Mircea Fudulaiche a avizat "legalitatea" jafului din Piaţa Concordia. Pe vremea când s-a dat tunul imobiliar din piaţă el era secretarul general al Prefecturii şi ulterior subprefect, adică era fix personajul care spunea dacă actele administrative ieşite din aparatul Primăriei erau sau nu OK din punct de vedere legal. Altfel spus, când Iorga Stoian, fostul secretar general al Primăriei (pensionat la puţin timp după izbucnirea scandalului mediatic pe tema Concordia) a cerut Prefecturii avizul de legalitate pentru decizia de restituire în natură a lotului de 988 mp, dosarul a ajuns în biroul condus de Fudulaiche. Tot el a fost cel care, ulterior, a dat undă verde Prefecturii să atace în instanţă, culmea, aceeaşi decizie pe care doar ce pusese parafa de legalitate. Evident că magistraţii au respins acţiunea ca inadmisibilă, din simplul motiv că Prefectura nu a ridicat niciun steguleţ roşu când a avut în lucru dosarul cu retrocedarea. Iată cum cercul funcţionarilor implicaţi direct sau indirect în tunul imobiliar din Concordia se completează cu un personaj-cheie, am putea spune, care întâmplător sau nu şi-a dovedit "profesionalismul" când a încercat să mascheze cu "ajutorul" unui incendiu eşecul privind Dosarul Dorobanţilor. După pensionarea lui Iorga Stoian, Fudulaiche a preluat ştafeta secretariatului general al Primăriei. La acest moment el este în continuare autosuspendat din funcţia publică, însă bursa zvonurilor spune că îşi face încălzirea pe tuşă pentru a reintra pe teren. Cu forţe proaspete, nu-i aşa, după o bine-meritată pauză.
Concluziile anchetelor "Obiectiv" realizate de-a lungul timpului pe subiectul restituirea în natură a aproape jumătate din terenul din Piaţa Concordia şi concentrarea respectivelor loturi către un singur cumpărător, Simion Cloşcă, au arătat acuzator cu degetul spre funcţionarii Primăriei. Vă aduceţi aminte, cu siguranţă, de celebrul tandem Angelica Pamfil (Bratu) şefa juriştilor municipalităţii - Iorga Stoian (fostul secretar general al primăriei) sub orchestrarea căruia domeniul public şi privat al municipalităţii a pierdut bătălie după bătălie când a fost vorba despre Concordia. De această dată, propunem să extindem conul de lumină pe care "Obiectiv" a insistat cu încăpăţânare să-l pună pe afacerea păguboasă pentru comunitatea locală. Ideea a venit în mod firesc, după ce am parcurs motivaţia DNA Galaţi prin care se ştergea cu buretele orice urmă de infracţiune din activitatea de serviciu a unor personaje, printre care Angelica Pamfil (Bratu). Pe scurt, procurorii anticorupţie spuneau că, până la urmă, funcţionarii publici au perfectat nişte documente şi au întocmit şi motivat din punct de vedere legal decizii de primar, având la bază referate tehnice făcute de alte persoane. Mai explicit, nu erau ei vinovaţi că alţii greşiseră înaintea lor şi le-au dat documente "alterate". Ei doar preluaseră din voleu greşeala şi şi-au făcut conştiincios treaba la serviciu. Prin această prismă ne-am pus cât se poate de justificat întrebarea "bine-bine, dar cine a avizat de legalitate documentele finale emise de funcţionarii Primăriei?". Nu mică ne-a fost uimirea când am aflat răspunsul: secretariatul Prefecturii judeţului. Şi cine ocupa postul cheie când se trăgeau sforile pentru Concordia? Aţi ghicit, Mircea Fudulaiche!
Dar haideţi să parcurgem împreună şirul documentelor care vin să susţină acest scenariu.
La nivelul Primăriei Brăila, la fel ca în toate judeţele, a fost înfiinţată o comisie de retrocedare a proprietăţilor imobiliare, care să se ocupe de notificările revendicatorilor ale căror proprietăţi au fost confiscate pe vremea comunismului. Procedural, preşedintele acestei comisii este secretarul general al Primăriei. Această comisie a primit în vara lui 2001 o notificare în baza Legii nr. 10/2001 din partea familiilor Rugină, Zanet şi Găidău, prin care se revendicau imobilele situate pe strada Ghioceilor, numerele 4 şi 4 bis, expropriate în baza Decretului nr. 76/1985. Sub administraţia fostului primar Anton Lungu, răspunsul dat de comisie a fost acela de respingere a cererilor, motivat de faptul că, la momentul exproprierii, au fost încasate despăgubiri băneşti atât pentru teren cât şi pentru construcţii. În anul 2005, după apariţia Legii 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii, notificatorii au solicitat din nou restituirea în natură a terenurilor. Prin prisma noilor prevederi legale, comisia Primăriei condusă la vremea respectivă de Iorga Stoian a admis acordarea terenului în forma solicitată. Mai departe, conform prevederilor legale, documentele au fost trimise la Prefectură pentru verificare şi obţinerea avizului de legalitate. Dosarul a ajuns, evident, pe masa de lucru a lui Mircea Fudulaiche, care era secretarul general al instituţiei - post transformat în 2006 în subprefect - şi trece fără probleme.
