De câteva zile, grefierii cu venituri scandaloase ne tot şantajează şi ne ameninţă cu blocarea activităţii. În România, un grefier primeşte 23 de pensii minime, în timp ce milioane de pensionari trăiesc de la o lună la alta strângând cureaua, făcând economie la mâncare, la căldură sau la medicamente.
Într-o ţară în care mii de copii se culcă nemâncaţi sau merg zeci de kilometri pe jos pentru a ajunge la şcoală, grefierii ameninţă că închid instanţele şi parchetele dacă li se elimină “pensiile de serviciu”. Angajaţi la stat şi privilegiaţi ai societăţii, cu salarii uriaşe, grefierii blochează activitatea instanţelor şi ameninţă cu greva, în timp ce milioane de români care muncesc în sistemul privat îşi drămuiesc salariile minime, pentru a-şi putea plăti taxele şi impozitele. Moştenind huzurul şi toate facilităţile de la guvernările PSD-iste, grefierii nici nu concep să trăiască în România reală, acolo unde nu există sporuri, tichete de vacanţă, salarii majorate şi unde noi, muritorii de rând, ne facem milioane de calcule ca să putem plăti dările la stat. Ei, angajaţii la stat, cred că doar lor li se cuvine totul. Doar ei au probleme, doar ei sunt nemulţumiţi, doar ei îşi permit să şantajeze şi să ameninţe cu greva.
Citeam undeva că, în România, cea mai mare pensie este a unui fost magistrat, de aproape 74.000 de lei, brut. În acelaşi timp, într-un sătuc de munte, o bătrânică de 84 de ani are o pensie de 100 de lei...
După peste 40 de ani de muncă, un angajat în sectorul privat primeşte o pensie de 700 de lei, din care trebuie să plătească toate dările la stat, să îşi cumpere medicamente şi, din când în când, să mai şi mănânce. Ştiu grefierii aceste lucruri?
Eu nu am înţeles niciodată de ce angajaţii nemulţumiţi, din sistemul public, nu pleacă să muncească la privat. Dacă muncesc din greu şi nu le convin salariile sau condiţiile de muncă, dacă au nevoie de sporuri, sau de pensii de serviciu, de ce nu se angajează în altă parte?
Întrebările sunt retorice, fireşte; fiecare dintre noi ştim cum stau lucrurile la stat şi ce încrengături sau clanuri sunt prin toate instituţiile publice.
Ce face un grefier ca să merite pensie specială? Cum îşi permit să bulverseze toată activitatea din instituţiile statului cu proteste nefondate, într-o ţară sărăcită şi plină de suferinţă? De ce nu pleacă aceşti judecători, grefieri şi alţi protestatari speciali acolo unde li se oferă mai mult, dacă nu le convine?
Adevărul este că salariaţii plătiţi de stat s-au obişnuit cu huzurul, cu munca puţină şi cu salarii cât mai mari, cu pensii speciale şi cu tot felul de beneficii, dar au uitat de omenie şi de respect. Ei, cei din Justiţie, pentru care noi am ieşit cândva în stradă, acum sunt speciali şi ne sfidează.
Şi eu, care credeam că Justiţia e doar oarbă, nu şi lacomă după bani...
