Scandal şi tensiuni cu miză mare la concursul pentru recrutarea celor cinci membri ai Consiliului de Administraţie de la Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila. Organizată după noile reguli ale Legii guvernanţei corporative, selecţia a atras "la borcanul cu miere" o grămadă de pretendenţi, mai ales că job-ul este consistent remunerat, însemnând o indemnizaţie fixă lunară de circa 2.600 lei. Numai că în calea lor s-a ridicat o barieră pe care mulţi dintre candidaţi o consideră discriminatorie, în sensul că li s-a cerut să facă dovada că au experienţă de cel puţin cinci ani în domeniul apă-canal. De altfel, după prima etapă de selecţie, au prins un loc în CA doar Constantin Toma - directorul tehnic al companiei, Ionel Avram - fost director la "Concivia", consilier judeţean şi fost reprezentant al Consiliului Judeţean Brăila în AGA la CUP "Dunărea" şi, nu în ultimul rând, Mihail Chiriţă, directorul din ultimii ani al aceleiaşi companii. Lista neregulilor reclamate de candidaţi face referire şi la un conflict de interese în care s-ar afla Mihail Chiriţă: semnatar al contractului cu expertul independent tocmit să se ocupe de concurs şi, în paralel, candidat pentru un post în CA la CUP "Dunărea". După contestaţii, au fost selectaţi drept administratori Mihail Chiriţă, Ionel Avram, Constantin Toma, Gheorghe Stroe (fost director în cadrul Electrica Brăila) şi Silviu Mangiurea (consilier municipal din partea PSD).
Contre între consilierii municipali, ieri, pe tema procedurii de selecţie a membrilor CA al CUP "Dunărea" Brăila SA, unitate în subordinea autorităţilor locale. Subiectul a fost adus în discuţie de către consilierul liberal Cătălin Hagiu, reprezentant al CLM în Adunarea Generală a Acţionarilor acestei companii. Pe scurt, Hagiu a explicat că, de la bun început, procedura de selecţie a avut hibe în sensul că ar fi îngrădit concurenţa, cu referire la unul dintre criteriile de eligibilitate: experienţă de cel puţin 5 ani într-o companie cu obiect de activitate similar operatorului local de apă-canal-epurare. Drept dovadă, dintre cei 12 candidaţi, doar patru au putut trece iniţial de această barieră, iar asta pentru că fie sunt salariaţii CUP Dunărea, aşa cum este cazul directorului Mihail Chiriţă, al directorului tehnic Constantin Toma şi al directorului comercial Stelian Drăgan, fie au fost implicaţi direct în conducerea companiei, aşa cum este cazul lui Ionel Avram, fost director la "Concivia" (firma de suflet a fostului şef de judeţ Gheorghe Bunea Stancu), consilier judeţean din partea PSD şi fost membru al AGA al CUP "Dunărea" din partea CJ Brăila. "În calitate de reprezentant al CLM în AGA Companiei de Utilităţi Publice, am refuzat să semnez desemnarea membrilor CA din două motive: în primul rând, m-am prezentat în AGA în lipsa unui mandat din partea CLM şi consider că ar fi trebuit să merg acolo cu un mandat. Plus de asta, statutul societăţii, care a fost făcut după Legea 31, consider că trebuie armonizat cu Ordonanţa 109/2011 privind guvernanţa corporativă. Cred că aceste deficienţe s-au datorat lipsei de transparenţă şi grabei Partidului Social Democrat de a tranşa această treabă înainte de alegeri", a explicat Hagiu.
Boşneag: "Ceea ce s-a făcut a fost conform OUG 109/2011"
"Dacă nu se pomenea de partid nu luam cuvântul", a venit replica lui Sorin Boşneag, liderul grupului PSD în CLM şi reprezentant al municipalităţii în AGA la CUP Dunărea, "dar vreau să îi explic domnului Hagiu şi celorlalţi colegi, că procedura de desemnare a Consiliului de Administraţie la CUP «Dunărea» a început din luna decembrie anul trecut. În mod normal, dacă nu se încercau nişte lucruri care, într-adevăr, nu erau transparente, procedura era terminată până acum. A trebuit să reluăm procedura din cauză că societatea externă care a elaborat criteriile, la un moment dat a elaborat criteriile de aşa natură, încât numai dacă lucrai şi erai alb la faţă şi negru la urechi puteai să fii în CA, altfel nu aveai cum. Bineînţeles că împreună cu domnul Hagiu şi celelălalt coleg de la Consiliul Judeţean din AGA (este vorba despre consilierul judeţean Nicu Niţă - PSD - n.n.), am luat măsura reluării procedurii. (...) Dacă cumva, ceva n-a fost în regulă îl rog pe domnul secretar al municipiului (n.r. - Ion Drăgan) şi cu aparatul Primăriei să ne spună şi atunci... Dar eu zic că tot ceea ce am făcut a fost conform OUG 109/2011 şi conform legislaţiei în vigoare", a declarat Boşneag.
