Clubul de fotbal care administrează echipa fanion a oraşului este la moment de răscruce şi cere sprijinul comunităţii locale. Aflat în insolvenţă, clubului i se deschid în faţă două drumuri: să pună în aplicare planul de reorganizare gândit de actuala echipă managerială care-şi propune în maxim 3 ani să stingă datoriile şi, foarte important, să păstreze echipa în Liga a 2-a, sau să declare falimentul şi astfel să o ia de la zero, din Liga a 5-a. Şi într-un caz şi în celălalt, cel mai greu cuvânt îl au de spus autorităţile locale, adică Primăria şi Consiliul Judeţean, de la care se aşteaptă finanţare în cote egale cu sponsorizările promise de finanţatorul privat, "Comision Trade" al omului de afaceri, Florin Cîrligea. Problema este că CJ Brăila şi-a luat mâna de pe echipa de fotbal şi spune că nu mai dă niciun ban. Întâmplător sau nu, reticenţa autorităţii în a aloca fonduri publice fotbalului vine pe fondul dosarului DNA care-l vizează pe fostul preşedinte al CJ, Gheorghe Bunea Stancu, şi priveşte tocmai finanţarea dubioasă din bani publici a echipelor de fotbal şi handbal ale Brăilei. Cu alte cuvinte, CJ-ului şi consilierilor judeţeni le este frică să nu fie şi ei luaţi în colimator, după modelul dosarului "Sportul" pe numele fostului lor şef. În realitate însă, în dosarul "Sportul" instrumentat de DNA situaţia este cu totul alta: pe scurt, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al CJ, a direcţionat bani publici către fotbalul brăilean în condiţiile în care SC Concivia (deţinută tot de Stancu prin intermediul Bursagrirom) era acţionar majoritar cu circa 90% la CF Brăila. De parcă nu ar fi fost de ajuns, sportivii luau masa la "Continental" aşa că banii publici ajungeau şi la SC "Istru" controlată tot de Bunea Stancu. În momentul în care ANI a reclamat incompatibilitatea şi conflictul de interese, "Concivia" a vândut acţiunile cu 1 miliard lei vechi către Asociaţia Conpet Cireşu şi Stancu a tăiat orice finanţare de la CJ.
Revenind la actuala conducere a CJ, se invocă faptul că banii publici nu pot merge direct la Clubul sportiv întrucât este o societate pe acţiuni şi, astfel, filiera este ilegală. Numai că în cazul Primăriei problema a fost rezolvată prin direcţionarea alocărilor destinate fotbalului printr-un ONG (soluţie perfect legală) - numită "Iubitorii sportului brăilean" condusă de Vasile Puiu, fostul director al LPS şi al Direcţiei de Sport Brăila. De ce la Primărie se poate, iar la CJ nu se poate? La această întrebare vor un răspuns cei de la CF Brăila şi pentru asta cer sprijinul fanilor să li se alăture în acest demers. Mai precis, chiar săptămâna aceasta cei de la club vor să organizeze un marş de protest programat să se încheie cu un protest sub ferestrele CJ-ului.
Planul de reorganizare
CF Brăila încearcă să depăşească unul dintre momentele poate cele mai grele din istoria fotbalului local. Managementul clubului brăilean de fotbal şi-a făcut un plan de reorganizare prin implementarea căruia şi-a propus să stingă datoriile din momentul de faţă şi, astfel, să salveze tradiţia de aproape 100 de ani a Brăilei în sportul cu balonul rotund. După cum se cunoaşte, în noiembrie 2014, la solicitarea Fiscului, CF Brăila SA, firma care deţine şi administrează echipa fanion, a intrat în insolvenţă. Aşa cum prevede procedura, a fost întocmit un tabel al creditorilor şi s-a pus la punct un plan de reorganizare astfel încât să nu se ajungă la faliment. Potrivit informaţiilor prezentate de către conducerea clubului, masa credală în acest dosar are o valoare de aproape 0,73 milioane lei, din care mai mult de jumătate sunt creanţe bugetare (0,37 milioane lei). Cum şi-a propus clubul să achite aceşti bani? În planul de reorganizare se discută despre o perioadă de implementare de 3 ani, cu plăţi trimestriale către creditori. Mai detaliat, CF Brăila şi-a planificat venituri totale semestriale în cuantum de circa 1 milion lei, în cote egale de participare adică 50% din mediul privat şi tot atât din alocări bugetare locale, raportat la cheltuieli între 0,95 - 0,96 milioane lei, astfel încât din excedentul rezultat să fie plătiţi creditorii. În al doilea semestru al anului în curs se preconizează o plată de aproape 40.000 lei, pentru ca în semestrul 1 din 2016 suma achitată la masa credală să fie de 120.000 lei, apoi să crească la 130.000 lei, semestrul următor la 140.000 lei, până la stingerea creanţelor din tabel.
