Se spune ca "un oras care nu-si cunoaste trecutul, este ca un copil care nu-si stie parintii". Noua, brailenilor, ne-a fost dat sa cunoastem trecutul rastalmacit de veneticii de la Rasarit si sa-i uitam aproape cu desavirsire pe aceia care au adus urbei bogatia si faima pe care, probabil, nu le va mai dobindi niciodata. Se cuvine, deci, sa lasam izvoarele sa vorbeasca, iar noi, cei adesea mintiti si inselati, sa ne intoarcem privirile catre trecut, sa-i cunoastem mai bine pe cei care au facut, cu adevarat, cinste Brailei. In fiecare joi de acum incolo, in aceasta pagina, cotidianul "Obiectiv" va scoate la lumina, din subconstienul colectiv al urbei, cite o personalitate. O mare personalitate din arta, cultura sau politica. Astazi, Radu Portocala.
Fost primar al Brailei, decan pe viata al Baroului, cetatean de onoare al orasului (inca din 1939), ministru in mai multe guverne si fondator al "revistei de cultura regionala" Analele Brailei, impreuna cu profesorul Nae Ionescu, ing. Gh. T. Marinescu si Paul Demetriad, avocatul Radu Portocala mai traieste, inca, firav, in constiinta colectiva a concitadinilor. Nascut la Braila, la 14 august 1888, Radu a fost fiul unui mare agricultor originar din Rm. Sarat, M. T. Portocala, absolvent al Scolii Superioare din Paris si al Academiei de Inalte Studii Comerciale din Anvers. Fost director al Filialei Braila a BNR, M. T. Portocala a fondat "fabrica de cherestea din Bariera". Mama lui Radu a fost fiica fruntasului brailean Take Djuvara, fost primar al Brailei in timpul Razboiului de la 1877 - 1878. Radu a absolvit Lic. "Nicolae Balcescu" in anul 1907, fiind apoi student in drept si filosofie al Univ. din Bucuresti. Ales presedinte al Uniunii Studentilor, in 1909 a organizat primul Congres al studentilor romani de pretutindeni.
In 1911, Portocala a devenit membru al Baroului Braila. A facut campania din 1913 si Razboiul din 1916 - 1919 in cadrul Reg. 3 Artilerie. In ianuarie 1922, a fost ales primar al Brailei, functie pe care a indeplinit-o cu cinste pina in mai 1925, cind a demisionat, din pricina ca intrase in conflict cu Guvernul. Ca primar, Portocala a pavat cu granit 12 km de strazi, a construit Scoala "Spiru Haret" din Bariera si scolile primare de baieti si fete, punind piatra de temelie a scolii "C. Sandu-Aldea". Totodata, a construit bazinul Uzinei de Apa, a inzestrat Spitalul Municipal si a creat o brutarie in Port, unde se vindea piine ieftina. Marele sau merit consta in aceea ca a adus la Braila Societatea "Franco-Romana", "Progresul" de mai tirziu, actuala "Promex". Portocala a creat pe linga Liceul "N. Balcescu" un camin pentru elevii saraci de la tara si a intretinut unul la Bucuresti, pentru studentii braileni, carora le-a acordat burse. A sistematizat Vatra Veche (N. Chercea), Pisc, Brailita, precum si cartierul Comorofca, a improprietarit peste 5.000 de familii de "demobilizati", a reorganizat serviciile primariei si a rezolvat problema iluminatului public si a tramvaielor. A indeplinit diverse functii publice, inclusiv pe aceea de ministru, de aceea comunistii nu l-au uitat. Radu Portocala a murit nestiut de nimeni, in temnita de la Sighet, in anii '50. Nu i se cunoaste mormintul, pentru ca a fost aruncat intr-o groapa comuna. Familia sa a fost alungata din casa, pentru ca, in locul ei, sa se instaleze, confortabil, "cozile de topor" ale dictaturii rosii. Casa familiei Portocala s-a aflat pe locul unde este astazi Curtea de Conturi.
Fost primar al Brailei, decan pe viata al Baroului, cetatean de onoare al orasului (inca din 1939), ministru in mai multe guverne si fondator al "revistei de cultura regionala" Analele Brailei, impreuna cu profesorul Nae Ionescu, ing. Gh. T. Marinescu si Paul Demetriad, avocatul Radu Portocala mai traieste, inca, firav, in constiinta colectiva a concitadinilor. Nascut la Braila, la 14 august 1888, Radu a fost fiul unui mare agricultor originar din Rm. Sarat, M. T. Portocala, absolvent al Scolii Superioare din Paris si al Academiei de Inalte Studii Comerciale din Anvers. Fost director al Filialei Braila a BNR, M. T. Portocala a fondat "fabrica de cherestea din Bariera". Mama lui Radu a fost fiica fruntasului brailean Take Djuvara, fost primar al Brailei in timpul Razboiului de la 1877 - 1878. Radu a absolvit Lic. "Nicolae Balcescu" in anul 1907, fiind apoi student in drept si filosofie al Univ. din Bucuresti. Ales presedinte al Uniunii Studentilor, in 1909 a organizat primul Congres al studentilor romani de pretutindeni.
In 1911, Portocala a devenit membru al Baroului Braila. A facut campania din 1913 si Razboiul din 1916 - 1919 in cadrul Reg. 3 Artilerie. In ianuarie 1922, a fost ales primar al Brailei, functie pe care a indeplinit-o cu cinste pina in mai 1925, cind a demisionat, din pricina ca intrase in conflict cu Guvernul. Ca primar, Portocala a pavat cu granit 12 km de strazi, a construit Scoala "Spiru Haret" din Bariera si scolile primare de baieti si fete, punind piatra de temelie a scolii "C. Sandu-Aldea". Totodata, a construit bazinul Uzinei de Apa, a inzestrat Spitalul Municipal si a creat o brutarie in Port, unde se vindea piine ieftina. Marele sau merit consta in aceea ca a adus la Braila Societatea "Franco-Romana", "Progresul" de mai tirziu, actuala "Promex". Portocala a creat pe linga Liceul "N. Balcescu" un camin pentru elevii saraci de la tara si a intretinut unul la Bucuresti, pentru studentii braileni, carora le-a acordat burse. A sistematizat Vatra Veche (N. Chercea), Pisc, Brailita, precum si cartierul Comorofca, a improprietarit peste 5.000 de familii de "demobilizati", a reorganizat serviciile primariei si a rezolvat problema iluminatului public si a tramvaielor. A indeplinit diverse functii publice, inclusiv pe aceea de ministru, de aceea comunistii nu l-au uitat. Radu Portocala a murit nestiut de nimeni, in temnita de la Sighet, in anii '50. Nu i se cunoaste mormintul, pentru ca a fost aruncat intr-o groapa comuna. Familia sa a fost alungata din casa, pentru ca, in locul ei, sa se instaleze, confortabil, "cozile de topor" ale dictaturii rosii. Casa familiei Portocala s-a aflat pe locul unde este astazi Curtea de Conturi.
