Din toată povestea asta, vestea bună ar fi că, în sfârşit, există comune în judeţul Brăila unde se montează conducte de canalizare. Ţăranii brăileni încep, aşadar, să intre în contact cu civilizaţia şi cu facilităţile ei, atât de banale în alte părţi ale lumii. Iată, însă, că modernizarea se încăpăţânează să vină cu un pas înainte şi doi paşi înapoi. Lucrările de mântuială şi depăşirea cu anii a termenelor de finalizare au căpătat, deja, statut de regulă în judeţul Brăila. Indiferent dacă eşti din municipiu sau din mediul rural, când auzi de o investiţie menită să ridice nivelul de trai al comunităţii ar trebui mai degrabă să te sperii decât să te bucuri. Au trăit-o pe pielea lor chercenii sau ceilalţi brăileni din cartierele Radu Negru, Brăiliţa sau Lacu Dulce, unde proiectul de extindere a canalizării oraşului s-a prelungit cu vreo trei ani peste termenul iniţial şi a fost musai ca noroaiele şi praful să-şi ia tributul de stres, înainte de binecuvântarea asfaltului. O trăiesc pe pielea lor locatarii de pe Griviţei, sătui deja de noroaiele ieşite din graficele nerespectate de firma care a pus mâna pe contractul de reabilitare a străzii lor. Despre fantomaticul proiect de modernizare a Bulevardului Dorobanţilor ce să mai spunem?! Asistăm neputincioşi la spectacolul grotesc al unor firme hămesite - paravan de politicieni cu rânjet de vampiri -, care dau târcoale contractului în valoare de milioane de euro, târându-se la nesfârşit prin tribunale. Se vor judeca şi contesta şi răsjudeca şi răscontesta, până când finanţarea europeană se va duce pe apa Sâmbetei. Iar Brăila şi brăilenii vor rămâne cu acelaşi Bulevard Dorobanţi pavat cu piatră cubică şi plin de gropi, pe care şoferii preferă să-l ocolească supraaglomerând alte străzi din municipiu.
Aşteptăm şi iar aşteptăm să trăim mai decent, să beneficiem de avantajele civilizaţiei contemporane, dar în loc de soluţii primim ori zâmbete în zeflemea, ori semne cu degetul mijlociu erectat golăneşte. Câteodată, se mai dau şi explicaţii: "Astea sunt procedurile de atribuire a contractului, nu avem ce să facem!", ni se spune în cazul "Dorobanţi". "Nu s-a găsit în tot judeţul piatră spartă, lidonită. Abia zilele trecute am făcut rost de câteva basculante, aşa că acum putem acoperi gropile de pe strada cu probleme", ne explică primarul din Stăncuţa, un edil despre care, de altfel, nu se poate zice că nu se implică în rezolvarea problemelor comunităţii. În cele câteva mandate de primar, a reuşit să facă destule în Stăncuţa. Astuparea unor gropi din faţa curţilor unor bătrâni care se tem că n-or să poată ajunge la cimitir, dacă-i găseşte moartea pe vreme ploioasă, i s-o fi părut, însă, o chestiune secundară. Şi a lăsat-o pe planul doi, aşa cum lasă, în general, politicienii pe planul doi dreptul nostru de a trăi decent. Sau, în cazul de faţă, dreptul de a fi măcar înmormântaţi omeneşte!