• Petre Daea a vizitat, pentru a doua oară în trei săptămâni, un şantier în lucru al sistemelor de irigaţii din judeţul nostru • este vorba despre un canal de irigaţii din zona Albina, care este reabilitat de “Concivia” SA, în calitate de subcontractant al unei firme din Bucureşti • în acest context, Daea a fost întâmpinat de nimeni altul decât Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al CJ Brăila, care, după cum se ştie, este unul dintre principalii acţionari ai “Concivia” • în această calitate, Stancu coordonează şantierul de la Albina şi, îmbrăcat regulamentar, cu vestă reflectorizantă şi cu fes pe cap, i-a dat lui Daea detalii despre mersul lucrurilor • ministrul s-a arătat mulţumit, atât de Stancu, ca antreprenor, cât şi de felul cum merg, în general, treburile la Brăila, declarând că judeţul nostru va fi primul din ţară care va beneficia de refacerea completă a sistemului de irigaţii, începând de anul viitor
Reabilitarea sistemului de irigaţii de pe raza judeţului Brăila pare a fi o prioritate a Ministerului Agriculturii. Cel puţin aşa reiese din interesul pe care ministrul Petre Daea îl arată acestui subiect, în contextul în care, într-un interval de numai trei săptămâni, Daea a venit de două ori la Brăila pentru a vedea la faţa locului cum merg lucrările. Cea de-a doua vizită a fost în după-amiaza zilei de miercuri, 27 martie, când Ministrul Agriculturii s-a oprit, preţ de câteva zeci de minute, în zona staţiei de irigaţii de lângă localitatea Albina. Staţia respectivă face parte din sistemul de irigaţii care deserveşte Terasa Brăilei, adică o suprafaţă de peste 100.000 de hectare. În momentul de faţă, este în derulare un proiect de investiţii în valoare de câteva zeci de milioane de lei, care vizează reabilitarea a trei staţii de pompare şi a zeci de kilometri de canale principale sau canal de distribuţie a apei, din cadrul Terasei Brăila. Contractul pentru implementarea acestei investiţii a fost semnat, în urma unei licitaţii, cu firma bucureşteană “Edas” care, la rândul ei, a subcontractat o parte din lucrări. Pentru staţia de la Albina şi pentru un canal de 5,8 km aferent acestuia, lucrările de reabilitare au fost subcontractate de firma brăileană “Concivia” SA. În acest context, miercuri, când şantierul a fost vizitat de ministrul Petru Daea, acesta a fost întâmpinat de nimeni altul decât Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, care este unul dintre principalii acţionari ai firmei “Concivia” şi, din câte se pare, coordonează şantierul de la Albina. Purtând o vestă reflectorizantă, ca orice constructor care se respectă, Stancu i-a prezentat lui Daea situaţia lucrărilor, iar ministrul s-a declarat convins că firma “Concivia” va face treabă bună. “Am încredere ca va fi o lucrare de calitate, pentru că este făcută de un om pe care îl apreciez mult”, a spus ministrul, precizând că îl cunoaşte pe Stancu mai demult şi că îl ştie ca fiind un om destoinc, care “ştie să ia şi lopata în mână şi fesul pe cap, ca să intre în şantierul de lucru”, atunci când este nevoie.
Problemele pe care le are Stancu cu justiţia nu au afectat cu nimic discuţiile de-a dreptul cordiale purtate de acesta cu Ministrul Agriculturii. Reamintim că, la începutul lunii în curs, Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat din nou la închisoare, în cadrul unui dosar de conflict de interese. Sentinţa nu este încă definitivă. După cum se ştie, Stancu a stat deja după gratii, după ce a fost condamnat definitiv într-un alt dosar de corupţie.
În altă ordine de idei, ministrul Petre Daea s-a arătat mulţumit de ceea ce a văzut în timpul vizitei de la Albina, unde lucrările de reabilitare a canalului de irigaţii efectuate de “Concivia” au ajuns deja la stadiul turnării betonului. Ministrul a anunţat din nou, în faţa presei, ceea ce a mai spus şi în urmă cu trei săptămăni, când s-a aflat la Brăila, şi anume că refacerea sistemului naţional de irigaţii este o prioritate a guvernării actuale şi că judeţul nostru beneficiază de investiţii masive în acest domeniu, lucrările fiind foarte avansate aici. “Avem ca obiectiv să repunem în funcţiune sistemul de irigaţii la nivelul la care a fost în anul 1989, pe întreaga suprafaţă care însumează 360 mii de hectare. Brăila va fi primul judeţ al României care în 2020 va avea întreaga suprafaţă de irigaţii reabilitată, pentru a nu mai sta sub semnul incertitudinii privind producţia agricolă. Avem un program bine stabilit, care este urmărit la agrafă. Programul de guvernare al PSD pe agricultură îl am cu mine, în geantă. Îl urmăresc minut cu minut, lucrez pentru el şi nu este nicio restanţă în acest domeniu şi nici nu va fi, în respect pentru cuvântul dat şi pentru misiunea pe care o avem”, a declarat Daea.