Plăţi trimestriale la creditori
"Potrivit tabelului definitiv de creanţe, valoarea creanţelor bugetare este de 369.601 lei, superioară valorii întregului activ. Planul de reorganizare prevede că aceste creanţe vor fi recuperate în întregime pe parcursul celor 36 de luni de execuţie, plăţile urmând a fi efectuate trimestrial. Această variantă este în avantajul creditorilor bugetari, în cazul intrării în faliment, valoarea recuperată din lichidarea forţată a activului şi ordinea de distribuire a fondurilor către creditori făcând imposibilă recuperarea creanţelor de către această categorie de creditori. La acestea se mai adaugă faptul, chiar dacă necuantificabil direct din punct de vedere material, că prin încetarea activităţii clubului, continuator al echipelor de tradiţie Dacia-Unirea Brăila, Progresul Brăila, s-ar întrerupe o tradiţie veche de aproape 93 de ani, istoria clubului împletindu-se cu evoluţia oraşului în sine", susţine Valentin Avramescu, preşedintele clubului de fotbal.
La rândul său, Vasile Popa, vicepreşedintele CF Brăila a explicat că planul de reorganizare îşi propune să continue activitatea fotbalistică, dar şi colaborarea cu furnizorii, în speţă cu proprietarii stadionului şi a bazei sportive de antrenament, precum şi cu furnizorii de servicii de pază şi securitate, astfel încât să se poată organiza în continuare meciuri pe teren propriu, în Liga a II-a: "În continuare ne bazăm pe consolidarea lotului de jucători cu performanţe ridicate care să menţină echipa în Liga a II-a, generându-se astfel premisele unor încasări substanţiale din eventuale drepturi de televizare sau din vânzarea jucătorilor formaţi pe plan local, la Centrul de copii şi juniori".
Întrebat în ce context s-a ajuns la insolvenţa clubului, Popa a spus că după preluarea companiei de către ONG-ul în care este asociat cu Avramescu, din cauza lipsei de finanţare de la CJ, clubul a acumulat o datorie de câteva miliarde de lei vechi la Fisc, pe care, din aceeaşi cauză, n-a putut face altceva decât să o rostogolească pe parcursul exerciţiului financiar cu riscul acumulării de accesorii bugetare, adică majorări şi penalităţi. "Dacă banii ar fi venit în cuantumurile promise de către autorităţi, am fi putut stinge fără probleme acea datorie şi nu am mai fi ajuns acum în insolvenţă", a spus Popa.
Primăria DA, CJ Brăila BA
După cum se poate observa, gruparea sportivă brăileană se bazează în continuare, inclusiv în implementarea planului de reorganizare, pe finanţarea publică locală: atât pe alocările din partea Primăriei, cât şi din partea CJ. În ambele cazuri, filiera de alocare indicată este ONG-ul fostului director al LPS şi fost director al Direcţiei de Sport Brăila, Vasile Puiu, adică AS "Iubitorii sportului brăilean". Interesant de punctat aici este faptul că anul trecut, de exemplu, din bugetul de 1,63 milioane lei, 0,64 milioane au venit din fonduri publice, iar diferenţa a fost acoperită de componenta privată reprezentată, printre alţii, de "Comision Trade", firmă aparţinând omului de afaceri Florin Cîrligea, "Compet Cireşu" - ONG în care Avramescu şi Popa sunt asociaţi şi în acelaşi timp acţionarul majoritar al CF Brăila, dar şi SC "Concivia" sau SC "Tancrad". Finanţarea publică a venit însă doar din partea Primăriei Brăila întrucât de la CJ Brăila, anul trecut, ca şi în acest an de altfel, alocarea a fost zero. Motivul: oficialilor li se pare dubios şi ilegal lanţul economic care ar lega bugetul CJ de cel al CF Brăila.
În urmă cu o săptămână preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, a afirmat că nu va da niciun leu pentru echipa de fotbal deoarece s-ar afla în ilegalitate. Acesta a subliniat că legea nu îi permite să finanţeze CF Brăila, pentru că ar însemna să dea bani de la buget unei societăţi comerciale private. Totuşi Viorel Mortu a afirmat că va încerca să convoace o întâlnire la care să participe posibili investitori. "La nivel declarativ se pare că vor veni foarte mulţi. Vom vedea ce se va întâmpla în urma acestei convocări urmate de dezbateri şi implicări. Dorinţa mea ar fi ca toţi cei care vor să dea un leu pentru fotbal să o facă, astfel încât să putem oferi brăilenilor spectacol sportiv de bună calitate", a declarat la vremea respectivă preşedintele interimar al CJ Brăila.
La rândul său, primarul Aurel Simionescu a precizat că CLM Brăila a decis să sprijine financiar echipa, însă în zona de copii şi juniori. "Până la urmă este decizia CJ în legătură cu a sprijini sau nu acest sport. Eu cred că trebuie un demers din partea domnilor consilieri care consideră că trebuie sprijinit fotbalul, să pună din nou în dezbaterea Consiliului şi dacă se hotărăşte bine, dacă nu, asta e. (...) Va trebui să mai discutăm o dată şi la Consiliul Judeţean ca să avem o hotărâre. Până la urmă, o hotărâre bună sau rea este mai bună decât lipsa unei hotărâri. (...) Dacă hotărârea definitivă a CJ rămâne «Nu» atunci probabil că se va ajunge la desfiinţare", a conchis sursa citată.
