan Exim" Braila, si piine alba produsa de "Mobila Com" Ianca.
Pe segmentul produse din lapte, DADR a aprobat trei cereri pentru cascaval - de Baraganu, de Viziru si de Rosiori, si 7 pentru brinza telemea de Braila, produsa la Ciresu, Rosiori, Ulmu, Cuza Voda - Stancuta, Filipesti - Gaiseanca, Viziru si Zavoaia. Daca in cazul piinii, posesorii atestatelor sint agenti economici locali, la produsele din lapte toate atestatele sint emise catre firme de specialitate din judetele Tulcea si Constanta, care au insa centre de colectare si prelucrare a laptelui in localitatile mentionate.
La capitolul bauturi, DADR a inregistrat si avizat o singura cerere, pentru bors de tarite, din partea societatii "Dinu Impex" SRL Braila.
Trebuie precizat ca toate cele 16 sint produse atestate ca traditionale, fabricate in cantitati reduse, valorificate numai pe piata nationala. Sint produse care respecta anumite retete sau tehnologii de fabricatie specifice zonei, dar si normele de igiena si securitate alimentara. Deocamdata ele nu pot fi distribuite pe piata Uniunii Europene, pentru acesta, in toate cele 16 cazuri, agentii economici avind nevoie de avizare speciala din partea Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) pentru schimb intracomunitar.
Primul pas - Biroul Licente din cadrul DADR
Prentru obtinerea atestatului, primul pas care trebuie facut este consultarea specialistului de la Biroul Licente din cadrul DADR.
"Pentru a fi atestat ca traditional un produs trebuie sa fie obtinut din materii prime traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de productie si/sau de prelucrare care reflecta un procedeu tehnologic de productie si/sau de prelucrare traditional si care se distinge in mod clar de alte produse similare apartinind aceleiasi categorii. Pentru obtinerea atestatului pentru un produs ca traditional, societatea comerciala, asociatia familiala si persoanele fizice autorizate trebuie sa obtina mai intii o licenta de fabricatie, conform Ordinului nr. 357/2003. Dupa obtinerea licentei se intocmeste un un caiet de sarcini. Urmeaza controlul specialistilor nostri si daca datele din caietul de sarcini corespund realitatii, produsul primeste atestatul", a precizat Mariea Petrache, specialist DADR in cadrul Biroului Licente.
Inregistrarea nu este permisa in cazul unui produs a carui specificitate se datoreaza numai provenientei sau originii sale geografice sau aplicarii unei inovatii tehnologice.
Telemeaua de Braila
Unul din centrele care a obtinut atestatul de produs traditional - telemea de Braila - este in localitatea Ciresu. Posesorul licentei este SC "Racheta" SRL Constanta, administrator Sultana Sarica.
"Eu provin dintr-o familie de oieri din Constanta, neam de machedoni. Asta facem din mosi stramosi, brinza. Batrinii mei au ajuns pe aceste meleaguri de multa vreme, cu transhumanta. Noi am venit la Ciresu in 1996. Laptele il cumparam de la oamenii din sat. Folosim lapte integral, netras. Se fierbe pentru distrugerea microbilor, se lasa la racit, se pune cheag (un cheag special produs in Franta), se strecoara si se pune la saramura. Se ambaleaza in folie si in cutii de PVC, apoi la macerat, la frig. Sta 15 zile, apoi e scos la piata. Are mare cautare cind ies rosiile, perioada mai - iunie, apoi scade cererea. Noi prelucram in jur de 1.200 litri lapte/zi, ceea ce inseamna circa 150 kg brinza. Secretul: nu se trage grasimea din lapte" a explicat Sultana Sarica.
Piinea pe vatra
La produsele de panificatie, 4 din cele 5 atestate au fost obtinute de firma "Sisan Exim" SRL Braila, administrator Emilia Albu.
