"Cum să ne batem joc de banul public" - micul ghid pentru funcţionarul public. Raportul de activitate al Curţii de Conturi Brăila pe anul trecut, dar mai ales concluziile instituţiei în urma acţiunilor de audit şi control făcute la Primăria Brăila, Consiliul Judeţean şi structurile subordonate, s-ar încadra perfect în titlul de mai sus. Şi cum altfel să interpretezi lucrurile dacă ne gândim că suma estimată a abaterilor constatate de către inspectorii Curţii de Conturi Brăila se ridică la 74,08 milioane de lei, cu tot cu accesorii (penalităţi şi dobânzi) din care 4,88 milioane lei numai prejudicii. La cele 4,88 milioane de lei se adaugă însă şi veniturile suplimentar stabilite de inspectorii Curţii, încă 34,96 milioane de lei, context în care se poate spune, fără teama de a greşi, că bugetele publice au fost prejudiciate cu 39,85 milioane lei. Dacă transformăm în monedă comunitară, gaura dată bugetelor publice se ridică la aproape 9 milioane de euro! NU, nu este o greşeală de tipar, chiar acestea sunt cifrele cuprinse în raport şi care reflectă întocmai incompetenţa celor plătiţi de noi toţi să administreze avutul şi interesul public. De unde provin aceste prejudicii? Din nerespectarea reglementărilor legale în efectuarea cheltuielilor sau altfel spus cheltuirea banului public după bunul plac al celor care sunt la butoane şi au drept de decizie. Cele mai multe greşeli s-au descoperit în urma controlului activităţii Primăriei Brăila şi a Consiliului Judeţean, asta nefiind o noutate pentru că şi în precedentele rapoarte cap de listă cu cele mai multe bile negre erau aceleaşi instituţii. De remarcat că şi inspectorilor Curţii le-a atras atenţia povestea halucinantă la finalul căreia Primăria a pierdut procesul referitor la corecţia financiară cu 25% la contractul de reabilitare a Bulevardului Dorobanţilor.
Cel mai recent raport anual de activitate al Curţii de Conturi (CC) Brăila descrie o imagine de coşmar atunci când discută despre cum a fost gestionată averea municipiului şi a judeţului. Peste tot în cuprinsul raportului sunt prezentate nereguli peste nereguli descoperite de inspectorii Curţii în urma controalelor făcute anul trecut şi vizând activitatea instituţiilor pe anul 2012. Discutând numai de prejudicii, suma cea mai mare este consemnată în dreptul Primăriei Brăila - 870.000 lei, urmată de Primăria Salcia Tudor - 689.000 lei, Consiliul Judeţean - 583.000 lei, Primăria Galbenu - 557.000 lei, Primăria Unirea - 305.000 lei, Bordei Verde - 247.000 lei, Măraşu - 246.000 lei, Surdila Găiseanca - 198.000 lei, Cireşu - 188.000 lei, Primăria Făurei - 181.000 lei, Zăvoaia - 162.000 lei, Jirlău - 135.000 lei, Surdila Greci - 140.000 lei şi Scorţaru Nou - 104.000 lei. "Abaterile generatoare de prejudicii se referă în 54 de cazuri (73,98% din totalul abaterilor generatoare de prejudicii) la nerespectarea reglementărilor legale în efectuarea cheltuielilor estimându-se plăţi nelegale în cuantum de 4.885 mii lei", se punctează în raportul CC Brăila. La celălalt pol, cu prejudicii mici se remarcă primăriile Însurăţei - 24.000 lei, Gradiştea - 34.000 lei, Măxineni - 2.000 lei, Râmnicelu - 22.000 lei, Romanu - 40.000 lei, Stăncuţa - 42.000 lei, Direcţia Serviciilor Publice Ianca -9.000 lei, Serviciul de Utilitate Publică Administrare şi Gospodărie Locală Brăila - 12.000 lei, Administraţia Zonei Libere Brăila - 14.000 lei, precum şi ECO SA - 81.000 lei, iar cu prejudiciu zero apar primăriile Movila Miresii, Ulmu şi Vădeni, precum şi Serviciul Public de Asistenţă Medicală şi Administrare a Creşelor Brăila, plus Serviciul de Transport Public Local de Călători şi Administrare Portuară.
În anul 2012, bugetele locale au fost prejudiciate cu aproape 40 milioane lei!
Înainte de a merge mai departe cu prezentarea raportului, facem precizarea că din totalul de 196 entităţi existente, au fost verificate anul trecut 87 (în 2012 au fost verificate 35 de instituţii, iar în 2011 doar 28 de unităţi) însemnând Consiliul Judeţean, Primăria municipiului Brăila, două primării orăşeneşti, 33 primării comunale, 46 ordonatori terţiari de credite, o regie autonomă şi trei societăţi comerciale de interes local.
