Jaful de la Magistrală a văduvit bugetul local cu peste 1 milion de lei, venituri cuvenite municipalităţii din valorificarea legală a conductelor reţelei de termoficare a oraşului. Pare incredibil, dar cifrele arată clar că municipalitatea ar fi trebuit să încaseze sume frumuşele dacă hoţii de fier vechi nu i-ar fi luat-o înainte firmei sibiene "Laromet", care a cumpărat conductele ce alimentau în trecut cu energie termică întreg oraşul. Peste 11 km de ţevi au fost furate până acum, context în care s-a creat un prejudiciu bugetului public local de 1,15 milioane lei. Nici cel care a cumpărat magistrala nu stă mai bine la acest capitol, pentru că în cazul său prejudiciul estimat este de ordinul sutelor de mii de euro, după calculele noastre, fără a mai pune la socoteală şi cei circa 4 km de conducte de la Chiscani până la intrare în oraş, care oricum nu făcuseră obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat în vară cu cei de la CUP Dunărea. Acum, că le-a fost eliberată, în sfârşit, autorizaţia pentru demolare, cei de firma "Laromet" au în plan să înceapă treaba pe la jumătatea lui ianuarie, bineînţeles dacă şi vremea va ţine cu ei.
Kilometri întregi de conducte din reţeaua de termoficare a oraşului au dispărut de anul trecut şi până acum, în urma raidurilor nocturne ale "termitelor de fier vechi". Bilanţul îngrijorător rezultă din cel mai recent inventar al magistralei şi reţelei de termoficare rămase în picioare şi neatinse de hoţi. Mai precis, în documentele depuse la dosarul de autorizare a lucrărilor de demolare se precizează că reţeaua aeriană de conducte pe care le va valorifica firma sibiană, "Laromet Transib", măsoară aproximativ 26,73 kilometri. Dacă ne uităm însă în actele din inventarul oficial al aceluiaşi obiectiv, ce a aparţinut domeniului privat al municipiului, vom observa că acolo se discută despre o lungime totală de circa 65,7 km, din care aproximativ 27,46 km sunt conducte subterane. Aşadar, tragem linie, facem scăderea, iar rezultatul arată că sunt lipsă la inventar 11,512 km de conducte aeriene, pentru că ele au fost ţinta hoţilor, reţeaua subterană beneficiind de cel mai bun paznic posibil: sunt îngropate în canale betonate şi, astfel, sunt greu accesibile.
Pentru a putea cuantifica mai departe prejudiciul adus municipalităţii trebuie reamintite principalele prevederi ale contractului prin care Primăria Brăila a vândut, prin intermediul CUP Dunărea (companie aflată în subordinea sa şi direct însărcinată de Consiliul Local Municipal să se ocupe de tranzacţie), magistrala de termoficare şi reţeaua de distribuţie din sistemul de termoficare al urbei. Potrivit înţelegerii perfectate în vara acestui an cu SC "Laromet Transib", municipalitatea trebuie să încaseze 400 lei pentru fiecare tonă de fier vechi valorificată din reţeaua de conducte de termoficare. Cum specialiştii în domeniu susţin că dintr-un kilometru de conductă se obţin, în medie, în funcţie de diametrul ţevii, între 200 şi 250 tone de material reciclabil, rezultă, aşadar, că bugetul local a fost văduvit de încasarea a nu mai puţin de 1,15 milioane lei, la o cotaţie de 150 euro/tona. Bani care n-au ajuns în vistieria locală din cauză că "termitele de fier vechi" i-au luat-o înainte valorificatorului oficial. Şi nu s-au încurcat cu "mărunţişuri", ci au trecut fără nicio jenă la tăierea conductelor de diametru mare, din dreptul localităţii Chiscani. Fără să-i deranjeze nimeni, noapte de noapte, au tot avansat cu "lucrarea" până când au dat gata cei aproximativ 4 km de conducte ce aduceau agentul termic până la intrarea în oraş, undeva în zona din spatele Perimetrului 2 al Zonei Libere, pe strada Aleea Mecanizatorilor, unde se lega la reţeaua de distribuţie a oraşului.
Hoţii au lăsat în urmă tone de deşeuri de vată minerală
De altfel, cotidianul "Obiectiv" a semnalat în repetate rânduri furturile pe tot acest traseu. Cum a fost posibil un asemenea jaf? Simplu: nimeni nu s-a preocupat de paza conductei. Deşi consilierii municipali au decis anul trecut, în ianuarie, ca de magistrală să se ocupe CUP Dunărea - operatorul de apă-canal-epurare din subordinea municipalităţii, acesta nu a preluat niciodată bunul respectiv, tergiversând momentul, cel mai probabil ca să evite, pe de o parte, costurile cu asigurarea pazei obiectivului, şi, în plan secund, să nu ajungă să fie trasă la răspundere pentru prejudiciul generat de furturi. Nici municipalitatea nu s-a preocupat prea tare, în sensul că nu a făcut niciodată presiuni, cel puţin la nivel de percepţie publică, asupra CUP să ducă, totuşi, la îndeplinire prevederile HCLM 31/2014, în sensul preluării în administrare a magistralei. A cerut însă ajutorul forţelor de ordine, să-şi arunce un ochi şi la magistrală pe timpul nopţii, ca să descurajeze furturile. Din păcate, însă, dezastrul rămas în urmă se poate vedea cu ochiul liber şi vorbim aici despre tone de vată minerală lăsate în urmă de hoţi, material cu regim special în ce priveşte manevrarea şi neutralizarea. Pericolul vine de la fibrele ce compun materialul termoizolant, mai precis de la praful de sticlă rezultat din degradarea acestora de-a lungul anilor, particule ce pot provoca probleme de sănătate. Un studiu al Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a concluzionat că vata minerală face parte din categoria produselor cu posibile, dar nu şi certe, activităţi cancerigene.
