E cam greu, din postura de deputat al partidului aflat în fruntea coaliţiei de guvernare de trei ani de zile, să poţi da vina în mod clar pe cineva anume pentru situaţia în care te afli. Dacă eşti politician din opoziţie, atunci ţi-e mult mai simplu să găseşti un vinovat pentru situaţia a cărei victimă te consideri. În cazul lui Eugen Bădălan, situaţia este cam fără ieşire.
Decizia de a se autosuspenda din toate funcţiile şi calităţile pe care le avea la PDL a fost singura pe care o putea lua, forţat de contextul amintit mai sus, cu toate că şeful PDL Brăila, Constantin Dumitriu, declara, în ziua aflării sentinţei, că, din punctul său de vedere şi din câte cunoaşte speţa, "Eugen Bădălan este nevinovat". E greu de înţeles în ce calitate cunoştea atât de bine speţa Dumitriu, încât să-l considere deja nevinovat pe Bădălan. Dar să spunem că a făcut-o dintr-o solidaritate de politician care, la un moment dat, ar putea fi pus în aceeaşi situaţie.
Ce are de făcut Bădălan acum? Simplu: va face recurs, evident, aşa cum a şi anunţat, va continua să activeze în Parlament în calitate de deputat PDL, ba chiar va continua să şi voteze legi promovate de actuala putere. Şi, evident, să mai ceară nişte expertize şi contraexpertize la dosarul său. Procesul a durat, în prima fază, fix 4 ani. Cât un mandat de parlamentar. Recursul are toate şansele să dureze măcar încă 2 ani, timp în care nimic nu-l va împiedica pe Eugen Bădălan să mai candideze pentru un mandat în 2012, pe care, cu nişte "investiţii" bune în colegiul său electoral, îl poate şi câştiga. Iar dacă va ajunge şi pe la forurile internaţionale, aşa cum a anunţat, în cazul unei noi sentinţe defavorabile, are toate şansele să şi termine respectivul mandat.
Bădălan nu se deosebeşte cu nimic de predecesorii săi politici în ale dosarelor din instanţă. Niciodată justiţia nu-i corectă atunci când are de-a face cu tine şi întotdeauna e dreaptă când e vorba de adversarii tăi politici.