Dar să vedem care sunt principalele constatări ale Curţii de Conturi în urma controalelor de anul trecut pe la instituţii. Raportul menţionează că urmare a acţiunilor de audit şi control, constatările identificate au relevat 535 de abateri cu valori totale de 74,08 milioane lei, din care venituri suplimentare de 34,96 milioane lei, prejudicii de 4,885 milioane lei şi abateri cu caracter financiar contabil de 34,23 milioane lei. "În anul 2012, bugetele locale au fost prejudiciate cu suma de 39.851 mii lei, din care: venituri suplimentare cuvenite acestora în cuantum de 34.966 mii lei şi finanţarea unor cheltuieli fără respectarea reglementărilor legale în sumă de 4.885 mii lei. Suma totală rezultată din evaluarea abaterilor constatate a fost de 74.084 mii lei", se arată în raportul Curţii. Din punct de vedere al impactului asupra veniturilor bugetare, cele mai relevante abateri se referă la calitatea proastă a gestiunii, situaţie care mai departe se reflectă în diminuarea veniturilor şi implicit a obligaţiilor financiare către bugetul local. De exemplu, în urma controalelor inspectorii au stabilit venituri suplimentare în cuantum total de 32,48 milioane.
Din punct de vedere al frecvenţei, cele mai relevante nereguli şi abateri se referă la stabilirea, evidenţierea şi urmărirea încasării veniturilor bugetului general consolidat, în cuantumul şi la termenele stabilite de lege şi se referă în principal la neurmărirea încasării creanţelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Şi Curtea de Conturi a atras atenţia asupra poveştii cu incendiul din biroul lui Fudulaiche
Aşa cum am spus, cel mai mare prejudiciu constatat de Curtea de Conturi pe parcursul anului trecut a fost în cazul Primăriei Brăila - 870.000 lei, la care se adaugă venituri suplimentare de 29,24 milioane lei. Dar să vedem care sunt cele mai grave nereguli consemnate în actul de control.
- Neaplicarea procedurilor legale de executare silită a creanţelor bugetului local în cadrul termenului de prescriere (abatere estimată la 852.000 lei)
- Neurmărirea încasării taxei pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică - 206.000 lei
- Neurmărirea şi neîncasarea creanţelor nefiscale ale UATM Brăila reprezentând venituri din concesiuni (din care debite prescrise ca urmare a nepunerii în executare a unor sentinţe definitive şi irevocabile de 12 mii lei) - 175.000 lei;
- Nestabilirea şi neîncasarea redevenţei datorate de SC Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" Brăila - 28,93 milioane lei;
- Neexercitarea, pe fondul unor împrejurări neelucidate încă, a recursului la Decizia nr. 2581/10.04.2012 a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul nr. 10475/2/2011, referitoare la corecţia financiară de 25% din valoarea contractului de lucrări nr. 44878/22.12.2010 - 3,13 milioane lei;
- Plată nelegală a unor drepturi de natură salarială reprezentând indemnizaţie de dispozitiv - 463.000 lei;
- Plată nelegală, către viceprimarul UATM Brăila, cu titlul de remuneraţie pentru participarea la şedinţele comisiei de vânzare a cabinetelor medicale - 5.000 lei.
De asemenea, inspectorii CC Brăila au făcut reproşuri municipalităţii şi pentru faptul că nu a analizat activitatea operatorului de salubritate ECO, unde este acţionar majoritar, că nu a luat măsuri de eficientizare a activităţii acestei companii, de reducere a datoriilor, de încasare a creanţelor şi de îmbunătăţire a indicatorilor de eficienţă.
Ce spune primarul
Referitor la neregulile consemnate în raportul Curţii, primarul Aurel Simionescu a ţinut să aducă o serie de lămuriri: "În ce priveşte executarea silită a creanţelor pot să spun că le-am luat de la capăt pe toate şi discutăm aici de sute, poate chiar peste 1.000 de notificări. În privinţa redevenţei CUP Dunărea, cei de la Curtea de Conturi consideră că este prea mică, numai că ce încasez ca municipalitate cu titlu de redevenţă de la CUP Dunărea o dau practic înapoi în asocierea pe care o avem cu operatorul de apă-canal-epurare, Consiliul Judeţean şi primăriile de comune, asociere care-şi propune dezvoltarea reţelei de apă-canalizare în întreg judeţul. Suntem în litigiu la instanţă pe această temă, dar redevenţa de la CUP Dunărea ca şi de la ECO SA au fost recuperate şi astfel rezolvate aspectele semnalate încă din timpul controlului", a spus sursa citată. Întrebat cum stau lucrurile privind plata nelegală pentru unul dintre viceprimari, mai precis Doiniţa Ciocan, edilul-şef a explicat că şi această problemă s-a rezolvat, în sensul că indemnizaţia respectivă a fost returnată. Legat de reproşurile primite pe linia operatorului de salubritate ECO SA, Simionescu a punctat că nu Primăria Brăila este acţionarul majoritar, ci Consiliul Local Municipal. "Discuţia este că, într-adevăr, situaţia de la ECO nu este bună deloc: sunt datorii, sunt probleme şi au fost situaţii în care ei nu au putut să depoziteze gunoiul menajer la groapa ecologică pentru că au datorie la Tracon şi de aici toate discuţiile pe tema asta. Există, de altfel, raport din partea reprezentantului în AGA al CLM la această companie".
