Inocenţa nu este a noastră, de la noi putere, ci este o proprietate, pentru totdeauna dată, a Celui care ne-a făcut după Chipul Său Sfânt. Am primit-o sigur prin Chipul Lui. Este dată, egală şi totală, fiecărui om. Este de neşters din oricine, ca orice ţine de Dumnezeu.
Orice amestec al minţii care vede, laolaltă, inocenţa şi vinovăţia, arată confuzia ei de a vedea realul, crezând doar în ochii incapabili să vadă dincolo de forme.
Dacă nu vezi inocenţa peste tot, mintea a rămas critică, plină de ea, cu dorinţa de a pedepsi şi a nedreptăţi, încercând să vadă vinovăţie în jur ca să-şi câştige astfel o nevinovăţie nouă, creată prin opusul ei.
Dacă socoteşti ceva drept, prin comparaţie cu ceva nedrept, atunci te-ai lăsat ispitit de furie să crezi că fratele tău este demn de pedeapsă. Îl vei găsi oriunde, fiindcă furia caută justificare pentru sine.
Tentaţia de a nedreptăţi pe altul, ori chiar de a căuta să te vezi nedreptâţit, ca să te faci vrednic de răsplată (crezând că suferinţa e Calea, nu iubirea), are acelaşi rezultat: nu vezi că dreptatea şi inocenţa sunt peste tot.
Dacă vezi nedreptate, nu vezi dreptatea reală, care există doar ca întreg. Nicio Împărăţie nu se dezbină pe sine. Nu poţi vedea deodată două lucruri opuse în acelaşi loc. Însă drama omului este mai mare, când singur alege irealul pentru a nu vedea realul.
Inocenţa ta este a Chipului din tine, nu se „cumpără” prin învinovâţirea cuiva.
Priveşte, deci, blând pe aşa-zisul tău duşman, Hristos este unit în el precum este în tine. Pe Cine vrei să pedepseşti? Oricât ai vrea să fie el condamnat, Dumnezeu are templu în el, precum în tine, iar când îl ataci, Îl ataci pe Cel din tine.
Inocenţa ta este dată cu inocenţa tuturor, fără NICIO excepţie. Ceea ce ai primit, oferă. Şi îţi aparţine în mod egal.
Dacă ochii te mai încurcă, închide-i astăzi, în retragere liniştită, 5 minute, şi spune-ţi, cu voce tare: „Tot ce este real, este drept. Este doar dreptate peste tot.” Este important să auzi ce afirmi, pentru că este adevărat.
Imaginează-ţi cum ar fi viaţa ta dacă orice amintire despre vină şi nedreptate s-ar şterge pentru totdeauna. Renunţă, smerit, la aceste amintiri, care te-au ţinut pe loc, într-o suferinţă fără sens, pe care n-o mai vrei.
Simte senzaţia eliberării şi rămâi aici, în Împărăţie. Aşa dezlegi pe pământ şi în cer. Acesta eşti tu.
Aşa-ţi recapeţi o inocenţă străveche.
(Matei, Capitolul 18)
3. Şi a zis: Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
