Regimente de maidanezi ameninţă zilnic brăilenii din cartierele din municipiu, atacă oamenii şi îi bagă în spital. Sunt victime ce devin doar o cifră îngrijorătoare a unei statistici, de care nicio autoritate locală nu pare să ţină cont. Puţini sunt cei care se aleg doar cu o zdravănă sperietură şi au noroc să scape de colţii animalelor. Medicii constată asta zilnic în Brăila, doar ei sunt cei care îi privesc în ochi pe pacienţi şi înţeleg cu adevărat la ce traume şi riscuri sunt expuşi oamenii. Deşi există o legislaţie în acest sens, un regulament aprobat la nivel local, care spune că maidanezii trebuie să fie adunaţi de pe străzi şi întreţinuţi în adăposturile Primăriei până când cineva îi va adopta, nimeni nu mişcă un deget, iar fenomenul mutilării în plină stradă pare să ia amploare.
O experienţă traumatizantă a trăit-o pe pielea lui şi Adrian Lacurezean. Un tânăr de 34 de ani, din Brăila, care a fost muşcat şi doborât la pământ de maidanezi în cartierul Hipodrom. Grav este că acesta nu este un caz singular, ci unul dintre zecile de cazuri înregistrate zilnic la Secţia de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. Aici s-a prezentat în urmă cu câteva zile şi Adrian, cu o plagă muşcată, care a necesitat două cusături. Brăileanul a povestit redactorilor "Obiectiv" că într-o seară, în timp ce se îndrepta spre casă, la Piaţa Microhală a fost atacat din senin de maidanezi care, pur şi simplu, i-au sfâşiat blugii şi l-au muşcat de gambă. Spune că locuieşte de 9 ani în acel cartier, dar niciodată nu a mai păţit aşa ceva. "În jurul orei 23.00-23.30, mă îndreptam spre casă, iar la Microhală au sărit pe mine vreo cinci şi m-au pus la pământ. Totul a durat cam 2-3 minute, dar în momentele alea, câteva minute ţi se par o veşnicie. Ciudat e că nu este nici prima oară când merg prin zonă, adică nu sunt străin, stau de 9 ani aici şi nici nu consumasem alcool, să zici că miroseam. Nici măcar o bere. Nu ştiu, probabil mi-au simţit frica, eram pe teritoriul lor şi m-au încolţit. M-am speriat teribil, mai ales că eram şi singur. Am fost muşcat de gambă, la piciorul drept. M-am dus la spital, unde m-au cusut şi mi-au dat să fac şase injecţii cu antirabic. Nu mi se pare normal să avem câini pe stradă şi să ne atace. Vă daţi seama că putea fi mai grav", ne-a mărturisit Adrian Lacurezean.
"«Cuţu-cuţu», nu mai ţine, te mănâncă de viu"
În Lacu Dulce, pe strada Ştefan Mihăilescu-Brăila, aceeaşi poveste. Locatarii blocurilor ANL ne-au sesizat că aici câinii patrulează pe fiecare străduţă şi reprezintă un real pericol pentru copiii din cartier. Dar nu numai pentru ei, ne atrage atenţia Mihaela Ion, una dintre chiriaşele acestor locuinţe. Aceasta şi-a amintit cum a ajuns pe capota unei maşini pentru a scăpa de colţii fiarelor care au alergat-o doar pentru că, spune ea, a îndrăznit să iasă din casă mai pe înserate. Mihaela a spus răspicat că nu se poate trăi în astfel de condiţii, cu panică şi fiori pe şira spinării, zi de zi, din cauză că nimeni nu se deranjează să rezolve această problemă. "Cred că sunt peste 50 de câini în cartierul ăsta. Când ieşi pe stradă seara trebuie să ai ceva la tine, un băţ ceva. La fiecare colţ de bloc sunt câte 4-5 câini care ziua dorm pe sub maşini sau în scări şi noaptea tăbară pe tine. Anul trecut, în vară, era să mă facă praf, am zis că mor. M-am suit pe capota unei maşini ca să scap şi am început să ţip, până când au ieşit nişte vecini şi m-au salvat. Cred că erau vreo 15 câini. Am făcut sesizare, am depus-o la DAGL, dar nimic. Până şi la director m-am dus. «Că n-are ce să facă, că-i lege», că nu ştiu ce. Care lege, domnule? Aşteptăm ca animalele să ne omoare copiii? Iubesc animalele, îmi plac, dar locul lor nu e pe străzi. Să-i ia în casă cine vrea. Eu am 3 fetiţe pe care nu le las niciodată neînsoţite. Mi-e frică, vă spun sincer, te mănâncă de viu. Băiatul cumetrei mele, de aici, din cartier, de două ori a fost muşcat