Hoţii de toate vârstele au pus ţinta pe magazine. Se fură orice, de la produse alimentare până la non-food, doar să fie sufiecient de mici dar valoroase astfel încât să poată fi strecurate dincolo de casele de marcat, şi de ochii paznicilor. Numai în primele 5 luni, magazinele din Brăila au reclamat furturi de pe rafturi cât pentru un an întreg. Un calcul simplu arată că, practic, nu a fost zi în care hoţii să nu fi încercat să plece cu "suveniruri" de la raft. De unde "apetitul" pentru aşa "ciupeli"? Cleptomanie, sărăcie, teribilism sau pur şi simplu nesimţire crasă, nimic nu mai miră, nici pe poliţişti, nici pe psihologi, care s-au convins că nu se mai jenează nimeni că pentru o asemenea faptă se deschide chiar dosar penal.
Am cerut date la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila privind furturile de la raft, iar cifrele transmise ne-au arătat o dimensiune îngrijorătoare a fenomenului.
2016, un posibil record
Situaţia statistică pusă la dispoziţie de IPJ relevă faptul că anul acesta, numai în perioada ianuarie - mai, adică în cinci luni, s-a înregistrat la Brăila un număr record de furturi de pe raft. Este vorba despre 279 de astfel de infracţiuni. Creşterea este extrem de mare, dacă ne raportăm la cifrele aferente anilor anteriori. În cele 12 luni ale lui 2014 au fost 240 de furturi de pe rafturile magazinelor, iar în tot anul 2015, numărul acestor fapte s-a ridicat la 250. Aşadar, dacă se continuă în acelaşi ritm, anul acesta batem recodul. Putem estima că s-ar putea înregistra un număr aproape dublu de astfel de infracţiuni, până în decembrie.
Explicaţiile pentru acest fenomen sunt greu de găsit. Ar putea fi vorba de sărăcie, totuşi, comparativ cu anii anteriori, este greu de crezut că nivelul de trai al brăilenilor a scăzut atât de mult şi de brusc. În plus, de foame, ascunzi de pază un baton de salam, cum se întâmplă în majoritatea cazurilor în care sunt implicate persoane în vârstă. Pentru tinerii care fentează casele de marcat cu obiecte precum tricouri de firmă, ochelari de soare, accesorii pentru telefoanele mobile, ori, şi mai şi, whisky, vinuri fine şi scule electrice, poate fi vorba de orice altceva, dar nu de foame.
Sărăcie, lăcomie, cleptomanie
"Am observat plimbându-mă printre rafturi cum un bătrân îndesa în buzunar ciocolată. L-am urmărit până la casă şi l-am privit insistent. S-a înroşit tot, a ieşit din rând, s-a dus din nou la rafturi şi a scăpat de ciocolată, plătind doar ce cumpărase. Mi-a fost ruşine de ruşinea lui. Nu toţi însă sunt aşa. Am avut un caz în care am chemat poliţia pentru că, deşi îl văzusem că îmbrăcase pe sub haină o bluză, a continuat să nege chiar dacă alarmele s-au declanşat când a ieşit de la casele de marcat", ne-a povestit un agent de pază cu experienţă în supravegherea din hipermarket . În general, întâmplările povestite de aceştia au cam acelaşi numitor comun: bătrâni care fură, în general mâncare, şi tineri care pun ochii pe ceasuri, cosmetice, ochelari, uneori dulciuri fine: "Sunt cazuri în care îi reperezi de la intrare că vor să fure. După ce-i prinzi şi-i întrebi de ce au făcut asta, vin cu nişte explicaţii de te lasă mască. de exemplu, o fată mi-a spus că toate colegele ei furaseră farduri sau rujuri, nici nu-mi amintesc despre ce produs era vorba, şi că nu putea tocmai ea să rămână mai prejos".
Psihologii încearcă să explice acest fenomen al furturilor din hipermarket. Lipsa banilor, pofta de adrenalină, cleptomania, toate sunt luate în calcul. Din punctul de vedere al specialiştilor, multe persoane nu pot controla acel impuls care practic le împing să bage un produs în buzunar, chiar dacă nu sunt cleptomane şi ştiu că pot fi prinse. "Am putea spune că există o cauzalitate plurifactorială a actului voluntar de a fura, la care poate recurge o persoană şi care oscilează între sărăcie şi lăcomie. Excluzând cleptomania, care este o dereglare comportamentală şi care se caracterizează prin eşecul controlului asupra impulsului de a fura diferite bunuri, ce pot fi total nefolositoare persoanei care le însuşeşte, furtul îşi are originea în factorii interni de personalitate. Decadenţa morală pe care o traversează omenirea şi care anulează principiile uman - dezirabile, poate explica intensificarea acestui fenomen omniprezent la toate nivelele sociale. Lipsa educaţiei religioase se resimte acut în comportamentul manifest al fiinţei umane. Privind retrospectiv în istoria omenirii, furtul a fost condamnat în toate timpurile şi în toate formele sale. Psihanalitic vorbind, furtul relevă un vid interior şi o dorinţă de expansiune a Eului, un dezechilibru major al axului valoric. Slăbirea cenzurii psihice, lipsa unui reper de conduită uman-dezirabilă şi învingerea inhibitorilor interni sunt factorii declanşatori ai actului voluntar de a fura", au explicat psihologii.
