• Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Național de Mediu, a vizitat recent stația de sortare a deșeurilor din orașul Ianca, după ce a primit o serie de sesizări din partea parlamentarului Alexandru Popa • de altfel, acesta a și susținut o conferință de presă alături de șeful PNL Brăila, pentru a anunța, printre altele, că Garda de Mediu are de gând să urmărească foarte atent cum au implementat județele din România sistemele integrate de management ale deșeurilor • despre Brăila, comisarul a recunoscut că momentan este un proiect relativ recent, însă a afirmat că tocmai de aceea Garda de Mediu are de gând să urmărească cum se acționează, pentru ca totul să decurgă exact ca la carte, de la bun început • Corlan a vorbit și despre dotarea cu drone foarte performante pentru depistarea neregulilor, dar și despre mărirea numărului de comisari pe viitor, în toate județele României
Punerea în scenă a sistemului integrat de gestionare a deșeurilor în județul Brăila se va derula cu ”un ochi în ceafă” dinspre Garda Națională de Mediu. Cel puțin aceasta este promisiunea lui Andrei Corlan, comisar general al Gărzii de Mediu, aflat într-o vizită recentă la Brăila. Pe scurt, acesta, alături de Andrei Baciu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, George Chiriță, directorul general AFIR, au susținut, recent, o conferință de presă la sediul PNL Brăila, alături de parlamentarul Alexandru Popa, în urma unor vizite în teren, fiecare pe resortul propriu. În ceea ce îl privește, Andrei Corlan a afirmat că a venit în Brăila tocmai în urma unor sesizări primite din partea liderului PNL Brăila privind sistemul integrat de gestionare a deșeurilor, astfel că a mers la stația de sortare din orașul Ianca, pentru a vedea cu ochii săi cum se desfășoară această activitate. Corlan a recunoscut că momentan este vorba despre un plan demarat recent, astfel că după șase luni este destul de greu să fie obținute rezultate „dărâmătoare”, însă a promis că tocmai acest start vine cu un imbold din partea Gărzii de a urmări îndeproape operațiunea, astfel încât totul să se desfășoare exact ca la carte pe viitor.
”Revenind la motivul vizitei mele aici, la solicitarea domnului deputat Alexandru Popa, discutam despre managementul deșeurilor și totodată despre modul în care se face colectarea la nivelul Județului Brăila. Dânsul mi-a reclamat câteva situații punctuale. Când vorbim despre Județul Brăila, discutăm despre un sistem de management integrat al deșeurilor care este la început. Are doar șase luni. Evident, orice început este mai complicat. Dar încă o dată, trebuie toată lumea să înțeleagă, atât autoritățile, cât și generatorii de deșeuri, populația, persoanele fizice sau juridice, despre importanța atingerii acestor ținte și beneficiile pe care le avem pe toate palierele, dacă noi ni le asumăm”, a declarat Corlan.
Comisarul a precizat că la nivelul Gărzii de Mediu a fost declanșată cea mai amplă acțiune de inspecție și control la nivelul întregii țări, ce are ca motiv principal tocmai respectarea planului național de gestiune a deșeurilor. Iar acest lucru înseamnă, bineînțeles, că și planurile fiecărui județ vor fi luate la puricat și urmărite îndeaproape pentru a fi respectate.
”Pe toată trasabilitatea lor. De la generarea deșeurilor de către populație, la preluarea de către transportatori, la modul în care unitățile administrativ-teritoriale își implementează propria politică de protecție a mediului. Pentru că Garda de Mediu este instituția care urmărește controlul implementării acestor politici și le sancționează. Cu siguranță că ceea ce înseamnă activitatea pe care noi o desfășurăm – vorbim de o mare complexitate și de foarte multe provocări -, este o luptă zilnică pe care o ducem. Este o sintagmă care se folosește destul de des, cu care nu sunt de acord și nu pot fi de acord, pentru că se spune că «România este groapa de gunoi a Europei». Garda de Mediu, prin eforturile coordonate, împreună cu alte autorități, luptă zilnic pentru ca acest lucru să nu se întâmple”, a mai adăugat sursa citată.
Stres pentru «gunoierii» Brăilei: «colectarea la nivelul județului, încă are carențe»
În acest context, Corlan a precizat că vizita sa nu s-a referit strict la un aspect anume în ceea ce privește managementul deșeurilor, ci a dorit să afle cum este gestionată această problemă la nivelul întregului județ.
”Am fost și am vizitat Centrul de management integrat al deșeurilor din localitatea Ianca. Din modul în care am văzut - întâmplător veneau și câteva transporturi și am analizat și ceea ce se depozita -, pot afirma următoarele: colectarea separată la nivelul județului Brăila încă are unele carențe. Dar vorbim, încă o dată, de un SMID la început de drum. Ceea ce pot spune este că o parte dintre aceste controale de la nivel național le vom concentra îndeaproape pentru că este păcat... Având în vedere că vorbim de un început de drum, există loc pentru a face lucrurile exact așa cum trebuie. Și Garda de Mediu, prin mijloacele și atribuțiile de care dispune, se va îngriji de acest lucru, ca la nivelul Județului Brăila managementul deșeurilor să fie unul performant”, a promis Corlan.
