Haiducie pe domeniul public. Este prima şi cea mai evidentă concluzie după ce "Obiectiv" a analizat situaţia juridică a panourilor de pe raza municipiului. Ca o paranteză, municipalitatea ne-a prezentat o bază de date cu autorizaţiile de construire, însă neactualizată şi cu mari lipsuri. Din cele 94 de panouri publicitare identificate de Poliţia Locală în urma inventarierii din primăvară, 66 au actele în regulă, în sensul că reporterilor noştri li s-au prezentat listele cu autorizaţii, inclusiv de către "Double P Media" Brăila, editorul cotidianului "Obiectiv", care deţine autorizaţii pentru cele nouă panouri de tip citylights. Pentru alte 14 panouri din oraş surse din publicitatea outdoor susţin că există autorizaţii, dar reporterii noştri nu le-au văzut încă. În cazul a cinci panouri firma proprietară este în faliment şi astfel a rămas sub un mare semn de întrebare legalitatea acestora. Dar pentru nouă panouri aparţinând unui ONG local NU EXISTĂ NICIUN FEL DE ACTE, fiind amplasate în total dispreţ faţă de legislaţie, norme, regulamente etc. "Obiectiv" lansează încă o somaţie autorităţii locale, să demoleze TOATE, dar ABSOLUT TOATE mijloacele de publicitate stradală care nu au actele în regulă. De ce nu a făcut acest pas până acum? Mister total. Consiliul Local are astăzi programată o discuţie privind noul regulament de publicitate outdoor, iar Primăria promite că va pune ordine în acest sector.
"Obiectiv" are dovada incontestabilă că panourile publicitare apărute în ultimele luni pe domeniul public sunt montate ilegal. În urma anchetei reporterilor noştri a reieşit foarte clar că ONG-ul "Asociaţia pentru Comunicare" deţine nu mai puţin de nouă astfel de panouri şi pentru niciunul nu a obţinut autorizaţie de construire, sustrăgându-se astfel de la plata unor taxe. Altfel spus, haiducie pe domeniul public. În urma articolelor publicate în ultima perioadă de către "Obiectiv" privind panourile apărute peste noapte pe spaţiul public, Poliţia Locală a făcut, într-un final, inventarierea promisă a mijloacelor de publicitate stradală, din care reiese clar că în municipiu sunt 94 de panouri în proprietatea a 11 persoane juridice din Brăila, Galaţi, Constanţa, Braşov, Bucureşti, Ilfov şi Petroşani. Iată şi lista de inventar, aşa cum ne-a fost prezentată de către Poliţia Locală: SC "Up-Date" Brăila - 36 bucăţi, SC "Double P Media" - nouă bucăţi, SC "Media Prod" Constanţa - două bucăţi, SC "Efect Media Vest" Petroşani - cinci bucăţi (potrivit Registrului Comerţului, firma se află în lichidare), SC "Inter Vito" Brăila - două bucăţi, "SC "Amco" Braşov - o bucată, SC "Decrom Co" Galaţi - o bucată, SC "Delux" Galaţi - 19 bucăţi, SC "Ultravision" Bucureşti - cinci bucăţi, SC "Euromedia Group" Ilfov - cinci bucăţi şi ONG "Asociaţia pentru Comunicare" - nouă bucăţi.
