Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat rubrica "Vorbe din Duh", menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Niciodată trupul nu este separat de minte, pentru că nimic nu există cu adevărat în separare. Atunci când trupul nu cunoaște boala, mintea nu are nevoie de vindecare.
Trupul nici nu se vindecă, nici nu se îmbolnăvește singur. Sănătatea sau nesănătatea lui este legată de mintea căreia i se supune. Când mintea „vede” doar trupuri, confundând persoana cu trupul ei, ajunge inevitabil să o judece ca vinovată, adesea la nivel subconștient, pentru separare, intrând astfel în iluzie.
Iluzia vederii doar de trupuri trădează o minte nevindecată, în care dominația iluziei face ca totul să fie judecat fără iubire.
Mintea împăcată cu toate este o minte vindecată: nu mai vede trupuri, nu mai vede iluzii.
„Nu este vindecare în trupul meu de la faţa mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la faţa păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea apăsat-au peste mine.”
(Psalmul 37, 3-4)
„Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat.
Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!”
(Sfânta Evanghelie după Matei, VI, 22-23)
„Cine zice că este în lumină şi pe fratele său îl urăşte, acela este în întuneric până acum.
Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi sminteală nu este în el.
Iar cel ce urăşte pe fratele său este în întuneric şi umblă în întuneric şi nu ştie încotro se duce, pentru că întunericul a orbit ochii lui.
Vă scriu vouă, copiilor, fiindcă iertate v-au fost păcatele pentru numele Lui.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, II, 9-12)