La rândul său, primarul municipiului, Aurel Simionescu, a punctat că lucrurile trebuie tranşate pentru că, până la urmă, CUP Dunărea este de interes local: "Vom avea încă o şedinţă de Consiliu peste vreo săptămână, până atunci să avem un răspuns atât de la municipiu cât şi de la judeţ. (...) Nu cred că trebuie să ne jucăm cu ceea ce înseamnă managementul acestei companii de interes public, de utilitate publică, cu un impact deosebit. Dumneavoastră ştiţi, acum vine vara şi o să începem discuţia că nu s-au achitat facturile, că se opreşte apa şi aşa mai departe. Lucrul ăsta este extrem de sensibil şi cred că trebuie foarte mare atenţie".
Candidaţii înscrişi în cursă
În urma anunţului companiei CUP Dunărea privind organizarea procedurii de selecţie pentru ocuparea postului de administrator/membru în CA al CUP Dunărea, au fost depuse 12 dosare de candidat, în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluare:
- Mihail Chiriţă, directorul CUP Dunărea (80,4);
- Ionel Avram, directorul executiv al ECO Dunărea Brăila, fost director în cadrul SC "Concivia" SA, consilier judeţean din partea PSD şi fost reprezentant al CJ Brăila în AGA la CUP Dunărea (76,9);
- Constantin Toma, director tehnic în cadrul CUP Dunărea (70);
- Ionel Pătraşcu, fostul director al falimentarei SC CET SA Brăila, actual salariat al CUP Dunărea (68,3);
- Gheorghe Stroe, fost director în cadrul "Electrica Brăila" (67,5);
- Silviu Mangiurea, consilier municipal din partea PSD şi fost reprezentant al CLM în structurile de conducere a falimentarei CET SA Brăila (67,3);
- Ştefan Fusea, reprezentantul grupului de firme "Titan Grup" şi preşedintele Camerei de Comerţ Brăila (65,2);
- Ionel Antihi, fostul director al structurii locale a TMUCB (63,8);
- Ilie Decă, fostul şef al Fiscului local (62,8);
- Stelian Drăgan, directorul comercial al CUP Dunărea (58,2);
- Anton Dinu, director în cadrul "Concivia" (51,7);
- Marius Radu Surdu, consilier juridic în cadrul Primăriei Brăila (50,2).
Dintre aceştia doar patru candidaţi îndeplineau criteriul reclamat drept restrictiv: Chiriţă, Avram, Toma şi Drăgan, restul candidaturilor fiind considerate neconforme cu criteriile.
Avram şi Mangiurea incompatibili?!
Consilierul judeţean Ionel Avram (PSD) este de anul trecut, din februarie, directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "ECO Dunărea" Brăila, o organizaţie unde sunt membri şi contribuie cu bani la bugetul acesteia toate cele 44 de unităţi administrativ teritoriale din Brăila, adică primăriile de comune şi oraşe din judeţ, plus primăria municipiului şi Consiliul Judeţean.
Interesant de punctat aici faptul că Legea 161/2003 pentru prevenirea şi sancţionarea corupţiei prevede la articolul 88 faptul că funcţia de consilier local sau consilier judeţean (aşa cum este cazul lui Avram) este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Cu alte cuvinte, cel puţin la prima vedere, Avram ar fi în incompatibilitate odată cu numirea lui ca membru al CA la CUP Dunărea. La fel ca şi Silviu Mangiurea, consilier municipal PSD.