Faţă de această listă de inventariere, cotidianul nostru a solicitat municipalităţii să prezinte autorizaţiile de construire acolo unde există şi nu mică ne-a fost uimirea să aflăm că, de fapt, în baza de date a municipalităţii este o mare brambureală. Ca răspuns, instituţia arhitectului şef ne-a trimis o listă cu 18 poziţii cuprinzând autorizaţii emise din 2009 până în prezent, pe care ulterior a completat-o cu date din 2006 - 2009. Din aceste liste rezultă că societăţile "Double P Media" (editorul cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei), "Amco", "Euromedia Group", "Inter Vito" (asociat unic este consilierul local din partea Partidului Conservator, Daniela Rădulescu, soţia directorului "Electrica-Distribuţie Brăila, Ştefan Rădulescu), "Decrom Co" şi "Delux" au autorizaţiile de construire în regulă, eliberate pentru montare de panouri publicitare. În urma discuţiilor cu reprezentanţii companiilor a rezultat că au autorizaţii şi "Up - Date" Brăila, proprietarul cu cele mai multe panouri (36 de bucăţi), firmă care nu figura în lista prezentată de municipalitate, precum şi "Ultravision", care apărea doar cu panouri direcţionale.
Vergil Stoica, administratorul "Up Date" Brăila, ne-a prezentat lista propriilor autorizaţii şi contracte de concesiune eliberate, respectiv încheiate cu Primăria Brăila, pentru toate cele 36 de panouri: "autorizaţiile de construire au fost obţinute începând cu 1999 până în 2005 inclusiv, în baza contractelor de concesiune nr. 48/2000, 89/2004 şi 113/2003 cu Primăria Brăila, încheiate în urma unor licitaţii organizate în acest sens. Din 1999 încoace, toate mijloacele de publicitate stradală montate de noi au avut şi au actele în regulă şi normal ar fi ca toţi actorii din piaţa locală de publicitate outdoor să fi procedat la fel, în spiritul concurenţei loiale".
Şi directorul general al "Ultravision", Mugurel Georgescu, a prezentat lista autorizaţiilor de construire obţinute pentru propriile panouri: "societatea noastră nu a amplasat panouri publicitare fără autorizaţie de construire pe domeniul public sau privat al municipilui Brăila. Singurele suporturi publicitare construite pe domeniul public, în număr de patru, sunt amplasate în baza unui contract cu Primăria Municipiului Brăila şi sunt integrate în Staţie refugiu călători, aşa cum sunt denumite în autorizaţiile de construire: AC NR. 1.270/ 31.10.2008, AC NR. 1.289/06.11.2008, AC NR. 1.287/06.11.2008 - două poziţii". În ce priveşte panourile direcţionale, sursa citată a explicat că a fost vorba de o campanie publicitară care între timp s-a încheiat şi că nu a avut nicio legătură cu panourile pe care le deţine în municipiu.
Un ONG este în spatele panourilor-fantomă
Dincolo de lacunele din baza de date a Primăriei cu privire la autorizaţiile de construire, un alt aspect ce răzbate din scripte este acela că din 2011 până în prezent nu s-a mai eliberat nicio autorizaţie de construire pentru panouri, context în care devine clar că mijloacele de publicitate apărute pe final de 2013 sunt ridicate fără acte legale. De asemenea, reporterii "Obiectiv" au mai putut face legătura între ONG-ul menţionat în inventarul Poliţiei Locale (Asociaţia pentru Comunicare Dialog şi Ajutor Social) şi proprietatea asupra panourilor montate recent în zona Bariera Călăraşilor, la ieşirea din oraş spre Viziru, dar şi în zona OMV Petrom, la ieşire spre Buzău, precum şi pe şoseaua Dig Brăila - Galaţi, în sensul că "Asociaţia pentru Comunicare" este proprietara celor nouă panouri. Cotidianul "Obiectiv" a solicitat de la bun început demolarea lor, însă în mod ciudat nici până acum autorităţile locale şi mai ales Primăria nu au reacţionat. Mai mult, nicio instituţie nu pare să se fi autosesizat să investigheze sustragerea de la plata taxelor pentru autorizaţiile de construcţie, a taxelor de publicitate, precum şi alte fapte de corupţie, trafic de influenţă, evaziune fiscală pentru care există indicii în această poveste.