de câini. Nu s-a făcut niciodată nimic aici. Vin, ridică 2-3 câini, ne întreabă ce câine este mai agresiv şi pleacă. Dar aici sunt vreo 50 de câini, parcă trăim în Congo" , a declarat pentru "Obiectiv" Mihaela Ion. Violeta C. şi Elena Costache sunt alte două mămici din cartier care spun că se tem pentru siguranţa copiilor lor pe care îi supraveghează "mai ceva ca pe ochii din cap". "Mie mi-a fugărit copilul meu de 5 ani, dar am avut noroc că eram la scară şi l-am apărat. Dar aici sunt mulţi copii, e un cartier de tineri. Nu ţinem neapărat să se eutanasieze câinii, vrem doar să ducem o viaţă normală, să scăpăm de teroarea asta", a afirmat tânăra mămică Elena Costache. La rândul ei, Violeta ne-a povestit cum a fost şi ea alergată de câinii din cartier, de care spune că a scăpat cu ajutorul găleţii de gunoi. "Şi eu am trăit o experienţă neplăcută. M-a alergat un câine de aici, să mă muşte, dar norocul meu a fost că în momentul ăla duceam gunoiul şi i-am dat o găleată în cap la câine şi am scăpat. Dar mi-e frică mai tare pentru copilul meu. Când iese la joacă, eu trebuie obligatoriu să ies cu el, să-l supraveghez. De obicei nu latră la oamenii din zonă, dar dacă vin copii de la alte blocuri, se repede la ei. S-au făcut sesizări la Primărie. Chiar anul trecut a venit o maşină de la ecarisaj, a ridicat de aici vreo trei câini şi i-a lăsat undeva pe drum, pentru că s-au întors înapoi câinii", a declarat locatara de la ANL, care a preferat să nu-i facem public numele de familie pentru că se teme să nu fie dată afară din locuinţă.
"E jale, nu ştim ce să ne mai facem!"
Asta o spune şi tanti Elena. Aşa am preferat să o numim pe această femeie, care, la fel ca vecina sa, se teme să nu ajungă în stradă dacă ceea ce declară ar putea fi considerată o ofensă adusă autorităţilor locale. Aceasta este mama unui copil cu dizabilităţi, imobilizat în scaun cu rotile şi se plânge că nu puţine sunt zilele în care a fost alergată şi încolţită de câinii comunitari din cartier. "Câinii îi vedeţi şi dumneavostră, nu poţi să treci pe lângă ei, că te înhaţă. Eu am fetiţa cu handicap şi este imobilizată în scaun cu rotile, parcă nu mi-e de ajuns că am necazuri, ne mai aleargă şi câinii pe aici. Este dezastru! Nu poţi să ieşi seara să duci un gunoi sau să ieşi la chioşc, nimic. Păi, anul trecut, în blocul ăsta au fost muşcaţi doi copii care au ajuns la urgenţe. E jale, nu ştim ce să ne mai facem!", s-a plâns la rândul său locatara din Lacu Dulce. Oamenii de aici arată cu degetul înspre autorităţi, dar şi spre un vecin care hrăneşte patrupedele. Respectivul fie le aruncă mâncare de la balcon, fie le cumpără zilnic pâine, cu care îi hrăneşte.
"Câinele simte omul. Nu muşcă degeaba"
Redactorii "Obiectiv" au stat de vorbă şi cu cel care hrăneşte animalele şi le apără de furia vecinilor, după cum mărturiseşte chiar el. Brăileanul se declară un iubitor convins al patrupedelor şi spune că ele nu au nicio vină, ci oamenii sunt răi. Acesta ni i-a prezentat pe fiecare dintre câinii de la bloc, despre care spune că îi cunoaşte de mai bine de 6 ani şi nu l-au muşcat niciodată. "Nu m-a muşcat niciodată un câine. Eu sunt băiat bun. Câinele simte omul. Sunt copii aici care aruncă cu pietre în ei, cu beţe şi normal că şi câinii îi fugăresc. Animalele sunt blânde, dacă te porţi frumos cu ele, le iei mâncarea din gură şi nu te muşcă. Eu le dau de mâncare, dau 70 de bani şi le iau câte o pâine. Uitaţi-i pe ăştia. Unul este Negruţu, aşa îi spun eu, şi celălalt e Vărgatu". Iubitorul de câini se declară indignat de felul cum înţeleg autorităţile locale să rezolve problema maidanezilor. Mai exact, nu-i convine faptul că sterilizările se fac doar pe hârtie. "Cică dacă au cu crotalii sunt sterilizaţi. Da de unde... Uitaţi, fetiţa asta a fătat de curând. Au luat banii degeaba medicii veterinari", afirmă locatarul. Nu a vrut să ne spună cum se numeşte, motivând că preferă să nu apară la ziar.