Patronul "Laromet": "Dacă vremea ţine cu noi, vom începe din 15 ianuarie lucrările"
De precizat că înţelegerea Primăriei Brăila cu "Laromet Transib" spune că aceştia din urmă poartă responsabilitatea curăţeniei atât pe traseul de la Chiscani până la limita cu oraşul, cât şi mai departe, pe itinerariul reţelei de termoficare în cartierele traversate de conducte.
Mai detaliat, conform certificatului de urbanism eliberat de autorităţi pentru desfiinţarea magistralei, lucrările se vor face în trei etape: demolarea şi ecologizarea pe traseul de la Chiscani-Vărsătura şi până la incinta fostului PAL (zonă în care sunt cele mai mari probleme cu furturile), în etapa a doua, de la incinta PAL spre Hipodrom - Obor - strada Decebal şi Calea Călăraşilor, iar în final zona Apollo - Vidin - Progresul.
Între timp, sibienii şi-au luat colaboratori în acest proiect, cu care, în cursul lunii iulie, a încheiat şi contracte: pentru organizarea de şantier - SC "Nidavgi Agrotrans"; pentru neutralizarea vatei minerale şi a cartonului bituminos, un alt contract cu "Vivani Salubritate" SA, iar pentru vânzarea deşeurilor metalice un contract cu "Ecogreen Metal House". Interesant de punctat că printre colaboratori se numără, mai nou, şi "Mioriţa Com", nimeni alta decât firma cu care "Laromet" s-a bătut în oferte la licitaţia organizată de CUP Dunărea pentru vânzarea magistralei. Potrivit înţelegerii cu sibienii, firma familiei Cloşcă, proprietara afacerii "Mioriţa Com", urmează să se ocupe de concasarea stâlpilor şi postamenţilor de beton de pe traseul conductelor, precum şi de valorificarea betonului concasat şi a armăturilor rezultate din această operaţiune.
Aşadar, toate piesele s-au aranjat perfect pe tabla de joc şi se aşteaptă startul lucrărilor. "Dacă vremea ţine cu noi, vom începe din 15 ianuarie lucrările. Între timp, am parcurs toate etapele privind obţinerea autorizaţiei şi ne-a fost, într-un final, eliberat actul privind permisiunea de demolare şi vom începe treaba. Va fi făcută curăţenie în urma hoţilor, în primă fază, apoi şi în urma tăierilor legale ce se vor face de către firma noastră. Vor fi demolaţi înclusiv stâlpii din beton şi postamenţii pe care stăteau conductele. Vom face curăţenie în urma noastră", au promis reprezentanţii "Laromet". Întrebaţi dacă au cuantificat până acum pagubele suferite de pe urma hoţilor, sibienii au explicat că la finalul operaţiunii de demolare vor trage linie. Reporterii "Obiectiv" au făcut totuşi un calcul estimativ în acest sens, suma rezultată fiind de ordinul a câteva sute de mii de euro.
Valoarea de inventar a reţelei depăşeşte 170 milioane de lei
Reamintim că la mijlocul lunii iulie s-a semnat contractul privind casarea şi valorificarea la fier vechi a reţelei urbane de termoficare din municipiu, părţile contractuale fiind, pe de o parte CUP Dunărea Brăila, compania însărcinată direct de CLM să rezolve problema valorificării, iar de cealaltă parte societatea "Laromet Transib", proprietatea familiei Mihuţescu din Sibiu. Tranzacţia s-a făcut în urma unei negocieri directe, după mai multe licitaţii la care nu s-a înscris niciun ofertant. De precizat că la negocierea directă a participat şi firma "Mioriţa Com" aparţinând familiei omului de afaceri Cornel Cloşcă, companie care a mai valorificat la fier vechi în trecut o porţiune de magistrală de termoficare. Potrivit contractului semnat de "Laromet", pentru reţeaua supraterană de conducte municipalitatea va încasa 0,4 lei pentru fiecare kilogram de material reciclabil recuperat. În actele oficiale se face referire la o lungime totală de 65,71 km de conducte cu diferite diametre, din care circa 30 km sunt ţevi de medii şi mari dimensiuni, toate acestea având o valoare de inventar de peste 170,5 milioane lei.
De punctat că firma sibiană n-a apucat să facă mai nimic în sensul demolării şi valorificării la fier vechi a conductelor de termoficare. În lipsa autorizaţiei de demolare, SC "Laromet Transib" a încasat deja două amenzi în valoare totală de 80.000 lei (50.000 lei amenda de la Poliţia Locală şi 30.000 lei de la Garda de Mediu Brăila) pentru lucrările de demolare începute.