Lipsa finanţării egal faliment
Cam aşa arată la acest moment tabloul în care se poziţionează clubul şi echipa locală de fotbal. Privit în ansamblu se pot distinge două scenarii majore în ce priveşte viitorul: fie CJ revine asupra deciziei şi reia finanţarea, context în care şi Primăria va face acelaşi lucru şi, astfel, echipa se menţine în Liga a II-a, iar creditorii îşi primesc banii pe parcursul celor 3 ani de reorganizare a CF Brăila SA; fie CJ rămâne la decizia iniţială de nu investi şi, astfel, CF Brăila intră în faliment. Scenariul nu este singular întrucât, în urmă cu mai mulţi ani, la fel s-a întâmplat şi cu Dacia Unirea, care din cauza datoriilor a ajuns tot la faliment, iar palmaresul şi jucătorii au fost preluaţi de către actuala CF Brăila. În situaţia în care va intra în faliment, o altă echipă cu altă denumire i-ar putea lua locul, dar trebuie să o ia de la zero, adică din Liga a V-a. Exact cum s-a întâmplat la Tulcea, unde echipa fanion a oraşului a intrat în faliment, o nouă echipă i-a luat locul, iar în acest moment evoluează în Liga a III-a.
Totuşi, principalul investitor speră că lucrurile vor intra pe făgaşul normal, adică să vină şi sprijinul financiar promis al autorităţilor locale, situaţie în care şi el va continua să finanţeze ca sponsor clubul de fotbal. De altfel, omul de afaceri Florin Cîrligea ar fi declarat prin cei doi reprezentanţi ai clubului, că "până acum Comision Trade a venit primul cu banii şi apoi autorităţile locale, după care CJ a decis că nu mai finanţează. Acum finanţatorul spune că bagă bani doar dacă mai întâi vin alocările de la Primărie şi Consiliul Judeţean".
"Salvaţi fotbalul brăilean!"
În dorinţa de a determina un răspuns clar şi concis din partea autorităţilor locale, dar mai ales pentru a lua pulsul comunităţii locale în ce priveşte dorinţa de implicare a tuturor iubitorilor sportului rege din Brăila, cei de la CF Brăila au realizat o petiţie online sub egida "Salvaţi fotbalul brăilean!". Brăilenii sunt invitaţi să semneze petiţia în număr cât mai mare astfel încât să se vadă că, în plan local, comunitatea doreşte păstrarea tradiţiei fotbalistice. Link-ul către această petiţie este disponibil în ediţia online a "Obiectiv Vocea Brăilei", dar şi pe site-ul clubului. Revenind, în paralel cu strângerea de semnături, CF Brăila vrea ca, undeva la finele acestei săptămâni, să organizeze un marş de susţinere a fotbalului brăilean. Cu această ocazie, administraţiei locale îi va fi înmânată petiţia, cu tot cu "adeziunile" brăilenilor. Astfel speră actuala conducere a clubului să înduplece Consiliul Judeţean să revină asupra deciziei privind finanţarea fotbalului brăilean.
Suspiciuni de blat cu Suceava şi Buzăul
• acuzaţia este respinsă de şefii clubului brăilean
În ultimii 2 ani, mai mulţi cititori ai "Obiectiv Vocea Brăilei" au reclamat pe pagina web a cotidianului că reprezentanţii conducerii clubului dar şi jucătorii ar fi fost implicaţi în mafia pariurilor. Cele mai multe comentarii au fost după meciul dintre CF Brăila şi Rapid Suceava, în care se pariase serios pe marcarea a două goluri în ultimele 10 minute ale partidei. În mod surprinzător, rezultatul final a fost 1 - 1, iar golurile s-au dat în ultimele minute de joc, context în care cei care au pariat pe acest scenariu au avut câştiguri consistente. O situaţie similară s-a înregistrat şi în cazul meciurilor cu Gloria Buzău, în care s-a mers pe 5 goluri la Brăila şi tot atâtea la Buzău.
De precizat că toate aceste suspiciuni vin după un episod petrecut în campionatul 2013 - 2014, când CF Brăila a fost anchetată de Federaţia Română de Fotbal pentru presupuse jocuri de interese în partida cu Farul Constanţa. Într-un final, ancheta nu a scos la iveală nici un fel de neregulă.
Reprezentanţii CF Brăila, Avramescu şi Popa au dezminţit orice implicare a grupării brăilene în meciuri trucate pentru câştiguri la pariuri sportive. "Nu avem cunoştinţă sau indicii că vreun fotbalist ar fi fost angajat în astfel de practici şi nu şi-ar fi apărat corect şansele în meciurile incriminate", a venit replica celor doi.
De altfel, CF Brăila a fost unul dintre primele cluburi din ţară care au solicitat FRF scoaterea de la pariuri a meciurilor din Liga a II-a.
SEMNEAZĂ PETIŢIA ON -LINE AICI: http://www.petitieonline.com/salvati_fotbalul_brailean