Revenind la ADI ECO Dunărea, această asociaţie a luat fiinţă în 2009 prin asocierea UAT-urilor din judeţ în vederea realizării unui proiect de gestionare a deşeurilor. Mai precis este vorba despre implementarea proiectului "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Brăila", iar în paralel îşi propune unificarea gestiunii serviciilor de colectare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor municipale. Astfel, ADI "ECO Dunărea" asigură acces la banii pe acest proiect - 27 milioane de euro, din care CJ Brăila pune 2,7 milioane de euro, iar diferenţa vine de la UE.
Chiriţă, el centrează, el dă cu capul
De altfel reclamaţiile nu au întârziat să apară. De exemplu, pe adresa redacţiei a sosit o scrisoare semnată "Un grup de membri de sindicat de la CUP Dunărea Brăila SA", prin care ne-au fost aduse la cunoştinţă mai multe probleme ce ţin de subiectul în discuţie.
Reclamanţii au dorit să sublinieze de la bun început faptul că unitatea a aplicat cu mare întârziere prevederile OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, în sensul că procedura de selecţie a membrilor CA a fost demarată abia în 2015, preferându-se prelungirea în mai multe rânduri a mandatului Consiliului de la companie.
Al doilea aspect ţine de alegerea expertului independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane, care să se ocupe de detaliile procedurii de concurs. "În cazul selecţiei administratorilor CUP Dunărea Brăila SA serviciile expertului independent au fost contractate de către directorul general în funcţie, Chiriţă Mihail (68 ani) contra unui cost de 7.500 euro (se pare), acelaşi Chiriţă fiind şi candidat. (...) Expertul independent Ovidiu Stroescu reprezintă firma BDO, care firmă acordă auditul CUP Dunărea Brăila în cadrul POS Mediu". Cu alte cuvinte, se reclamă o posibilă stare de incompatibilitate în ce-l priveşte pe Mihail Chiriţă, acesta având dublă calitate: cea de semnatar al contractului cu expertul independent în procedura de recrutare la care acelaşi Chiriţă este şi candidat. Potrivit informării făcute de Hagiu, ieri, în plenul CLM, firma de recrutare a fost "Barnett McCall Recruitment" SRL.
Hagiu nu şi-a dat girul pentru noul CA
O altă problemă gravă subliniată în reclamaţia celor de la sindicat face referire la stabilirea condiţiilor de eligibilitate în funcţie de care candidaţii sunt triaţi, referirea directă fiind la obligaţia pretendenţilor de a dovedi experienţa într-o companie sau întreprindere cu obiect de activitate similar CUP Dunărea, adică în domeniul serviciului public de apă-canalizare. Impunerea acestei condiţii ar fi dus la favorizarea candidaţilor care lucrează în companie, eliminându-i practic din joc pe ceilalţi pretendenţi. De altfel, tocmai acest aspect l-au semnalat, în grup, Primăriei Brăila şi CUP Dunărea, candidaţii descalificaţi, după cum a arătat şi consilierul liberal Cătălin Hagiu, în informarea sa către CLM Brăila: "În perioada imediat următoare au fost înregistrate mai multe plângeri (...) care făceau referire la caracterul restrictiv al condiţiilor de eligibilitate, autorii considerând că acestea sunt făcute special pentru anumite persoane care lucrează deja în companie. În urma acestor evenimente, la începutul anului 2016 s-a întrunit într-o şedinţă extraordinară AGA, unde s-a decis aducerea condiţiilor de eligibilitate într-o formă care să permită accesul la selecţie şi a altor persoane, în afară de cele ce reprezentau deja, la nivel executiv, compania. Firma de selecţie a ţinut cont de aceste observaţii şi a ajustat condiţiile, procedura de selecţie demarându-se conform noilor modificări", susţine Hagiu. Mai departe, sursa citată a explicat că dacă iniţial doar patru candidaţi erau eligibili, după "coborârea ştachetei" lista persoanelor eligibile a ajuns la nouă (Chiriţă, Avram, Toma, Stroe, Mangiurea, Fusea, Antihi, Drăgan şi Dinu), pentru care a fost luat în calcul mai departe punctajul acordat fiecărui candidat de către comisia de evaluare. Cum numărul posturilor disponibile în CA la CUP Dunărea era de 5, într-un final au fost selectaţi Mihail Chiriţă, Ionel Avram, Constantin Toma, Gheorghe Stroe şi Silviu Mangiurea.