"In 1992 am inceput tot cu piine, dar cu o brutarie turceasca, la care au fost mai multi asociati. In 1995, pe fondul unor probleme, ne-am desprins din asociere si am venit aici, la inceput doi asociati. Acum sintem singuri. Este o afacere de familie. Am optat pentru o piine specific braileana, usor de recunoscut. Elementul de traditionalitate este cuptorul romanesc pe vatra. L-am construit de la temelie, cu o echipa a fostului "Demopan", mesteri in constructia si intretinerea cuptoarelor de piine. Nu a fost o investitie ieftina, dar nici scumpa. Reteta utilizata este clasica: drojdie, faina, apa si sare, fara amelioratori, fara premixuri. Piinea noastra e un produs traditional, dar si natural, pentru ca nu folosim nici un element toxic. Sincer, am incercat si noi intr-un timp sa folosim amelioratorii, pentru ca piinea e mai pufoasa, mai aspectoasa, dar ne-am oprit, amelioratorii si tehnologia noastra de coacere nu se inteleg, si mai mult rau ii facem piinii, decit bine. Asa ca am renuntat. Ce-i drept, pentru a obtine piinea care ne-o dorim noi, avem nevoie de faina de calitate, mai putin tratata, pentru ca este acum o tendinta in domeniu sa mineralizezi faina, ori noi avem nevoie de faina naturala. Ce este in minus la noi e aspectul: piinea noastra nu este umflata si multi cumparatori nu inteleg ca aerul acela din piine este o crestere fortata, prin substante nu tocmai bune pentru sanatate. Noi avem insa clienti fideli, care recunoasc piinea noastra dupa gustul dulce, specific piinii de casa", a explicat Emilia Albu.
Magazine din Galati rivnesc la piinea noastra traditionala
In opinia administratorului brutariei, minusul recunoscut, aspectul, este explicabil. "Nu are cum sa fie aspectoasa piinea noastra pentru ca noi facem cele mai multe operatii manual, fara tehnologii moderne, fiecare piine este unica, este modelata manual, fiecare e bagata in cuptor manual, cu ajutorul lopetii, de aceea unele sint mai coapte, altele mai albe. Nu e ca la banda, totul uniform, la noi intervine factorul uman, de aceea, spunem noi, piinea noastra are personalitate. Si noi trebuie sa respectam aceleasi norme de igiena si siguranta alimentara, nu e mai simplu, modernizarea si reorganizarea sectiei pentru aducerea ei la standarde europene ne-a costat milioane bune. Productia noastra e in functie de cererea pe piata, avem zile cind producem mai mult, altele mai putin, oricum iarna e o perioada in care vinzarile merg mai greu. Comercializam in municipiu, dar si in citeva comune, iar acum am fost solicitati si de citeva magazine din Galati", a mai spus Albu.
Capacitatea maxima de productie pe cele 2 cuptoare este de 90.000 piini in 24 ore. "Dar nu lucram asa mult, in general intr-un schimb, rar in doua. Nu este o afacere foarte mare, dar noi supravietuim", a tinut sa precizeze Emilia Albu.
Branduri brailene - telemeaua de Gulianca, brinza framintata de Blasova si iaurtul de oaie
Si, totusi, in judetul Braila, exista si produse traditionale care pot ajunge pe piata europeana fara sa respecte legislatia ANSVSA. Ele pot fi obtinute prin aplicarea unor tehnologii specifice pentru care se acorda derogari privind aplicarea normelor sanitar-veterinare. Concret, anul trecut, Ministerul Integrarii Europene a elaborat o brosura intitulata "Fermier in Europa", prin intermediul careia specialisti ai acestei institutii in colaborare cu reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si ai ANSVSA au incercat sa raspunda celor mai importante intrebari venite din partea locuitorilor satelor. La capitolul 3, "Zootehnie", autorii brosurii prezinta lista brinzeturilor si produselor lactate din lapte de vaca, bivolita si capra realizate cu tehnologii traditionale pentru care se acorda derogari privind aplicarea normelor sanitar-veterinare. Pe aceasta lista, Braila figureaza cu 3 pozitii: brinza de Gulianca - telemea din lapte de oaie fabricata la stina, cu gust specific datorat solului saraturat al pajistilor cu flora specifica (o delicatesa cu un gust deosebit, care in perioada interbelica era savurata in marile restaurante din Paris sau Viena); brinza framintata "Blasova" - un amestec de brinza de oaie si vaca, invelita in membrane naturale (stomac de porc); si iaurtul de oaie - la care elementul de traditionalitate consta in utilizarea vaselor de lut smaltuit pentru coagularea laptelui.
Acestea sint singurele produse care pot fi comercializate in Comunitatea Europeana chiar daca fabricarea lor nu corespunde intocmai normelor impuse pentru schimbul intracomunitar. Din pacate insa, pina in prezent, nici un agent economic nu a inteles oportunitatea acestei afaceri.
