Afecţinunile psihice, diagnosticul cel mai greu de controlat
Mai exact, potrivit unui raport statistic întocmit de către specailiştii CJP Brăila, la nivelul Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, în primlele 5 luni ale anului 2009 s-au înregistrat 748 propuneri la pensie, care au fost încadrate în grade de invaliditate. Asfel, 35 persoane au fost încadrare în gradul I de invaliditate, 442 pesoane încadrate în gradul II de invaliditate, 271 persoane încadrate în gradul III de invaliditate. Structura cazurilor noi, în momentul expertizării arată că doar 296 persoane obţineau venituri din muncă, în timp ce 452 persoane nu aveau o slujbă plătită. Analizând cazurile noi de invaliditate pe grupe de boli, se constată că pe primele 5 luni ale anului 2009, distribuţia este următoarea: locul I - afecţiuni psihice - 183 cazuri (24,46%); locul 2 - afecţiuni cardio -vasculare - 174 cazuri (23,26%); locul 3 - afecţiuni oncologice - 83 cazuri (11,10%) locul 4 - afecţiuni ale sistemului articular, muscular şi ţesutului conjunctiv - 81 cazuri ( 10.83%); locurile 5 şi 6 - afecţiuni digestive şi afecţiuni respiratorii, fiecare cu câte 55 cazuri (7,35%).
"Mulţi devin pensionari fără să fie în activitate la momentul la care au depus dosarul de pensie. Sunt multe disponibilizări şi atunci ce să facă? Dar o pensie de boală nu se dă oricum. Se dă pe baza unor certificate medicale în limita a 90 zile. După a 91-a zi, este luat în evidenţă de Serviciul de expertiză unde, în funcţie de afecţiunea pe care o are, mai poate să primească 90 de zile. După 180 zile, discutăm de posibilitatea pensionării respectivei persoane. În momentul când ajunge la expertiză, omul are deja un dosar făcut de medicul de familie, de medicul specialist. Ori diagnosticul pus acolo nu-l pot contesta. Am făcut recomandarea de multe ori, în plenul colegiilor prefecturale, pentru mai multă intransigenţă în ceea ce priveşte acordarea acestor concedii medicale. Referitor la faptul că pe primul loc în clasamentul bolilor care determină obţinerea pensiei de invaliditate se află afecţiunile psihice, acest diagnostic este cel mai greu de controlat", a declarat Sorin Enache, directorul coordonator al CJP Brăila. Concediile medicale peste 90 de zile acordate în primele 5 luni ale anului au totalizat 53.428 zile, în timp ce pe tot parcursul anului 2008 numărul de zile a fost de 49.167. Creşterea numărului de zile de concedii medicale avizate este pusă pe seama creşterii numărului cazurilor diagnosticate cu cancer şi TBC.
Invalizi angajaţi cu normă întreagă
La nivelul judeţului Brăila sunt aproape 13.000 de beneficiari de pensii de invaliditate. "Zece la sută din totalul pensionarilor, dacă luăm în calcul şi agricultorii, sunt beneficiari de pensii de invaliditate. Avem o monitorizare pe care o facem continuu pe aceste tipuri de pensii. Competenţa profesională a Compartimentului de Expertiză pe care-l avem în cadrul Casei de Pensii, nu o punem la îndoială, la fel diagnosticele pe care le pun, pentru că e un segment pe care noi îl considerăm acoperit cu profesionişti", a afirmat Sorin Enache. La nivelul cabinetelor de expertiză medicală au fost supuse revizuirii medicale în primele 5 luni ale anului, 5.181 pensionari de invaliditate. În urma revizuirii medicale, situaţia se prezintă astfel: 148 pensionari încadraţi în gradul I de invaliditate, 2.139 în gradul II, 2.875 în gradul III şi 19 cazuri depensionate. Repartiţia pe principalele grupe de boli se prezintă astfel: locul 1 - afecţiuni psihice- 1.733 cazuri (33,57%); locul 2 - afecţiuni cardio vasculare - 1.023 cazuri (19,82%); locul 3 - afecţiuni ale sistemului articular, muscular şi ţesutului conjunctiv - 539 cazuri (10,44%); locul 4 - afecţiuni respiratorii - 416 cazuri (8,06%). Pe întreg serviciul de expertiză, în urma revizuirii medicale, 107 pensionari au fost trecuţi în grade inferioare, 104 pensionari au fost trecuţi la grade superioare. "Problema care se pune în cazul acestor pensii de invaliditate este dacă respectă sau nu incompatibilităţile din lege. Noi am depistat multe cazuri de pensionari de invaliditate care erau încadraţi în muncă. Au fost cazuri de pensionari de invaliditate cu gradul III, angajaţi cu carte de muncă cu normă întreagă, sau persoana era cu jumătate de normă şi era invalid de gradul II şi nu avea voie să lucreze deloc. Sau era în pensie anticipată şi mai lucra. Pentru aceste persoane pe care le-am depistat în felul acesta, le-am făcut poprire pe pensie şi le creăm debite", a spus Sorin Enache.
