Completul de judecată al Secţiei Civile a Judecătoriei Brăila se va întruni mâine într-un nou termen în cadrul procesului de revizuire iniţiat de Administraţia Pieţelor, prin care se urmăreşte răsturnarea în întreg a procedurii de retrocedare a celor 235 mp din Piaţa Concordia. Pe înţelesul tuturor, instanţei i s-a cerut să-şi revizuiască decizia prin care a dispus retrocedarea în natură a unei bucăţi de piaţă revendicatorului Constantin Ţigău care, mai departe, a vândut-o lui Simion Cloşcă, ţinând cont de faptul că au apărut informaţii şi documente noi în dosar. De fapt, aceste "noutăţi" au ieşit la lumină în urma unei anchete realizate de reporterii "Obiectiv", care au dovedit foarte clar că revendicatorul, Constantin Ţigău, a minţit instanţa în cadrul procesului intentat municipalităţii brăilene şi având ca ţintă retrocedarea în natură a terenului din Concordia. În fapt, "Obiectiv" a prezentat un certificat de moştenitor care dovedeşte fără nicio îndoială că Ţigău nu era moştenitor unic al proprietarului iniţial al terenului respectiv, aşa cum a susţinut în cererea de retrocedare. Mai mult, documentul arată în clar că Ţigău renunţase la această moştenire şi că mai fusese şi despăgubit pentru acest teren la momentul exproprierii. În faţa unor astfel de dovezi, Administraţia Pieţelor a formulat acţiunea de revizuire, iar dacă instanţa îi va admite cererea se va ajunge la reluarea judecării pe fond a cererii iniţiale formulată de Ţigău. Mai departe, cu o apărare, de data aceasta profesionist susţinută în numele Primăriei, există şanse reale ca terenul respectiv să revină definitiv în proprietatea publică a municipalităţii.
Mai există şanse de răsturnare a situaţiei în favoarea municipalităţii
În cursul lunii mai, Administraţia Pieţelor a înaintat Judecătoriei Brăila o cerere de revizuire a deciziei privind despăgubirea lui Constantin Ţigău prin împroprietărirea acestuia cu un teren de 235 mp pe amplasamentul Pieţei Concordia. Judecătoria a înregistrat cererea, a deschis un dosar în acest sens şi a dat ca prim termen în proces data de 10 decembrie, adică la 8 luni de la depunerea cererii. Ca termen de comparaţie, întreg procesul cu retrocedarea celor 235 mp deschis iniţial de Ţigău a fost judecat, atenţie! într-un interval de 8 luni, inclusiv vacanţa judecătorească şi greva magistraţilor. Revenind la cererea de revizuire, Administraţia Pieţelor a cerut preschimbarea teremenului, lucru cu care instanţa a fost de acord şi a stabilit un termen pentru luna septembrie. La şedinţa respectivă, potrivit informaţiilor din dosar, instanţa a amânat procesul întrucât nu este lizibilă copia certificatului de moştenitor (dovada din care reiese foarte clar că Ţigău Constantin nu este unic moştenitor, aşa cum a susţinut în procesul de retrocedare a lotului de 235 mp din Concordia) depusă de Administraţia Pieţelor. Noul termen acordat pentru a se prezenta o copie lizibilă a respectivului certificat este 1 octombrie. Care a fost problema cu acest act? Surse apropiate procesului au explicat că în respectiva copie, înscrisul de pe verso-ul actului era indescifrabil din motive pur tehnice. În fapt, copia a fost făcută direct din dosarul păstrat în arhiva fostei Regii autonome apă-canal Aptercol, în prezent Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila. Iar cum dosarul este cusut la cotor, pe verso-ul certificatului de moştenitor nu se înţelege ce scrie. Soluţia era ca Administraţia Pieţelor să solicite o copie mult mai bună a respectivului certificat, astfel încât instanţa să poată analiza actul şi astfel să decidă în cunoştinţă de cauză. Contactată de reporterii "Obiectiv", conducerea Administraţiei Pieţelor a explicat că se va depune la instanţă o nouă copie a actului de moştenire.
