Afacerile lui Stancu s-au prăbuşit anul trecut. Coincidenţă sau nu, tot în 2014, fostul şef al Consiliului Judeţean Brăila a fost condamnat la închisoare într-un dosar de corupţie. Plus că şi încrengătura de firme pe care şi-a ţesut-o în jurul său este sub lupa organelor de anchetă. Regresul afacerilor lui Stancu reiese foarte clar din cifrele seci privind rezultatul exerciţiului 2014: două dintre firmele sale, "Concivia" şi "Hercules" au intrat adânc pe pierdere. Asta după ce în anii precedenţi raportaseră afaceri înfloritoare. Şi cum altfel dacă ne gândim că firma de construcţii "Concivia" a avut lipici la banul public din Brăila. Singurele pe plus au fost "Bursagrirom", cu profit multianual relativ liniar şi SC "Istru" SA, unde profitul este în trend ascendent. Dacă "maşinăriei de făcut bani" - Concivia i-a mers foarte prost anul trecut, firmele favorite din Galaţi aparţinând familiei Stăncic, dubleta "Tancrad" - "Cricons", nu au de ce se plânge, întrucât în 2014 şi-au sporit vertiginos profiturile, mai ales că au prins contracte frumuşele în judeţul nostru, evident pe bani publici, cum altfel.
Anul 2014 a fost cu siguranţă unul foarte prost pentru fostul şef al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu: în primul rând pentru că a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupţie, dar şi pentru că o parte dintre afacerile acestuia au intrat în declin serios. Două dintre "perlele" grupului de firme în care Bunea Stancu avea interes direct au încheiat 2014 pe pierdere. Şi nu oricum, ci cu sume de ordinul milioanelor de lei. Este vorba despre SC "Concivia" SA Brăila, una dintre firmele favorite ani la rând în achiziţiile pe bani publici de lucrări de construcţii, reabilitări şi modernizări de clădiri, dar şi despre operatorul portuar "Hercules". Ambele au încheiat 2014 pe minus, prima cu o pierdere de 4,03 milioane lei, iar a doua cu 2,14 milioane lei. Un total de 6,17 milioane lei, adică aproape 1,4 milioane de euro!
Ce s-a întâmplat la firma de construcţii "Concivia" de a intrat pe pierderi? O explicaţie în acest sens se întrevede din raportul de activitate prezentat pieţei Rasdaq, unde compania este cotată de mai mulţi ani, raport în care la capitolul 1.1.8 Evaluarea activităţii societăţii comerciale privind managementul riscului se menţionează cu privire la Riscul de piaţă că "este strict legat de globalizarea afacerilor şi de faptul că oferta concurenţei este imprevizibilă. În condiţiile în care productivitatea muncii la Concivia SA este de cca. 67.580 ron, pe piaţa construcţiilor există firme concurente (şi nu puţine) care înregistrează o productivitate a muncii mult mai mare (de 8,5 ori chiar şi de 21 de ori)". Mai departe, la secţiunea "Riscul de exploatare" se precizează că "pe termen scurt Concivia SA are un risc legat de eficienţa scăzută a utilizării activelor fixe", iar la secţiunea "riscul financiar" se face referire la faptul că "este dat de imposibilitatea de a previziona fluxurile de lichidităţi datorită netransparenţei partenerilor publici cu privire la momentul decontării unor lucrări (20% din Cifra de afaceri) deja executate şi acceptate la plată". Într-un cuvânt, echipa de conducere a companiei se plânge de o productivitate a muncii foarte scăzută în comparaţie cu firmele concurente, de o eficienţă scăzută a utilizării activelor fixe şi, culmea culmilor, de faptul că "partenerii publici" nu decontează la timp lucrările deja efectuate şi acceptate la plată. Iar asta în condiţiile în care, protrivit aceluiaşi raport, 43% din clienţi sunt din sectorul public, adică este vorba despre autorităţi şi instituţii locale la care compania a prins contracte.