Și verificările se anunță a fi în viitorul apropiat și mai dure, în condițiile în care comisarul Gărzii Național de Mediu a precizat că toate comisariatele din țară vor fi dotate cu cel puțin câte două drone extrem de performante, dotate cu termoviziune, cu senzori de calitate a aerului și nu numai. Potrivit sursei citate sunt 43 de astfel de drone, la care se vor mai adăuga încă 16 achiziționate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vor fi ulterior distribuite în județele unde va fi mai mare nevoie de ele, în funcție de impactul de mediu.
Întrebat de jurnaliștii prezenți la conferința de presă dacă este mulțumit de activitatea comisarilor din Brăila, Corlan a punctat că situația este ținută sub control la un nivel mediu, însă nu fără a omite să amintească că nu sunt suficienți oameni care să se ocupe de problemele apărute în teren. Context în care acesta a anunțat că lucrează la un proiect privind dublarea numărului de comisari până în 2025, situație în care Brăila ar ajunge să aibă 20 de persoane care să se ocupe de cazurile destinate Gărzii de Mediu.
Corlan a mai precizat că în ultimii trei ani, la nivel național, s-au aplicat sancțiuni în valoare de 226 milioane lei, au fost sistate peste 1.000 de activități și s-au făcut peste 600 de sesizări penale pe probleme legate de mediu.
”Sunt cifre care arată că am ocazia să conduc o instituție funcțională, o instituție activă, dar totodată, reflectă o notă proastă care se dă țării noastre în ceea ce înseamnă modul de percepție și implementare a legislației de mediu și totodată educația ecologică. Pentru că vorbim despre o conștiință ecologică abia în ultimii ani”, a afirmat acesta.
Problema SH-urilor «aruncate» în România
Andrei Corlan a mai declarat la Brăila că de când a venit la conducerea Gărzii Naționale de Mediu a încercat să rezolve problema bunurilor second hand (SH) care intră în țară, dar care în realitate, în cele mai multe dintre cazuri sunt deșeuri, astfel că ar trebui urmărite îndeaproape într-un sistem performant. Exemplele date de acesta au cuprins mașini second hand neutilizabile, anvelope neutilizabile, aparate electrocasnice aduse pentru a fi reparate și revândute etc. Multe dintre acestea, potrivit lui Corlan, sunt efectiv deșeuri care ajung să polueze, chiar să fie arse în diferite medii total necontrolate.
Acesta a vorbit despre o aplicație menită să urmărească toate deșeurile care intră în România, despre schimbarea legislației depășite, pentru a sprijini comisarii să își facă treaba mai bine. Corlan a amintit și despre colaborarea foarte bună cu diverse alte instituții, inclusiv DIICOT, astfel încât acolo unde amenzile nu mai au impact, situațiile să își găsească o rezolvare mult mai fermă.
”Unul dintre aceste aspecte pe care le-am semnalat ministrului Mediului, Mircea Fechet a fost problema SH-urilor importate la noi în țară, care de fapt sunt deșeuri mascate. Cred că ați văzut cu toții un succes repurtat de Garda de Mediu acum două săptămâni o acțiune de mare amploare în Vestul țării, împreună cu DIICOT-ul. Am deschis paliere de comunicare cu toate instituțiile de cercetare penală și de forță din țară. Componenta contravențională nu descurajează un fenomen infracțional, componenta penală poate oferi lovituri. Totodată identificând aceste vulnerabilități legislative și îmbunătățindu-le, le putem adapta la provocările momentului”, a afirmat comisarul general.
În ceea ce privește fondurile pentru a pune în aplicare planurile Gărzii de Mediu, Corlan nu s-a putut plânge. Acesta a dorit să sublinieze că în PNRR, Garda de Mediu beneficiază de o resursă bugetară extrem de importantă.
”Țara noastră beneficiază de o resursă bugetară foarte importantă în ceea ce înseamnă componenta de mediu. Avem aproximativ 4 miliarde euro doar pe mediu, 1,3 miliarde euro doar pe deșeuri. Adică noi putem să vorbim acum de o resursă bugetară care să finanțeze infrastructura de colectare, infrastructura de atingere a obligațiilor de mediu, ceea ce atunci când am semnat contractul de aderare, nu aveam. Și nu aveam nici această premisă. Revenind la Garda de Mediu, avem 14 milioane euro, care reprezintă componenta de investiții a PNRR-ului”, a mai precizat Corlan.
Sursa citată a mai adăugat și că din punctul său de vedere este neapărată nevoie de o modificare a legislației legate de mediu, în special în privința modului în care sunt emise autorizațiile, deoarece situația s-a schimbat foarte mult din 2007 când s-au creionat lucrurile și până în prezent.
