• când vine vorba despre reabilitarea Centrului Vechi, autorităţile locale brăilene se pot lăuda doar cu vorbe goale şi acţiuni fără finalitate • singura mare realizare este o plimbare făcută de şefii Primăriei şi Consiliului Judeţean în Franţa, ca să vadă cum ştiu alţii să îşi pună în valoare patrimoniul istoric • rezultatul pentru comunitate: zero • în urma acelei vizite nu a rămas nimic, în afară de frumoasele amintiri personale ale protagoniştilor • vedeţi în articolul de faţă cam cât de penibil decurg unele demersuri în administraţia locală
Problema scoaterii din mizeria actuală a clădirilor de patrimoniu din centrul vechi al Brăilei nu pare să fi trezit niciodată interesul sincer al autorităţilor locale. Vorbe fără acoperire, la atât se rezumă acţiunile şefilor municipalităţii când vine vorba de renovarea faţadelor din zona istorică a oraşului. Şi a mai fost ceva: o plimbare pe bani publici până în Franţa, pentru a vedea şi a învăţa la faţa locului cum reuşesc occidentalii să îşi întreţină comorile arhitectonice de patrimoniu. Plimbare făcută în urmă cu doi ani, care până acum nu a dus la niciun rezultat concret!
Vă informam într-o ediţie recentă a cotidianului nostru despre răspunsurile contradictorii date de fostul viceprimar Alexandru Dănăilă versus actualii şefi ai administraţiei locale, când i-am întrebat ce s-a ales cu inventarierea clădirilor de pe Str. Mihai Eminescu şi din Piaţa Traian. Inventarierea respectivă s-a făcut anul trecut, la iniţiativa lui Dănăilă. Ideea era să se meargă din casă în casă, pentru a se vedea ce proprietari are fiecare, iar dacă e în proprietatea Primăriei, câţi chiriaşi adăposteşte. Astfel, ar fi trebuit să se ştie exact statutul clădirilor din centrul vechi, pentru a exista o bază de plecare pentru viitoarele investiţii în reabilitare. La acţiunea propriu-zisă au participat câţiva angajaţi ai Primăriei, plus câţiva voluntari ce i s-au alăturat lui Dănăilă în demersul său. Începută în mai 2015, operaţiunea s-a derulat pe parcursul mai multor săptămâni, însă datele care se presupune că au fost colectate s-au pierdut, ulterior, în neant.
Fostul viceprimar ne declara, periodic, pe parcursul anului trecut, că mai durează până când se centralizează informaţiile pentru a putea fi făcute publice. Vremea a trecut, au venit alegerile locale din vara acestui an, Dănăilă a plecat din postul de viceprimar, iar în locul lui a venit Alexandru Jantea, care, împreună cu celălalt viceprimar, Doiniţa Ciocan, face acum echipă cu noul edil-şef, Marian Dragomir.
În luna octombrie, cotidianul nostru a încercat să afle care e viziunea noii administraţii în privinţa reabilitării centrului vechi. În acest context, am întrebat şi ce s-a întâmplat cu datele colectate de voluntarii lui Dănăilă. Atât viceprimarul Jantea cât şi primarul Dragomir, dar şi arhitectul şef Marian Ion – revenit pe post după ce îşi dăduse demisia în primăvară, ca să candideze la funcţia de primar – ne-au spus că în arhivele Primăriei nu se află acele informaţii colectate anul trecut. L-am întrebat aşadar pe fostul viceprimar Alexandru Dănăilă ce s-a întâmplat cu datele respective. Acesta ne-a dat asigurări că au rămas la Primărie, la Direcţia Tehnică sau la instituţia arhitectului-şef.