Surpriză însă: două luni după ce a dat avizul de legalitate, mai precis 22.09.2006, Prefectura Brăila a atacat în instanţă decizia de primar privind restituirea lotului de 988 mp, cerând anularea respectivului act. După 6 termene, în şedinţa din 6 februarie 2007, instanţa a respins acţiunea ca inadmisibilă. Şi atunci se ridică întrebarea de ce Prefectura a mers în instanţă cu anularea deciziei de restituire în natură, dacă din start un astfel de demers era sortit eşecului, dat fiind faptul că dispoziţia fusese avizată ca fiind legală de către una şi aceeaşi instituţie?
Fudulaiche nu a fost în atenţia DNA
Acesta a fost mecanismul prin intermediul căruia s-a creat un precedent periculos: restituirea în natură a unui teren într-o piaţă publică. Practic, reuşita afacerii imobiliare în cazul notificatorilor Zanet, Rugină şi Găidău a deschis calea şi altor revendicatori, este vorba despre familiile Munteanu şi Lombardi, pentru un lot de 151 mp tot pe amplasamentul Concordia şi familia Ţigău, pentru un al treilea lot de 235 mp. Ulterior, terenurile au fost concentrate în proprietatea lui Simion Cloşcă şi a soţiei sale. Aşa cum au arătat anchetele "Obiectiv", de afacerile din Piaţa Concordia nu au fost străine mai multe persoane, inclusiv funcţionari publici, care direct sau indirect au pus umărul la retrocedarea cu succes a terenurilor. Mai mult, la DNA Galaţi s-au concentrat mai multe plângeri penale în care fostul primar Constantin Sever Cibu, Angelica Pamfil (Bratu) şi Simion Cloşcă erau acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice plus dare şi luare de mită. În acelaşi dosar a figurat şi Dan Nichifor, administratorul SC "Masters", specialistul care a semnat rapoartele tehnice cu privire la terenurile din piaţă şi natura construcţiilor existente pe acestea. În final, doar pentru Nichifor s-a dispus continuarea cerecetărilor pentru fals în înscrisuri oficiale, restul personajelor scăpând cu NUP (neînceperea urmăririi penale). De precizat că Fudulaiche nu a figurat în lista DNA Galaţi. Totuşi, funcţionarul a fost recent în centrul unui amplu scandal legat de faptul că Primăria Brăila a pierdut bătălia în instanţă pentru corecţia de 25% cu minus dispusă de Auditul Naţional la proiectul de modernizare a Bulevardului Dorobanţilor, pe motiv că autoritatea locală a uitat pur şi simplu de termenul în dosar. Vina pentru această greşeală aparţine secretarului general al Primăriei, Mircea Fudulaiche, dar şi şefei juriştilor Primăriei, Angelica Bratu (fostă Pamfil). De altfel, cei doi au trecut prin comisiile de disciplină şi, în final, s-au ales cu reducerea drepturilor salariale pe o perioadă de 3 luni: 5% în cazul Angelicăi Bratu şi 20% pentru Mircea Fudulaiche.
În mod surprizător, acesta din urmă a susţinut că de vină pentru faptul că s-a ratat termenul de recurs ar fi fost un mini-incendiu petrecut chiar în biroul său, incident în care s-ar fi distrus mai multe documente, inclusiv adresa de la Înalta Curte privind comunicarea unui nou termen în proces.
Amintim că postul de secretar general al municipiului a devenit vacant, în vara anului 2010, când cel care îl ocupase timp de 17 ani, Iorga Stoian, a ieşit la pensie. Deşi în vârstă de numai 60 de ani, la vremea respectivă Stoian a profitat de ultimul tren al pensionărilor anticipate, preferând să iasă din scena administraţiei locale pe uşa din dos, având în vedere că numele său a fost legat de retrocedări dubioase privind obiective importante din municipiu, aşa cum a fost şi cazul terenurilor din Piaţa Concordia.