Pe segmentul produse din lapte, DADR a aprobat trei cereri pentru cascaval - de Baraganu, de Viziru si de Rosiori, si 7 pentru brinza telemea de Braila, produsa la Ciresu, Rosiori, Ulmu, Cuza Voda - Stancuta, Filipesti - Gaiseanca, Viziru si Zavoaia. Daca in cazul piinii, posesorii atestatelor sint agenti economici locali, la produsele din lapte toate atestatele sint emise catre firme de specialitate din judetele Tulcea si Constanta, care au insa centre de colectare si prelucrare a laptelui in localitatile mentionate.
La capitolul bauturi, DADR a inregistrat si avizat o singura cerere, pentru bors de tarite, din partea societatii "Dinu Impex" SRL Braila.
Trebuie precizat ca toate cele 16 sint produse atestate ca traditionale, fabricate in cantitati reduse, valorificate numai pe piata nationala. Sint produse care respecta anumite retete sau tehnologii de fabricatie specifice zonei, dar si normele de igiena si securitate alimentara. Deocamdata ele nu pot fi distribuite pe piata Uniunii Europene, pentru acesta, in toate cele 16 cazuri, agentii economici avind nevoie de avizare speciala din partea Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) pentru schimb intracomunitar.
Primul pas - Biroul Licente din cadrul DADR
Prentru obtinerea atestatului, primul pas care trebuie facut este consultarea specialistului de la Biroul Licente din cadrul DADR.
"Pentru a fi atestat ca traditional un produs trebuie sa fie obtinut din materii prime traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de productie si/sau de prelucrare care reflecta un procedeu tehnologic de productie si/sau de prelucrare traditional si care se distinge in mod clar de alte produse similare apartinind aceleiasi categorii. Pentru obtinerea atestatului pentru un produs ca traditional, societatea comerciala, asociatia familiala si persoanele fizice autorizate trebuie sa obtina mai intii o licenta de fabricatie, conform Ordinului nr. 357/2003. Dupa obtinerea licentei se intocmeste un un caiet de sarcini. Urmeaza controlul specialistilor nostri si daca datele din caietul de sarcini corespund realitatii, produsul primeste atestatul", a precizat Mariea Petrache, specialist DADR in cadrul Biroului Licente.
Inregistrarea nu este permisa in cazul unui produs a carui specificitate se datoreaza numai provenientei sau originii sale geografice sau aplicarii unei inovatii tehnologice.
Telemeaua de Braila
Unul din centrele care a obtinut atestatul de produs traditional - telemea de Braila - este in localitatea Ciresu. Posesorul licentei este SC "Racheta" SRL Constanta, administrator Sultana Sarica.
"Eu provin dintr-o familie de oieri din Constanta, neam de machedoni. Asta facem din mosi stramosi, brinza. Batrinii mei au ajuns pe aceste meleaguri de multa vreme, cu transhumanta. Noi am venit la Ciresu in 1996. Laptele il cumparam de la oamenii din sat. Folosim lapte integral, netras. Se fierbe pentru distrugerea microbilor, se lasa la racit, se pune cheag (un cheag special produs in Franta), se strecoara si se pune la saramura. Se ambaleaza in folie si in cutii de PVC, apoi la macerat, la frig. Sta 15 zile, apoi e scos la piata. Are mare cautare cind ies rosiile, perioada mai - iunie, apoi scade cererea. Noi prelucram in jur de 1.200 litri lapte/zi, ceea ce inseamna circa 150 kg brinza. Secretul: nu se trage grasimea din lapte" a explicat Sultana Sarica.
Piinea pe vatra
La produsele de panificatie, 4 din cele 5 atestate au fost obtinute de firma "Sisan Exim" SRL Braila, administrator Emilia Albu.