De altfel, municipalitatea tergiversează demolarea panourilor ilegale, susţinând că mai întâi trebuie să promoveze în CLM un regulament privind publicitatea stradală. Chestionat în această privinţă, primarul Aurel Simionescu şi-a reiterat declaraţiile anterioare pe acest subiect, insistând că problema se va tranşa după ce Consiliul Local Municipal va aproba noul regulament privind publicitatea stradală. "Chiar vineri, 30 mai (astăzi - n.r.), intră în discuţia CLM acel regulament privind publicitatea şi, după ce va fi validat în Consiliu, el va fi pus în aplicare. Pe baza inventarierii făcute de Poliţia Locală vom lua fiecare firmă în parte şi vom vedea dacă au sau nu actele în regulă şi dacă poziţionarea şi dimensiunile mijloacelor de publicitate respectă sau nu cerinţele noului regulament. Acolo unde actele sunt în regulă şi panourile respectă şi cerinţele tehnice şi de poziţionare din regulament, nu vor fi probleme. Acolo unde autorizaţiile nu mai sunt valabile la acest moment sau unde actele nu mai corespund cu prevederile noului regulament - altele erau condiţiile în 1999 - 2000 şi altele acum -, vom analiza punctual cazurile şi va fi luată o decizie. Dar acolo unde nu sunt nici acte şi mai şi încurcă vizibilitatea în zonele unde sunt amplasate, vom acţiona în sensul de a fi date jos. De altfel, la fel s-a procedat şi în povestea cu balcoanele construite la parter de blocuri, unde s-a reuşit reintrarea în ordine şi legalitate", ne-a declarat Simionescu, adăugând că din iunie va intra în vigoare noul regulament în cazul în care acesta va fi aprobat în şedinţa CLM de mâine.
Clientelă politică pe panourile ilegale
Nu este lipsit de importanţă faptul că în urma verificării firmelor care apar cu reclame pe panourile publicitare ilegale montate de ONG-ul "Asociaţia pentru Comunicare" a reieşit că există o încrengătură de interese de care politicul nu este străin. Cel mai elocvent exemplu este cafeneaua "Segafredo", care-şi face reclamă din panourile ilegale, inclusiv de pe un colant lipit până nu de mult şi pe una dintre staţiile de tramvai din zona Piaţa Concordia, construcţii realizate cu bani europeni. Între timp, după izbucnirea scandalului privind publicitatea stradală ilegală, reclama a dispărut. De altfel, toate panourile din staţiile de tramvai de la Concordia au fost demontate, după ce "Obiectiv - Vocea Brăilei" a adus cazul în atenţia opiniei publice. Revenind, cafeneaua în discuţie este administrată de o firmă din Galaţi, unde asociaţi principali sunt doi membri ai familiei Stăncic, cea care deţine grupul "Tancrad", cu afaceri la Brăila în valoare de milioane de euro - bani publici, firmă responsabilă şi pentru "cârpeala" de 126 miliarde realizată ansamblului de fântâni arteziene de pe esplanadă, caz dezvăluit în ediţia de ieri a cotidianului "Obiectiv". Conform datelor din Registrul Comerţului, firma care deţine cafeneaua "Segafredo" se cheamă "Add Quality Concept", cu sediul în Galaţi, în baza unui contract de comodat emis de SC "Tancrad" SRL. Asociaţi la această unitate sunt brăileanul Dragoş Chiriţă cu 10%, urmat de Adriana - Liliana Stancu din Galaţi - 25% şi, în fine, Cătălin - Cristian şi Cristina - Elena Stăncic având împreună diferenţa de 65%. Se risipeşte astfel întreg misterul cu privire la letargia autorităţilor locale după ce cotidianul "Obiectiv" a publicat seria de materiale privind modul ilegal în care se fac afacerile în domeniul publicităţii stradale. Vă amintiţi, desigur, că municipalitatea s-a făcut că nu vede panourile răsărite în ultimele luni pe domeniul public fără niciun fel de autorizaţie şi, mai grav, încă evită să dispună demolarea lor.