Aceste răspunsuri contradictorii au fost consemnate în articolul „Jungla din Centru”, publicat de cotidianul nostru pe 13 octombrie. Ulterior publicării articolului respectiv, am încercat să răspundem, totuşi, la întrebarea: „Cine minte, Dănăilă sau Dragomir şi subordonaţii săi?”. Am continuat, aşadar, demersul nostru jurnalistic, insistând cu întrebarea „Unde sunt documentele?”. Într-un final, ex-viceprimarul Alexandru Dănăilă ne-a dat un răspuns cu iz diplomatic: „Pentru că am înţeles că cei de la Primărie spun că nu mai găsesc acele date, am luat legătura cu cei doi lideri de echipă care au coordonat voluntarii participanţi la acţiunea de anul trecut, cu rugămintea să ducă în biroul arhitectului şef copiile fişelor întocmite atunci. În câteva zile, arhitectul-şef va avea acele copii pe biroul său”, ne-a spus, în ultima săptămână din octombrie, fostul oficial din administraţia brăileană.
Totodată, Dănăilă a detaliat viziunea pe care a avut-o el, din postura de viceprimar, pentru rezolvarea problemei clădirilor din centrul vechi. Astfel, a reiterat ideea consemnată şi în articolul „Jungla din Centru”, privind alocarea în bugetul pe acest an a unei sume de circa 600.000 euro pentru întocmirea proiectului tehnic aferent construirii în regim de urgenţă a unui bloc în zona noului cartier de pe Cimbrului, unde să fie mutaţi toţi chiriaşii din clădirile aferente străzii Mihai Eminescu, astfel încât imobilele respective să fie eliberate pentru a putea face obiectul unor reabilitări. Dănăilă spune că situaţia chiriaşilor din centrul vechi este una critică la ora actuală. „În urma datelor centralizate cu ajutorul voluntarilor, se putea observa că imobilele aflate în proprietatea Primăriei şi folosite pe post de locuinţe sociale sunt supraaglomerate. Acolo locuiesc mai multe persoane decât figurează în contractele de închiriere, iar condiţiile în care stau aceştia nu sunt dintre cele mai bune. Dacă ar fi fost mutaţi în clădirea care s-ar fi putut construi în zona Cimbrului, standardele ar fi fost cu totul altele şi sigur le-ar fi convenit mai mult”, ne-a declarat fostul viceprimar.
În ceea ce priveşte clădirile lăsate libere prin mutarea chiriaşilor, după ce li se reparau faţadele şi erau consolidate - în cazul celor cu structură de rezistenţă şubredă - ar fi urmat să li se dea o altă destinaţie decât cea de locuinţă. „S-ar fi putut face acolo spaţii expoziţionale, centre culturale sau ceva similar. În niciun caz nu cred că ar mai fi cazul să se întoarcă la statutul de locuinţe sociale”, ne-a spus Dănăilă. Acesta afirmă că viziunea sa urma să fie transpusă într-un regulament prin care trebuia, în primul rând, să se delimiteze o zonă de interes local, pe axa strada Regală, Piaţa Traian, Piaţa Poligon. Prin acel regulament ar fi trebuit creat un cadru prin care Primăria să poată cofinanţa operaţiunile de reabilitare a faţadelor sau clădirilor în ansamblu, iar în situaţia în care proprietarii privaţi ai unor astfel de imobile nu ar fi colaborat, să poată fi penalizaţi prin suprataxare sau alte metode.
Potrivit lui Dănăilă, din discuţiile purtate la vremea respectivă cu specialişti în domeniu, a reieşit că ar trebui circa 3 milioane de euro pentru reabilitarea la modul profesionist a faţadelor şi pentru intervenţii mai complexe, la structura de rezistenţă a unor imobile mai şubrede. Fostul oficial afirmă că demersurile făcute de el pe vremea când se afla în funcţie au fost destul de avansate. „S-au purtat discuţii inclusiv cu Universitatea de Arhitectură din Bucureşti, în sensul că studenţii şi-ar fi putut face practica de vară la Brăila, desenând proiectele faţadelor ce urmau reabilitate, în baza fotografiilor de arhivă. Aceste desene tehnice, fără de care nu se pot primi autorizaţiile de construire, costă foarte mult, iar dacă noi le-am fi putut obţine printr-o astfel de colaborare cu cei de la Univesitatea de Arhitectură ar fi fost ceva... Costurile Primăriei s-ar fi rezumat la asigurarea cazării pentru studenţii respectivi”, ne-a precizat Alexandru Dănăilă.