Revenind la datele din bilanţul anual pe 2014, "Concivia" a realizat o cifră de afaceri de circa 23,047 milioane lei, în scădere cu circa 2,5 milioane faţă de 2013, când societatea şi Bunea Stancu erau pe val. De altfel, se observă clar o comprimare a afacerilor din 2011 încoace, dat fiind faptul că, în urmă cu 4 ani, CA era de 38,6 milioane, în 2012 - 34,03 milioane lei, iar în 2013 de 26,5 milioane lei. Acelaşi trend l-a înregistrat şi rezultatul final al exerciţiului, adică s-a ajuns de la un profit de aproape 2,1 milioane lei în 2011, la 1,8 milioane în 2012 şi de doar 0,36 milioane în 2013, pentru a intra pe minus anul trecut, cu 4,035 milioane lei. Dacă privim în ansamblu, pierderea din 2014 aproape anulează întreg profitul din 2011 - 2013.
Cum se împart profiturile
Aşa cum aminteam mai devreme, cea de a doua firmă pe minus este "Hercules" operatorul portuar brăilean care deţine o pondere importantă din piaţa locală de profil. Firma a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 17,25 milioane lei, în creştere comparativ cu 2013 când a raportat 16,43 milione. Chiar şi aşa, compania a declarat pierdere pe anul trecut în cuantum de 2,14 milioane lei, după un profit de 3,4 milioane în urmă cu doi ani. Deşi compania este şi ea cotată pe Rasdaq, raportul de activitate aferent exerciţiului financiar din 2014 nu aduce lumină în ce priveşte cauzele care au condus firma spre minus.
De cealaltă parte, firmele "Istru" şi "Bursagrirom" au rămas pe profit, prima anunţând un plus de 0,6 milioane lei, în creştere faţă de 2013 (profit de 0,516 milioane lei), respectiv 0,44 milioane lei în cazul "Bursagrirom", în uşoară scădere faţă de 2013 (0,45 milioane lei profit). Cumulat, cele două companii au adunat un profit net de puţin peste 1 milion de lei, insuficient însă pentru a contrabalansa pierderile raportate de "Concivia" şi "Hercules", însumarea grosieră a rezultatelor celor 4 firme pe acest an fiind de minus 5,13 milioane lei. Dacă refacem calculul însă pentru 2013, vom observa că rezultatul net cumulat al cvartetului a fost de 4,76 milioane lei, în urcare faţă de 2012 când a fost de 2,68 milioane lei.
"Tancrad" şi "Cricons", bine mersi anul trecut
Vă propunem să ne uităm şi în bilanţul firmelor "Tancrad" şi "Cricons", ambele cu lipici la banul public, câştigătoare de-a lungul anilor de contracte generoase din fonduri publice, la Brăila. Societăţile în discuţie sunt din Galaţi, fiind proprietatea familiei milionarilor în euro Stăncic. După cum se ştie, a existat o relaţie strânsă între Bunea Stancu şi familia Stăncic, sudată în contracte publice, aspect sesizat în repetate rânduri atât de către "Obiectiv Vocea Brăilei", dar şi de presa centrală. De-a lungul anilor, "Tancrad" a câştigat pe bandă rulantă cam tot ce a fost important la capitolul achiziţii publice organizate de instituţii sau autorităţi brăilene, inclusiv Consiliul Judeţean. Numai în 2014 de exemplu, sunt peste 10 astfel de contracte, majoritatea cu primării de comune, beneficiind de finanţare prin celebra OG 28/2014, cunoscută drept "Ordonanţa lui Dragnea". Sunt însă şi câteva contracte cu municipalitatea, aşa cum este cazul lucrărilor de refacere a covorului asfaltic pe Calea Călăraşilor şi Şoseaua Buzăului, cuprinse între şoseaua de centură şi zona Barieră, având o valoare cumulată de circa 9,6 milioane lei. Cum s-au reflectat toate aceste reuşite în bilanţul anual al companiei? Datele de bilanţ la 2014 arată un profit net 13,1 milioane lei, în creştere faţă de anii anteriori (2013 - 12,3 milioane profit, 2012 - 11 milioane lei profit şi 2011 - 13,1 milioane lei profit). Acelaşi trent se observă şi în ce priveşte cifra de afaceri, de la 157,7 milioane lei în 2011 la 311,7 milioane anul trecut.