Peste 1.600 de brăileni muşcaţi de câini în 2013
Cifrele din evidenţa SJU Brăila arată că numai anul trecut, peste 1.600 de brăileni s-au prezentat la camera de gardă a Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul spitalului, cu muşcături de câini, iar de la începutul lui 2014, peste 400 de oameni au necesitat îngrijiri medicale din acelaşi motiv. În medie, spun medicii, s-au prezentat aproximativ 100 pacienţi pe lună, care au necesitat vaccinarea antirabică. În 2013 s-au consumat nu mai puţin de 4.488 fiole de vaccin. "În anul 2013, s-au prezentat la camera de gardă a Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean, 1.612 cazuri care au prezentat plăgi muşcate de câini. Dintre aceştia, doar 43 de brăileni nu au necesitat vaccinarea antirabică. Un număr de 1.569 au fost vaccinaţi antirabic, iar 159 au fost vaccinaţi cu antitetanos. În anul 2014, pacienţii care s-au prezentat la camera de gardă au fost în număr de 411. Este bine că avem tot ce ne trebuie în spital, nu ducem lipsă de astfel de vaccinuri", a declarat pentru "Obiectiv" purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, dr. Alina Neacşu.
Aplicarea legii va începe la sfârşitul acestei luni
• conducerea Primăriei spune că toate prevederile legale sunt îndeplinite, iar câinii din adăposturi care nu sunt adoptaţi de nimeni vor fi eutanasiaţi
Conducerea Primăriei afirmă că procedura de eutanasiere a câinilor adunaţi de pe domeniul public va începe în curând. Viceprimarul Doiniţa Ciocan nu a putut să ne ofere o dată exactă, însă afirmă că până la sfârşitul acestei luni operaţiunile vor fi demarate, conform prevederilor legii şi regulamentului întocmit de Primărie. "În momentul de faţă suntem în procedură de definitivare a unui protocol cu un ONG din Bucureşti. Este vorba despre organizaţia «Dog Rescue», care intenţionează să preia câini din adăpostul de la Lacu Sărat, cărora să le găsească stăpâni adoptivi în străinătate. Ei au în vedere, în principal, exemplare cu probleme de sănătate, pe care le îngrijesc, le sterilizează şi apoi le dau spre adopţie. În primă etapă vor să ia 50 de câini, iar într-o a doua etapă încă 50. Câinii vor putea fi adoptaţi internaţional direct de la adăpostul de la Lacu Sărat, care este autorizat pentru genul acesta de adopţii. Urmează să stabilim exact termenii în care se va derula această colaborare, apoi putem să începem şi procedura de eutanasiere, în conformitate cu prevederile legale", ne-a declarat viceprimarul Doiniţa Ciocan.
Reamintim că în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1.059, publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2013, patrupedele capturate pe domeniul public vor fi ţinute timp de 14 zile lucrătoare în adăposturile publice administrate de Primărie. Dacă în această perioadă nu sunt revendicate sau adoptate de nimeni, vor fi eutanasiate. Adopţia este strict reglementată, iar persoanele care iau câini din adăpost doar pentru a-i abandona din nou pe domeniul public riscă pedepse cu închisoarea între 3 şi 6 luni sau amenzi penale cuprinse între 1.000 şi 10.000 lei. De asemenea, trebuie ştiut că persoanele care vor să adopte mai mult de doi câini au nevoie de un acord scris din partea asociaţiei de proprietari, dacă stau la bloc, sau a vecinilor, dacă locuiesc la casă.
Cei care nu au posibilitatea să ţină câini în propria locuinţă, pot salva de la eutanasiere unul sau mai multe exemplare prin metoda adopţiei la distanţă. Astfel, cetăţenii în cauză pot achita o taxă lunară pentru găzduirea şi îngrijirea unui animal într-un spaţiu pus la dispoziţie de Primărie, în incinta adăpostului public.
De la începutul anului în curs, de când au intrat în vigoare noile prevederi legislative, au fost adoptaţi la domiciliu, din adăposturile brăilene, 170 de câini. Alţi 180 au fost adoptaţi la distanţă, fiind ţinuţi în continuare în adăpost, dar fiind feriţi de eutanasiere, deoarece adoptatorii achită lunar o taxă de circa 100 lei pentru întreţinerea fiecărui exemplar. Pentru a da un exemplu, primarul Aurel Simionescu, viceprimarul Doiniţa Ciocan dar şi alte persoane din conducerea Primăriei, cum ar fi arhitectul-şef, au adoptat la distanţă câte un câine.
În afară de exemplarele adoptate la distanţă, în adăposturile administrate de Primăria Brăila, la Lacu Sărat şi Unirea se mai află în momentul de faţă 600 de câini. Din aceştia, circa 100 urmează să fie preluaţi de ONG-ul cu care Primăria este în tratative, iar restul riscă să fie eutanasiaţi.
În ceea ce-i priveşte pe brăilenii care hrănesc câini pe domeniul public, pe cei care împiedică acţiunile de capturare a câinilor sau care improvizează adăposturi pentru câini în preajma blocurilor, toţi aceştia riscă amenzi cuprinse între 300 şi 500 lei. Viceprimarul Doiniţa Ciocan ne-a declarat că aplicarea de amenzi pentru aceste contravenţii va începe atunci când se va da startul operaţiunilor de eutanasiere a câinilor din adăposturi. (Florentin COMAN)