Se fură orice
Ce preferă hoţii? Lista este lungă, dar în principal cosmetice, haine, electronice, delicatese. Situaţia prezentată în paginile cotidianului nostru, transmisă frecvent de poliţişti, arată faptul că brăilenii fură cam tot ce apucă. De la alimente şi băuturi alcoolice, până la baterii, la cabluri, deodorante, tricouri sau tenişi, chiar cuţite sau produse farmaceutice. S-au furat şi scule electrice, acestea fiind mult mai valoroase.
În iunie, de exemplu, o fată de 19 ani, din Movila Miresii, şi un minor
de 16 ani, din municipiu, au sustras produse cosmetice şi
ochelari de soare. După ce au încercat să treacă de casa de marcat, paznicul le-a spus "Stop". La rândul său, un tânăr de 22 de ani a ajuns pe mâna poliţiştilor după ce a sustras două sticle cu
băutură alcoolică din incinta unui minimarket.
Lista furturilor pe bandă rulantă continuă. În mai, un brăilean de 59 de ani a pus ochii pe un cuţit de pe raftul unui supermarket, iar alţi doi brăileni, unul de 22 de ani şi altul de 53 de ani, au dat iama la Kaufland şi Lidl, de unde au furat un set de căşti audio şi produse alimentare, în valoare totală de 140 lei. Într-un weekend din luna mai, poliţiştii au prins un bărbat, în vârstă de 39 de ani, din municipiul Bucureşti, şi două femei, cu vârste de 65 şi 53 de ani, din Brăila, tot la furat de pe rafturi. Aceştia au trecut de casele de marcat ale unităţii fără să achite contravaloarea unor produse alimentare, unui cablu USB, precum şi a unui odorizant cameră.
Dar se fură şi produse mai voluminoase. Un minor, de exemplu, de 15 ani, a furat o maşină de înşurubat, în valoare de 700 lei, iar alţi doi au reuşit să plece cu 12 pachete cu gresie, în valoare de 579 lei. S-a mai furat, conform comunicatelor emise de poliţie, whisky, vinuri vechi, cafea fină ori dulciuri scumpe. Şi acestea sunt doar câteva dintre extrem de multele infracţiuni din seria în analiză.
Paznicii mai iau şi bătaie
De cele mai multe ori hoţii sunt paşnici, dar sunt şi cazuri în care efectiv se luptă pentru bunurile furate. Cel mai recent asemenea caz a avut loc în februarie, implicaţi fiind agenţii de la un supermarket din Piaţa Microhală. Ei au avut parte de o răfuială pe cinste cu un hoţ, care a fugit cu mai multe roţi de caşcaval. A fost prins după câteva zile şi trimis în judecată pentru tâlhărie. A fost condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendare şi o perioadă de supraveghere de 3 ani.
Povestea paznicului e simplă: încercând să-l oprească, hoţul l-a îmbrâncit. A căzut, lovindu-se în zona genunchiului drept şi a antebraţului mâinii stângi, fiind transportat şi internat la spital. A avut nevoie pentru vindecare de 30-40 de zile de îngrijiri medicale. Nici colega lui nu a scăpat chiar teafără. Şi ea a fost îmbrâncită, alegându-se cu leziuni care au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale.
Hoţ de parfum, omorât în bătaie la "Diana"
Cel mai cunoscut furt dintr-un supermarket din Brăila este cel de acum 10 ani, de la magazinul "Diana", în urma căruia a murit un om.
În luna noiembrie 2006, băut bine, Mihail Bărbulescu, de 27 de ani, a intrat în magazinul "Diana", păzit cu străşnicie de agenţii de la "Ying Yang Security" SRL. A vrut să facă o "afacere", încercând să treacă de casele de marcat cu două sticle de parfum "Extory" neplătite, dar şi-a primit lovitura mortală. Hoţul de parfum a fost trimis pe lumea cealaltă pentru suma de 25 lei. Agentul Tronaru l-a lovit cu brutalitate în abdomen, deşi era deja la pământ şi mai primise lovituri şi de la ceilalţi agenţi de pază.
În octombrie 2012, agentul Sorin Tronaru, a fost condamnat de magistraţii Înaltei Curţi la 15 ani închisoare, pentru omor calificat, după ce anterior primise pedeapsa de 18 ani închisoare.