De remarcat că "Tancrad" a făcut totuşi un pas în lateral lăsând loc la masă şi unei alte firme din grup - "Cricons" deţinută de aceeaşi familie Stăncic. Astfel, anul trecut firma s-a "lipit" la conducta de bani a Consiliului Judeţean Brăila contractând lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii afaltice pe sectoare de drumuri judeţene. Brusc, în 2014 cifra de afaceri a companiei a crescut la 15 milioane lei, faţă de 9,8 milioane lei în 2013, rezultatul final fiind profit de 0,82 milioane lei în anul trecut şi 0,22 milioane lei în 2013. Aşadar, "Tancrad" şi , mai nou, "Cricons" sunt bine mersi şi după ce Stancu a intrat la puşcărie.
Stancu şi problemele cu justiţia
După cum se cunoaşte, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în celebrul dosar "Mită la PSD". Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea de preşedinte al PSD Brăila pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la omul de afaceri Ioan Niculae, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială desfăşurată la sfârşitul anului 2009 pentru susţinerea candidatului PSD Mircea Geoană.
Dar lista dosarelor pe numele fostului şef de judeţ cuprinde şi Dosarul Sportul în care Bunea Stancu este acuzat că a făcut demersuri şi a luat decizii prin care Clubul de Fotbal Brăila şi Asociaţia Handbal Club "Dunărea" au primit "foloase necuvenite" în cuatum de aproape 7,5 milioane lei, de la bugetul CJ Brăila. De menţionat că, o parte din bani, după cum spun procurorii, au ajuns la "Istru" SA, firmă unde Stancu prin "Bursagrirom" deţine un portofoliul important de acţiuni, şi care administrează mai multe spaţii de alimentaţie publică unde sportivii luau masa.
De asemenea, Bunea Stancu mai este implicat şi în dosarul "Concivia" în care Agenţia Naţională de Integritate îl acuză pe fostul şef a CJ Brăila că ar fi acordat cinci contracte în valoare de 2,7 milioane de lei firmei "Concivia", pe care o controlează prin intermediul "Bursagrirom" SA.
În fine, cel de-al treilea dosar este cel în care DNA vorbeşte despre atribuiri preferenţiale de contracte din banii CJ Brăila. În acest dosar Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Bunea Stancu, Florin Mija (fostul vicepreşedinte al CJ Brăila) şi încă 12 funcţionari salariaţi ai CJ Brăila. Pe lista inculpaţilor apar şi 3 societăţi de construcţii, respectiv "Concivia" SA, "Tancrad" SRL Galaţi şi subsidiara brăileană "Tancrad Construct", prin care s-ar fi derulat întreaga afacere, numărul total al celor trimişi în faţa instanţei ridicându-se la 19. În cauză s-a dispus luarea unor măsuri de indisponibilizare a bunurilor inculpaţilor în vederea asigurării reparării prejudiciului. Mai precis, a fost instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpaţilor Gheorghe Bunea Stancu, Mija Florin, a 6 funcţionari ai CJ Brăila şi a celor 3 firme. Potrivit DNA, prejudiciul produs de inculpaţi, prin atribuirea unor contracte firmelor favorite, se ridică la aproape 3 milioane de lei. Contractele "cu dedicaţie" aveau ca obiect efectuarea unor lucrări de asfaltare drumuri - SC "Tancrad" SRL Galaţi şi SC "Tancrad Construct" SRL Brăila, respectiv reamenajare/reabilitare spaţii medicale la unităţile spitaliceşti din subordinea CJ Brăila - SC "Concivia" SA.