Povestea unei fraude grosolane
După izbucnirea scandalului privind retrocedarea celor 235 mp de teren din Concordia, şi după ce "Obiectiv" a publicat un material în care a prezentat maniera "uşuratică" în care juriştii Primăriei (trioul Iorga Stoian, fostul secretar general al municipiului, Angelica Pamfil, directorul Direcţiei Juridice şi Georgiana Constantin, consilier juridic), şi-au făcut datoria de principali apărători ai patrimoniului municipalităţii, Administraţia Pieţelor a făcut propriile cercetări. Instituţia a intrat astfel în posesia unei dovezi zdrobitoare ce demonstrează că la mijloc a fost o fraudă grosolană. Dovada este Certificatul de moştenitor nr. 879/16 septembrie 1986, care consemnează că Doru Constantin Ţigău a renunţat la moştenirea asupra cotei de 1/4 din terenul de 235 mp, în favoarea Floricăi Ţigău, a doua soţie a tatălui său, Anton Mircea. Cu alte cuvinte, afirmaţia lui Ţigău din cererea către instanţă cum că este unic moştenitor al lui Anton Mircea a fost un fals. Iar această dovadă nu era deloc adânc îngropată în vreun subsol de mult uitat, întrucât provine chiar din arhiva fostului IJGCL preluată şi păstrată acum de Compania de Utilităţi Publice Dunărea. De altfel, această companie se află în subordinea municipalităţii, iar arhiva i-a mai fost accesată de către juriştii Primăriei şi cu alte ocazii. Nu însă şi în procesul cu Ţigău, deşi existau dubii clare cu privire la calitatea de proprietar exclusiv şi unic moştenitor a petentului Constantin Ţigău. Tot din arhiva fostului IJGCL au fost extrase şi alte documente din care reiese foarte clar că familia Ţigău (mai precis Doru Constantin şi mama sa vitregă Florica) a fost despăgubită în momentul exproprierii. Dovada plăţii despăgubirilor datează din 1987, când a fost încasată suma de 47.873 lei după cum urmează: Constantin Doru Ţigău - 35.904 lei, reprezentând 3/4 din întreaga sumă, iar restul de 1/4, a revenit Floricăi Ţigău.
Cum a pierdut Primăria cei 235 mp din Concordia
În primăvara acestui an, instanţa locală a decis retrocedarea unui lot de teren din Piaţa Concordia în suprafaţă de 235 mp. Parcela era parte în indiviziune a unui teren de 386 mp, din care deja fuseseră deja retrocedaţi 151 mp, iar solicitarea moştenitorului Constantin Ţigău a fost soluţionată la foc rapid, în aproape 8 luni de la iniţierea procesului. Practic, bărbatul a susţinut în faţa instanţei că este unicul moştenitor al terenului în suprafaţă de 235 mp ce a aparţinut Elenei Ţigău, (fostă Ceaprazi), mama reclamantului. Femeia cumpărase în 1939 un teren în suprafaţă de 386 mp situat pe strada Ghioceilor (fostă Concordiei) nr 2, din care a vândut în 1967 o suprafaţă de 151 mp către familia Munteanu, rămânând totuşi proprietar asupra celor 235 mp revendicaţi. După moartea Elenei Ţigău, moştenitori au rămas soţul acesteia, Anton Mircea şi fiul Constantin Doru.
De menţionat că atât cei 235 mp cât şi cei 151 mp au ajuns în final în proprietatea lui Simion Cloşcă, cel care a cumpărat de altfel şi primul lot de 988 mp retrocedat în 2006 în natură, sub semnătura fostului primar PNL-ist Constantin Sever Cibu.
Dosarul "Concordia" s-a lăsat cu plângeri penale
Cazul retrocedării terenului de 235 mp a adus însă şi o ploaie de plângeri penale iniţiate de Constantin Ţigău, iar numitorul comun al tuturor acuzaţiilor îl constituie referirea la articolul din Codul de Procedură Penală în care se discută despre infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciu. Concret, este vorba despre abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor. Cu alte cuvinte, reclamantul susţine că i s-ar fi pus beţe-n roate în demersul său de a-şi redobândi proprietatea asupra unui bun moştenit, iar toate acestea contrar unor dispoziţii clare ale instanţei. La foarte puţin timp de la depunerea acestor plângeri Parchetul Brăila a dat undă verde începerii urmăririi penale împotriva personajelor cheie în povestea Concordia, care de fapt au încercat protejarea domeniului public. Lista asupra cărora Parchetul Brăila şi-a dat avizul pentru continuarea anchetei penale începe cu primarul municipiului, Aurel Simionescu, secondat de viceprimarul Stănel Necula, apoi fostul director al Direcţiei Administraţia Pieţelor şi Târgurilor (DAPT) Brăila, Simona Drăghincescu plus alte trei persoane care au făcut parte din comisia de predare a terenului de 235 mp din Concordia. După descoperirea actelor din care rezultă că Ţigău nu avea calitate de moştenitor unic, Direcţia Pieţelor a depus, la rându-i, plângere penală împotriva acestuia. Culmea este că de atâtea luni nu s-a mai auzit nimic despre aceste dosare penale, deşi ar trebui să se dea o soluţie legală măcar pentru faptul că este implicat numele primarului Aurel Simionescu.