"In 1992 am inceput tot cu piine, dar cu o brutarie turceasca, la care au fost mai multi asociati. In 1995, pe fondul unor probleme, ne-am desprins din asociere si am venit aici, la inceput doi asociati. Acum sintem singuri. Este o afacere de familie. Am optat pentru o piine specific braileana, usor de recunoscut. Elementul de traditionalitate este cuptorul romanesc pe vatra. L-am construit de la temelie, cu o echipa a fostului "Demopan", mesteri in constructia si intretinerea cuptoarelor de piine. Nu a fost o investitie ieftina, dar nici scumpa. Reteta utilizata este clasica: drojdie, faina, apa si sare, fara amelioratori, fara premixuri. Piinea noastra e un produs traditional, dar si natural, pentru ca nu folosim nici un element toxic. Sincer, am incercat si noi intr-un timp sa folosim amelioratorii, pentru ca piinea e mai pufoasa, mai aspectoasa, dar ne-am oprit, amelioratorii si tehnologia noastra de coacere nu se inteleg, si mai mult rau ii facem piinii, decit bine. Asa ca am renuntat. Ce-i drept, pentru a obtine piinea care ne-o dorim noi, avem nevoie de faina de calitate, mai putin tratata, pentru ca este acum o tendinta in domeniu sa mineralizezi faina, ori noi avem nevoie de faina naturala. Ce este in minus la noi e aspectul: piinea noastra nu este umflata si multi cumparatori nu inteleg ca aerul acela din piine este o crestere fortata, prin substante nu tocmai bune pentru sanatate. Noi avem insa clienti fideli, care recunoasc piinea noastra dupa gustul dulce, specific piinii de casa", a explicat Emilia Albu.
Magazine din Galati rivnesc la piinea noastra traditionala
In opinia administratorului brutariei, minusul recunoscut, aspectul, este explicabil. "Nu are cum sa fie aspectoasa piinea noastra pentru ca noi facem cele mai multe operatii manual, fara tehnologii moderne, fiecare piine este unica, este modelata manual, fiecare e bagata in cuptor manual, cu ajutorul lopetii, de aceea unele sint mai coapte, altele mai albe. Nu e ca la banda, totul uniform, la noi intervine factorul uman, de aceea, spunem noi, piinea noastra are personalitate. Si noi trebuie sa respectam aceleasi norme de igiena si siguranta alimentara, nu e mai simplu, modernizarea si reorganizarea sectiei pentru aducerea ei la standarde europene ne-a costat milioane bune. Productia noastra e in functie de cererea pe piata, avem zile cind producem mai mult, altele mai putin, oricum iarna e o perioada in care vinzarile merg mai greu. Comercializam in municipiu, dar si in citeva comune, iar acum am fost solicitati si de citeva magazine din Galati", a mai spus Albu.
Capacitatea maxima de productie pe cele 2 cuptoare este de 90.000 piini in 24 ore. "Dar nu lucram asa mult, in general intr-un schimb, rar in doua. Nu este o afacere foarte mare, dar noi supravietuim", a tinut sa precizeze Emilia Albu.
Branduri brailene - telemeaua de Gulianca, brinza framintata de Blasova si iaurtul de oaie
Si, totusi, in judetul Braila, exista si produse traditionale care pot ajunge pe piata europeana fara sa respecte legislatia ANSVSA. Ele pot fi obtinute prin aplicarea unor tehnologii specifice pentru care se acorda derogari privind aplicarea normelor sanitar-veterinare. Concret, anul trecut, Ministerul Integrarii Europene a elaborat o brosura intitulata "Fermier in Europa", prin intermediul careia specialisti ai acestei institutii in colaborare cu reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si ai ANSVSA au incercat sa raspunda celor mai importante intrebari venite din partea locuitorilor satelor. La capitolul 3, "Zootehnie", autorii brosurii prezinta lista brinzeturilor si produselor lactate din lapte de vaca, bivolita si capra realizate cu tehnologii traditionale pentru care se acorda derogari privind aplicarea normelor sanitar-veterinare. Pe aceasta lista, Braila figureaza cu 3 pozitii: brinza de Gulianca - telemea din lapte de oaie fabricata la stina, cu gust specific datorat solului saraturat al pajistilor cu flora specifica (o delicatesa cu un gust deosebit, care in perioada interbelica era savurata in marile restaurante din Paris sau Viena); brinza framintata "Blasova" - un amestec de brinza de oaie si vaca, invelita in membrane naturale (stomac de porc); si iaurtul de oaie - la care elementul de traditionalitate consta in utilizarea vaselor de lut smaltuit pentru coagularea laptelui.
Acestea sint singurele produse care pot fi comercializate in Comunitatea Europeana chiar daca fabricarea lor nu corespunde intocmai normelor impuse pentru schimbul intracomunitar. Din pacate insa, pina in prezent, nici un agent economic nu a inteles oportunitatea acestei afaceri.
