Am utilizat în mod provocator termenul "conştiinţă". De regulă, conştiinţa este legată de o oarecare pregătire intelectuală, este legată de oameni consideraţi încurcaţi la minte, sofisticaţi, de la care nu se poate înţelege nimic. De 60 de ani, în România s-a acreditat ideea că "intelectualul" este "prost", nepriceput la treburi tehnice, manuale, că o stradă nu poate fi asfaltată decât de un bădăran. De asemenea, nu poţi să ai încredere într-un tip foarte citit, e clar că el nu pricepe cum se montează ţevile de canalizare. Pe noi, de la instaurarea comunismului încoace, nu ne-au convins decât analfabeţii, stâlcitorii de limbă, bădăranii, lichelele, tupeiştii şi infractorii de drept comun. E imposibil de spus cum am tras noi concluzia, de pildă, că Anton Lungu, un abis de impostură, e cel mai nimerit să se ocupe de destinele unui oraş întreg. Sau, cu o logică inversă, de unde am tras concluzia că un tip şcolit, care a ocolit cu grijă facultăţile de golănie publică şi privată, nu-i capabil să repare o bordură în Brăila, dar e liber să construiască un pod în America? Însă şi întrebările mele sunt tot atât de retorice ca şi întrebarea liberalului Alexandru Dănăilă.
Ideea e că, la capătul oricărei incursiuni prin labirintul politicii româneşti, dai de un "patron" opulent şi dezgustător în idei şi limbaj, care-ţi explică de la început şi de la obraz - ca să nu fie niciun dubiu - că toţi sunt nişte proşti şi el este cel mai şmecher. Ei bine, acest individ este total rupt de realitate, de ceea ce se întâmplă cu adevărat în lumea reală, în stradă, habar n-are ce-i cu lumea asta. Brutal şi nesătul, omul nostru răcneşte şi înjură, iar răcnetul este luat drept învăţătură şi înjurătura drept autoritate. Rezultatul? O armată de oameni execută cu capul în jos tot ceea ce este necesar ca omul de care vă vorbesc să capete cât mai multă putere - bani, pe româneşte.
Fiţi atenţi la ce vă spun acum! Toţi ciocoii ăştia nu sunt susţinuţi decât de câţiva oameni. În Brăila, partidele politice au câteva sute de membri. Un oraş de peste 200.000 de locuitori poate fi învârtit pe degete de un individ care reuşeşte să cucerească încrederea a câteva sute de oameni. Sau, altfel, să terorizeze câteva sute de oameni. E atât de simplu, şi de complicat în acelaşi timp, ce aveţi de făcut. E simplu în mod obiectiv şi complicat în mod subiectiv. Înscrieţi-vă în număr mare în partide. Organizaţi-vă bine înainte şi daţi buzna peste ei. Măcar distracţia o s-o aveţi asigurată.
Toţi vă îndeamnă să mergeţi la vot. Eu vă îndemn să intraţi în politică! Nu trebuie să protestaţi 2.000 de inşi în faţa primăriei. Alegeţi-vă un lider, de exemplu, şi înscrieţi-vă în PSD.