Majorare nelegală cu 75% la CJ
La Consiliul Judeţean lista neregulilor nu este la fel de lungă ca în cazul Primăriei municipiului, chiar şi aşa însă Curtea de Conturi a semnalat o serie de nereguli. Iată câteva exemple:
- Bunuri aparţinând domeniului public al unităţii administrativ teritoriale judeţul Brăila date în administrare altor unităţi administrativ-teritoriale neînregistrate în evidenţa contabilă - 5,83 milioane lei;
- Diferenţe între suma prevăzută în contractele de vânzare a locuinţelor în baza OG 19/1994 şi suma înregistrată în contabilitate şi neorganizarea evidenţei contabile a ratelor şi dobânzilor - 1,67 milioane lei;
- Nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea redevenţei datorate de concesionar conform clauzelor contractuale şi neverificarea modului de îndeplinire a obligaţiei acestuia de a realiza investiţii - 1,49 milioane lei;
- Plata nelegală de drepturi salariale care exced Legii nr. 284/2010 reprezentând spor dispozitiv 25% şi majorarea nelegală cu 75% a salariului de bază al personalului nominalizat în legătură cu derularea de proiecte finanţate din fonduri internaţionale - 0,559 milioane lei;
- Plată cotizaţie către Asociaţia "Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă Brăila", numai pe baza Hotărârii Consiliului Judeţean, fără să existe contract de asociere, din care să se stabilească nivelul cotizaţiei - 0,3 milioane lei.
Faţă de aceste nereguli Curtea de Conturi a dispus remedierea lor, inclusiv stabilirea valorii prejudiciului în cazul plăţilor salariale nelegale (25% spor de dispozitiv şi 75% pentru personalul care lucrează cu fonduri europene) şi recuperarea acestuia.
Concluzia Curţii de Conturi
Ca o concluzie generală, în finalul raportului CC Brăila se precizează că "acţiunile de control şi misiunile de audit desfăşurate la nivelul Camerei de Conturi Brăila au evidenţiat, în general, o insuficientă preocupare din partea entităţilor pentru asigurarea acurateţei datelor din situaţiile financiare şi pentru un management guvernat de o bună gestiune economico - financiară, fapt ce nu conferă o asigurare rezonabilă că bunurile entitãţilor verificate sunt protejate, că raportările financiare sunt de încredere şi că operaţiunile financiare se derulează în conformitate cu reglementările legale. Aşa după cum rezultă şi din prezentul raport, neregulile constatate în privinţa modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public şi a situaţiei, evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale s-au datorat, în principal, încălcării reglementărilor legale în vigoare pe fondul unor disfuncţii în sistemul de control intern. În vederea înlăturării abaterilor financiar contabile constatate cu ocazia desfăşurării activităţilor specifice la entităţile locale, Camera de Conturi Brăila a emis un număr de 17 decizii, cuprinzând 257 măsuri, pe care le-a transmis spre implementare conducerii entităţilor verificate". (Vom reveni).
Un mic incendiu, la timpul potrivit, face minuni
În cursul lunii martie anul trecut, "Obiectiv-Vocea Brăilei" a făcut o dezvăluire incendiară care dovedea, dacă mai era cazul, ce "competenţi" au pe mână soarta municipiului: Primăria Brăila pierduse bătălia în instanţă pentru corecţia de 25% cu minus dispusă de Auditul Naţional, pe motiv că autoritatea locală a uitat pur şi simplu de termenul în dosar. Vina pentru această greşeală aparţine secretarului general al Primăriei, Mircea Fudulaiche, dar şi şefei juriştilor Primăriei, Angelica Bratu (fostă Pamfil). În mod surprinzător, Fudulaiche a susţinut că de vină pentru faptul că s-a ratat termenul de recurs ar fi fost un mini-incendiu petrecut chiar în biroul său, incident în care s-ar fi distrus mai multe documente, inclusiv adresa de la Înalta Curte, de la care curgea termenul de declarare a recursului. De altfel, Fudulaiche şi Bratu au trecut prin comisiile de disciplină şi, în final, s-au ales cu reducerea drepturilor salariale pe o perioadă de 3 luni: 5% în cazul Angelicăi Bratu şi 20% pentru Mircea Fudulaiche. Ca o paranteză, în cazul investiţiei de aproape 100 milioane de lei fără TVA privind modernizarea Bulevardului Dorobanţilor, Auditul Naţional a dispus în urma unui control aplicarea unei corecţii de 25% cu minus la contribuţia UE. Motivul: inspectorii de la Audit au ajuns la concluzia că în ce priveşte Caietul de Sarcini al licitaţiei pentru atribuirea contractului de lucrări, acesta ar fi fost făcut cu dedicaţie.
Referitor la acest întreg episod, Curtea de Conturi Brăila a dispus municipalităţii să "analizeze împrejurările în care s-a produs nerecurarea Deciziei nr. 2581/10.04.2012 a Curţii de Apel Bucureşti (...) şi dispunerea măsurilor legale necesare".