În fine, fostul viceprimar ne-a mai spus că inclusiv cu Ambasada Franţei s-ar fi purtat anumite discuţii. Francezii ar fi fost dispuşi să cofinanţeze realizarea proiectelor tehnice pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu din centrul vechi. Mai mult, la invitaţia Ambasadei Franţei s-a făcut şi o vizită de lucru, în 2015, la care au participat fostul primar Aurel Simionescu, fostul preşedinte interimar al Consiliului Judeţean, Viorel Mortu, arhitectul şef al judeţului, Costel Drăgan, şi arhitectul-şef al municipiului, Marian Ion. Scopul era ca aceştia să vadă la faţa locului cum ştiu francezii să îşi pună în valoare patrimoniul arhitectural, în două orăşele cu iz istoric situate în apropierea Parisului. Apoi să aplice şi la Brăila ce au văzut acolo...
Fostul vice Dănăilă afirmă că nu ştie care a fost finalitatea acelei vizite şi că nu are cunoştinţă dacă la ora actuală ideile sale în ceea ce priveşte scoaterea la lumină a centrului sunt continuate în vreun fel de actuala administraţie a municipiului.
Realistul Simionescu
Fostul primar Aurel Simionescu îşi aminteşte cu plăcere de oraşele pe care le-a vizitat în Franţa în urmă cu un an şi jumătate, însă recunoaşte că, deocamdată, demersul nu s-a soldat cu ceva rezultate palpabile pe plan local. Prin prisma celui care s-a aflat la cârma oraşului timp de două mandate şi s-a confruntat cu situaţiile concrete din teren, Simionescu ne-a expus viziunea sa, ceva mai realistă, în privinţa Centrului Vechi. În primul rând, acesta a ţinut să reamintească faptul că, în timpul mandatelor sale, administraţia locală a reuşit să reabiliteze integral câteva imobile, referindu-se la Casa Goangă, din Piaţa Poligon, sau la imobilul de pe Str. Anghel Saligny care adăposteşte în prezent Centrul Social „Bunici şi Nepoţi”. În altă ordine de idei, Simionescu ne-a declarat că problema imobilelor din centrul istoric este mult mai complexă decât pare la prima vedere şi că o reabilitare de ansamblu a acestora este foarte greu, dacă nu imposibil de pus în practică, în primul rând din cauza formelor de proprietate. „Cele mai multe dintre aceste clădiri au mai mulţi proprietari. Unii deţin etajul, alţii spaţiile comerciale de la parter, şi este foarte greu ca toţi să se pună de acord în privinţa unor reabilitări de faţade şi a contribuţiei ce-i revine fiecăruia, chiar şi în situaţia în care lucrările ar fi plătite mai întâi de Primărie, iar ei ar urma să vină după aceea să restituie banii, gradual, într-un anumit interval de timp”.
La capitolul situaţiei proprietăţii clădirilor, în special a celor de pe Str. Mihai Eminescu, fostul primar a dat de înţeles că multe dintre acestea au intrat pe mâna unor afacerişti care au sperat să se îmbogăţească de pe urma lor, însă nu le-au ieşit socotelile. „Sunt vreo doi-trei care s-au bătut să câştige casele astea, iar acum nu au ce să facă cu ele, că nu pot să le vândă la preţul la care ar fi vrut ei...”, ne-a spus Simionescu, evitând să îi nominalizeze pe afaceriştii cu pricina.