În data de 20 mai a fost convocată o şedinţă AGA pentru numirea noului CA în componenţa menţionată anterior. A fost astfel emisă o hotărâre, însă Hagiu a atras atenţia că are obiecţiuni: "Consider că pentru reglementarea acestei situaţii este obligatoriu să fie emisă o hotărâre de Consiliu Local Municipal care să împuternicească AGA să procedeze la modificările actului constitutiv al CUP Dunărea", a spus liberalul.
Ce are Chiriţă de ascuns?
Revenind la reclamaţia pe adresa redacţiei noastre, aceasta ridică un semn de întrebare privind eventuale interese ascunse ale principalilor actori în această poveste: "Oare care să fie mobilul tergiversării? (cu referire la perioada îndelungată scursă de la apariţia OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă şi implementarea acesteia la CUP Dunărea - n.r.) Cumva actualul director general, evaluat pe primul loc de expertul pe care l-a plătit, este interesat de acoperirea unor găuri negre, vezi jaful patrimoniului public al Consiliului Local Municipal de la CET, pe care domnul director general a refuzat să îl preia, deşi o hotărâre de Consiliu Local era obligatorie pentru el. Sau poate că sunt interese din afacerea privind furnizarea de energie electrică pentru staţia de tratare Chiscani către o firmă obscură de tip SRL (Distrisan) care explică unul dintre cele mai mari tarife pentru apa potabilă din ţară, sau poate volumul mare de creanţe prescrise ale CUP Dunărea Brăila SA, care se vor transforma în pierderi. Atitudinea consilierului local PSD Boşneag Sorin, reprezentant al Consiliului Local în AGA CUP Dunărea Brăila SA şi cumătru cu Mihail Chiriţă, actualul director general şi candidat pentru un nou mandat, de partizanat făţiş cu acesta explică şi faptul că o factură de apă-canal pentru SC Traian SA, însemnând o reţea întreagă de hoteluri, restaurante şi baze de tratament, este în jur de 2.000 lei lunar, adică mai puţin ca la o scară de bloc (...)", se mai arată în scrisoare.
Contactat telefonic, Sorin Boşneag a respins ipoteza că societatea pe care o conduce ar avea facturi mici la apă. "Sunt prostii. Vă pot spune că factura lunară a companiei este de câteva zeci de milioane de lei vechi lunar, în nici un caz 20 de milioane, iar pe timp de vară ajunge la 80 milioane de lei vechi", a spus Boşneag.
Cu privire la aceste probleme semnalate în scrisoare, reporterii "Obiectiv" au solicitat un punct de vedere companiei CUP Dunărea, însă până la acest moment, singurul răspuns primit face referire la contractarea furnizării energiei electrice către Staţia de Tratare Chiscani cu societatea brăileană "Distrisan" SRL (asociat unic Bogdan Paul Secan). În răspuns se precizează că s-a ales această variantă motivat de preţul mai mic oferit de "Distrisan" - 260,88 lei/Mwh, în comparaţie cu cel de la structura locală Chiscani a Complexului Energetic Oltenia - 326,05 lei/Mwh, coroborat cu costul ridicat presupus de realizarea unui branşament nou pentru alimentarea de la Electrica Furnizare Brăila (circa 77.828 euro). Aceste informaţii au fost însoţite de menţiunea că răspunsurile la celelalte întrebări adresate companiei ne vor parveni "de îndată ce se va încheia procedura respectivă".
Ce indemnizaţii încasează membrii CA
Ordonanţa privind guvernanţa corporativă stabileşte şi cum anume vor fi remuneraţi membrii unui CA. Astfel, administratorii pot primi o indemnizaţie fixă lunară şi o componentă variabilă, constând într-o cotă de participare la profitul net al societăţii. Indemnizaţia fixă lunară a membrilor neexecutivi (adică aceia care nu sunt numiţi directori) nu poate depăşi media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar din ramura în care îşi desfăşoară activitatea societatea. În cazul membrilor executivi, indemnizaţia nu poate depăşi de 6 ori media pe ultimele 12 luni a valorii aceluiaşi indicator statistic. Remuneraţia membrilor CA este stabilită de AGA companiei respective. Potrivit celor mai recente date disponibile, câştigul salarial mediu brut pe economie în luna martie a fost de circa 2.600 lei, ceea ce înseamnă că membrii neexecutivi ar putea încasa o indemnizaţie fixă sub acest plafon, în timp ce pentru executivi, limita maximă este 15.000 - 15.600 lei/lunar. Vom reveni.