Ce vizează investiiţiile în irigaţii din judeţul Brăila
Reamintim că, la precedenta vizită a Ministrului Agriculturii, cea din data de 6 martie, primul obiectiv vizat a fost Staţia Repompare-Pompare a Apei (SRPA) Lacu Rezi, situată între localităţile Spiru Haret şi Însurăţei. Unul dintre cele mai mari obiective de acest gen de pe raza judeţului nostru, SRPA Lacu Rezi a fost dotată, în perioada regimului comunist, cu nu mai puţin de 15 agregate de mare putere, fiecare dintre acestea având o capacitate de pompare a apei de 6 metri cubi pe secundă. În ultimii ani, doar 4 agregate au mai funcţionat, şi acelea la limita de avarie. Graţie unui Program de Naţional de Irigaţii, iniţiat de Guvernul României în anul 2016, în prezent la staţia de la Lacu Rezi se lucrează pentru modernizarea şi eficientizarea a şase dintre cele 15 agregate. Investiţia se ridică la circa 12,8 milioane de lei şi, pe lângă montarea a 6 electropompe noi şi a celulelor de comandă aferente acestora, sunt prevăzute şi lucrări de reparaţii a conductelor metalice de mari dimensiuni prin care agregatele aflate în lucru vor pompa apă în canalul de irigaţii. De asemenea, aceeaşi investiţie presupune şi decolmatarea şi reabilitarea unei porţiuni de 6,5 kilometri din respectivul canal, prin care apa este dirijată spre zonele Zăvoaia, Vultureni şi Ulmu.
Potrivit conducerii filialei brăilene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), pe lângă proiectul de reabilitare a staţiei de la Lacu Rezi şi a canalului de irigaţii pe care aceasta îl deserveşte, pe raza judeţului Brăila se află în derulare mai multe lucrări de acest gen finanţate prin Programul Naţional de Irigaţii. În total, sumele alocate acestor proiecte se ridică la circa 40,2 milioane de lei. O lucrare importantă a vizat SRPA Spiru Haret, una dintre cele mai mari staţii de irigaţii din judeţul nostru, unde, anul trecut, au fost reabilitate patru agregate, fiecare cu capacitatea de pompare de 12 metri cubi pe secundă. În lucru, se mai află la ora actuală, o staţie de pompare plutitoare de pe Dunăre, aflându-se în reabilitare nava propriu-zisă şi şase pompe care deservesc irigaţiile de pe Terasa Brăilei. Tot pe Terasa Brăilei, sunt în reabilitare 70 kilometri de canal de irigaţii şi trei staţii de repompare. În cadrul Amenajării de Irigaţii Gradiştea - Făurei - Jirlău, sunt patru staţii în reabilitare şi 16 km de canal, iar în Amenajarea Călmăţui - Ialomiţa, pe lângă SRPA Lacu Rezi, se află în plin proces de reparaţii şi modernizări o staţie cu două agregate de pompare şi 3,5 km de canal.
În urma tuturor investiţiilor aflate în lucru, ANIF Brăila va reuşi, anul acesta, să îşi mărească cu cel puţin 10.000 hectare capacitatea de irigaţii, ajungând de la 230.000, cât s-a irigat anul trecut, la peste 240.000 ha. Ţinta Programului Naţional de Irigaţii este ca, prin continuarea reabilitării staţiilor de pompare şi repompare şi a canalelor de alimentare, în curând să se poată acoperi cu irigaţii o suprafaţă de 320.000 ha, aşa cum a fost proiectat sistemul în anii regimului comunist. Specialiştii în domeniu estimează că, dacă investiţiile îşi menţin ritmul actual, această ţintă ar putea fi atinsă în circa 2 - 3 ani. Ministrul Petre Daea este însă mai optimist, iar pe 6 martie a declarat ceea ce a spus şi la vizita din aceeastă săptămână şi anume că Brăila ocupă un loc fruntaş pe ţară în ceea ce priveşte ritmul de reabilitare şi repunere în funcţiune a sistemului de irigaţii şi că, la anul, în 2020, va fi primul judeţ unde se va atinge capacitatea maximă proiectată, de peste 300.000 hectare acoperite cu irigaţii.