Fostul primar nu împărtăşeşte viziunea fostului vice în ceea ce priveşte eliberarea clădirilor din proprietatea Primăriei de chiriaşii actuali. „Eu nu sunt de acord cu o astfel de abordare, să îi luăm şi să îi mutăm pe toţi într-un bloc, la marginea oraşului. Ar fi o formă de enclavizare care nu ştiu cât ar fi de corectă”, ne-a declarat acesta. De altfel, Simionescu nici nu îşi aminteşte ca fostul CLM să fi bugetat, anul trecut, suma de 600.000 de euro destinată proiectului tehnic pentru blocul din cartierul Cimbrului. „A fost o discuţie în acest sens, dar nu s-a ajuns la aprobarea în CLM”, ne-a precizat fostul primar.
Nici suma de 3 milioane de euro vehiculată de Dănăilă în privinţa costurilor nu i se pare tocmai corectă lui Simionescu. „Cine poată să evalueze exact costurile unei astfel de operaţiuni? Se vorbeşte despre refacerea faţadelor, dar nu trebuie să uităm că majoritatea acestor imobile au nevoie în primul rând de refacerea structurii de rezistenţă şi de o recompartimentare, regândire a lor, pentru a putea fi aduse la nivelul anului 2016, că nu poţi să trăieşti acolo ca acum 100 de ani, să te speli în lighean şi să mergi la toaleta din fundul curţii...”.
Arhitectul-şef: „Nu s-a făcut nimic!”
Revenind la informaţiile culese în 2015 de voluntarii lui Dănăilă, l-am întrebat zilele trecute pe arhitectul şef Marian Ion dacă acele copii promise de fostul viceprimar i-au parvenit. Prins într-o perioadă mai aglomerată, acesta ne-a confirmat că i-au fost aduse câteva documente, însă ne-a mărturisit că încă nu a avut timp să le studieze. De faţă cu reporterul nostru, arhitectul-şef a răsfoit cele două dosare cu coperţi de plastic primite de la trimişii fostului viceprimar şi a tras rapid o concluzie: „Nu văd cum ne-ar putea ajuta aceste date. Nu reiese de nicăieri câte persoane locuiesc în clădirile respective, sunt doar nişte fotografii şi date tehnice, juridice etc. O astfel de inventariere ar trebui făcută de o firmă specializată”, ne-a spus Marian Ion.
Arhitectul şef ne-a informat că în prezent se lucrează la un regulament legat de Centrul Vechi, prin care să se stabilească modalităţile de intervenţie asupra clădirilor şi felul cum poate Primăria să intervină financiar pentru stimularea unor astfel de operaţiuni. „Regulamentul va fi supus dezbaterii publice, cel mai probabil în decembrie sau ianuarie”, ne-a precizat Marian Ion.
L-am întrebat şi pe arhitectul şef care a fost rezultatul concret al vizitei făcute în Franţa, în 2015. „Concluzia acelei vizite a fost că Brăila trebuie să desemneze o persoană, adică Primăria să angajeze pe cineva cu care Ambasada Franţei să poată ţine legătura strict pe problema reabilitării Centrului Vechi, pentru o acordare de consultanţă în domeniu. Deocamdată, nu a fost înfiinţat un astfel de post la nivelul Primăriei, deci nu se poate spune că avem un rezultat concret în urma acelei vizite întreprinse în oraşele Troyes şi Chalons en Champagne”, ne-a mărturisit arhitectul-şef al Brăilei.
În ceea ce-l priveşte pe actualul primar al Brăilei, Marian Dragomir, acesta se declară de acord, în principiu, cu varianta mutării chiriaşilor din clădirile de pe Str. Mihai Eminescu, în vederea reabilitării acestora. Şi cam atât. Deocamdată, prins în alte probleme, Dragomir nu pare să-şi fi făcut o prioritate din salvarea Centrului Vechi. „Deocamdată, nu pot să discut pe această temă. Se lucrează la un regulament, se va face o strategie şi vom stabili cum să abordăm lucrurile”, ne-a spus primarul.
